Experiența de avocat pledant și interacțiunea cu hibele legislației administrative l-au determinat pe Călin Tuluc să candideze pentru Senatul României din partea PNL Cluj, cu scopul de ”a corecta și simplifica legile care ne complică atât de mult viața”. Tuluc spune că tocmai lipsa unor avocați cu experiență în Parlament a generat excesul de reglementare cu care ne confruntăm în acest moment.

Călin Tuluc este licențiat în teologie ortodoxă și drept, fiind membru în Baroul Cluj din ianuarie 2009. Politică face de mai demult. Declarația de avere arată că 2015 a fost un an foarte productiv pentru avocatul Tuluc. Cu toate acestea, a pus pe pauză profesia pentru a se implica în politica mare. În vară, a fost nevoit să se treacă pe lista avocaților incompatibili deoarece a fost votat în funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean. L-am provocat la un interviu pentru a vedea ce intenții are ca posibil viitor senator.

Din ce am văzut în CV, aveți trei facultăți – istorie, teologie și drept –  care s-au intersectat. Ați vrut să vă faceți preot?

Într-adevăr, în adolescență am cochetat destul de serios cu această idee și o buna perioadă de timp, până pe la 24 de ani, am urmărit destul de aplicat împlinirea acestei vocații.

De ce ați intrat în politică?

În adolescență am fost o persoană destul de retrasă și relativ timid în exprimarea socială. Pe la sfârșitul anilor 1990 am început să conștientizez faptul că nu prea mai îmi doream să urmez parcursul clasic al elevului de Seminar Teologic (căsătorie și începerea căutărilor unei parohii în care să-mi desfășor misiunea de preot), având un oarecare sentiment de pierdere a ceva important, a ceva care trebuia să fie diferit decât ce făcusem până atunci, am simțit nevoia de a scoate capul puțin și a gusta din provocările societății de la acel moment.

Evidențiez faptul că era momentul marii bătălii a Clujului, moment în care doctorul Șerban Rădulescu pierdea la limită primăria municipiului Cluj-Napoca, iar Gheorghe Funar rămânea stăpânul-administrator al orașului, iar concertul adversităților politice de pe malul Someșului începea să iasă în stradă din ce în ce mai pregnant. Atunci, în vara anului 2000, am simțit o atracție bruscă pentru această lume, pe care o ignorasem până la acel moment, și am decis să pun de o parte vechea chemare și să vad ce se poate întâmpla și cum mă poate provoca “civilia”. Așa că am decis să mă implic în politică și m-am orientat spre cele două partide care păreau la acel moment cele mai reformiste: PNL și Partidul Democrat. Am ales până la urmă Partidul Democrat întrucât avea o organizație de tineret mult mai dinamică și, în plus, nu existau mize puternice în partid, la alegerile locale din anul 2000 Partidul Democrat obținând cel mai slab rezultat la nivel local (avea doar 3 sau 4 consilieri județeni și nici un consilier local municipal), astfel încât exista o atmosferă și o nevoie de a o lua oarecum de la zero. Astfel că, în acel context, credeam că ar fi cel mai potrivit să mă implic într-o cauză căreia nimeni nu-i dădea nici o șansă de reușită și mă gândeam că ar fi fost mult mai ușor să mă afirm.

Cum de v-ați orientat spre Drept și avocatură?

În partid, i-am cunoscut pe viitorul primar Emil Boc, care tocmai se reactivase în acea vară și era avocat și profesor de Drept Constituțional la Facultatea de Drept din UBB, pe viitorul Președinte al Consiliului Județean, domnul Alin Tișe (era avocat activ la acel moment), pe viitorul președinte de Comisiei Juridică din Camera Deputaților, Daniel Buda (și el avocat activ la acel moment) și o mulțime de alți tineri, mulți dintre ei studenți la drept sub îndrumarea lui Emil Boc.

Astfel, dorința de a mă reorienta spre materia și lumea Dreptului a găsit un mediu foarte stimulativ, așa că în anul 2001 am renunțat la Facultatea de Filosofie și m-am înscris la Facultatea de Drept din cadrul UBB cu intenția clară de a deveni avocat.  De ce avocat? E o profesie liberă și relativ individualistă, o profesie care credeam că-mi poate oferi ceea ce aveam nevoie: să lucrez singur, să am libertatea de a munci după propriul program, să pot beneficia de un venit decent și să am libertatea de a putea face și politică.

Cum de sunt mulți avocați în politică?

Politica, sub toate formele în care se exprimă, înseamnă în esența sa munca și interacțiunea cu legea, cu actul normativ sau cu actul administrativ. Ori profesioniștii legii, dacă pot să-i denumesc așa, se circumscriu în cea mai mare parte fie categoriei magistraților (cei care sunt chemați să aplice/să execute în mod direct și nemijlocit legea) fie avocaților și juriștilor, astfel încât, deoarece primei categorii nu-i este îngăduit dreptul de inițiativă sau posibilitatea reală de a crea sau repara un act normativ (printr-o decizie proprie), cei care sunt oarecum chemați ab initio spre această meserie de a iniția, de a crea sau de a repara o lege sunt juriștii. Și eu cred că e bine ca juriștii/avocații să fie cât mai prezenți în spațiul politic, indiferent că e vorba de spațiul politic al administrației locale sau de cel al corpului legislativ, întrucât, eu consider că tocmai lipsa expertizei unor juriști și avocați cu experiență în profesie a generat, pe de o parte excesul de reglementare cu care ne confruntăm la acest moment pe toate palierele administrative ale țării, iar pe de altă parte, slăbiciuni și carențe constituționale ale din ce în ce mai multor acte normative care ies din “fabrica de legi” a mirabilului nostru Parlament. Să nu uităm, totuși, că în actualul Parlament nu există decât aproximativ 17% parlamentari juriști și nici aceștia nu sunt decât în parte juriști veritabili cu experiență reală în profesie și mai ales cu expertiză. Iar această prezență timorată și discretă a juriștilor profesioniști în forurile de dezbatere politico-administrative și legislative afectează în mod cert calitatea actului normativ care vine să ne reglementeze și să ne afecteze în mod direct viața noastră de zi cu zi.

De când sunteți în Consiliului Județean au fost multe probleme juridice cu contracte, licitații, chiar penale, încât s-a ajuns la o frică de a se mai semna documente. Ce părere aveți despre această situație?

E o realitate relativ recentă (devenită evidentă mai mult după 2013) această suspicionare excesivă cu privire la calitatea și legalitatea actelor pe care le adoptă Consiliul Județean. Din punctul meu de vedere există mai multe cauze care generează această percepție. În primul rând excesul de acte normative si multiplele contradicții, nu de puține ori flagrante, între prevederile normative care reglementează sau interacționează cu activitatea unei instituții publice de genul Consiliului Județean generează acte care pot fi interpretabile. Poți fi un jurist genial și cu o putere de muncă și dedicație peste medie și nu o să poți stăpâni niciodată această extrem de variată plajă a legislației incidentă în materia actelor administrative din administrația publică locală, astfel că posibilitatea de a greși este întotdeauna după primul colț.

Pe de altă parte, nu de puține ori ajung decidenți majori într-o instituție ca și Consiliul Județean (instituție condusă de actori politici desemnați prin alegeri directe) persoane și personaje care, fie nu pricep ce presupune modelul de funcționare a unei instituții publice care emite acte administrative, fie o confundă în mod intenționat cu o firmă proprie și au pretenția nu de puține ori de a o face să funcționeze la discreția lor exclusiv. Iar acest model de a conduce o instituție publică aduce după sine o presiune mult prea mare asupra funcționarilor publici care, poate din frică, poate din neștiință sau chiar din nepăsare ajung să îndeplinească voia ”stăpânului” fără să mai pună în balanță nevoia de legalitate și de corectitudine. Ori, la momentul la care, fie decidentul politic, fie unul dintre colegii ierarhic superiori ajung să răspundă în fața unor organe judiciare pentru neglijențele sau, mai rău, pentru ilegalitățile comise cu intenție, reflexul funcționarului public va fi fulgerător și îndreptat spre propria conservare. Ei, atunci va începe să se îndoiască de fiecare act pe care l-a semnat până la acel moment, iar această nevoie de conservare va determina refuzul de a-și mai asuma vreo decizie sau de a mai semna/valida vreun act pe principiul că: „cine nu muncește, nu greșește”.

Pe de altă parte, această recrudescență a incriminărilor pe bandă rulantă pentru infracțiunea de abuz în serviciu, coroborată cu inflația de petiții din partea beneficiarilor serviciilor publice prin care se reclamă aproape orice faptă ca fiind abuz în serviciu nu vin decât să întărească și să potențeze și mai tare aceasta stare de spirit din rândul funcționarilor publici.

În realitate, din propria experiență, sunt convins că 99,9% din actele emise de instituția Consiliului Județean Cluj nu suferă de carențe din punct de vedere al legalității sau oportunității acestora, însă inflația de informații de pe piața media și social-media creează, nu de puține ori, impresia că tot ceea ce face o instituție publică sau un decident politic sunt acte de corupție sau ilegalități crase.

În ce gen de litigii ați intrat preponderent ca avocat?

În general am optat pentru ramurile dreptului civil: dreptul familiei, pe la începutul carierei, evoluând treptat spre dreptul comercial și contenciosul administrativ, după ce am început să mă maturizez în profesie.

Ce ramură de drept vă place și de ce?

Dreptul Comercial și în special contractele comerciale și civile. E cea mai dinamică și mai adaptată ramură a dreptului civil la realitățile globalizării și e aria care îți lasă cel mai mare spațiu pentru creativitate.

Din declarația de avere am văzut că v-a mers bine ca avocat în 2015. Totuși, ați acceptat să fiți vicepreședintele CJ Cluj, trecând pe lista avocaților incompatibili la Barou. De ce?

A fost un moment oarecum de cotitură în care ambele „profesii” au ajuns să cântărească oarecum egal în ceea ce privește direcția spre care urma să mă orientez în viitor. Oarecum încurajat și de colegii de partid am decis să-mi asum un loc mai în față deoarece, fiind singurul jurist activ dintre consilierii județeni, situația complicată din Consiliul Județean reclama prezența unui jurist în executiv. Am fost pus în situația să mă hotărăsc: vreau să merg pe profesia de avocat (care, așa cum susțineți, a început să rodească și m-ar fi determinat într-un termen relativ scurt să renunț de tot la politică) sau vreau să mă implic în politica, așa zis, mare. Contextul, colegii și experiența adunată în cei 16 ani petrecuți în politică m-au determinat până la urmă să aleg, pentru o perioadă, administrația, așa că am făcut pasul în față și am intrat în executivul Consiliului Județean, luând astfel o pauză de la meseria de avocat. Chiar și așa, am continuat, oarecum, munca în această zonă, întrucât în perioada mandatului de vicepreședinte am gestionat în mod exclusiv Direcția Juridică din cadrul Consiliului Județean.

De ce doriți să deveniți senator?

E următorul pas firesc pentru mine în politică, iar experiențele (nu de puține ori exasperante) interacțiunii cu hibele legislației administrative, coroborate cu experiența de avocat pledant, în care am trăit experiența câștigării/pierderii unor cauze datorită carențelor sau confuziei actelor normative, mi-au creat convingerea că pot avea și eu putința și dorința de a corecta sau simplifica legile care ne complică atât de mult viața.

Pe de altă parte, Clujul a avut în ultimii 16 ani cel puțin un jurist profesionist în comisiile juridice din Parlament care și-a impregnat puternic amprenta asupra unei legislații fundamentale: domnul Emil Boc a fost vicepreședintele Constituantei care a generat Constituția din 2003, domnul Daniel Buda a fost președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților care a gestionat cele patru coduri după care funcționează activitatea de instanță din prezent, domnul Alin Tișe a făcut parte din Comisia de Cod Electoral care a generat noile legi electorale, legea votului prin corespondență, modificările substanțiale la legea finanțărilor partidelor politice. Mi-ar plăcea să am și eu șansa să mă implic într-un asemenea proiect legislativ, mai ales că devine deja urgentă o nouă Constituantă care să adapteze Constituția României la realitățile de azi.

Practic, de la o profesie care lucrează cu legile, vreți să deveniți creator de lege. Avocații ajunși în parlament ar trebui să ducă la o coerență legislativă?

Categoric, da. Dacă vor fi ascultați și dacă sunt bine intenționați, avocații parlamentari pot fi natural și firesc cei care pot genera o mai mare coerență atât în ceea ce privește procesul legislativ în sine, cât și în ceea ce privește claritatea și coerența actelor normative.

Ce doriți să faceți pentru clujeni dacă ajungeți în Senat?

Mi-aș dori să interpelez și să pot ajuta prin instrumentele parlamentare Ministerul Sănătății să pornească cât mai repede construirea Spitalului Regional de Urgență de la Florești, să interpelez și să pot ajuta prin instrumentele parlamentare Compania de Investiții Rutiere să depună aplicația de finanțare și demareze cât mai urgent proiectul centurii de sud a Municipiului Cluj-Napoca, să susțin orice proiect de Infrastructura Mare pe care actorii administrativi ai Clujului le vor propune gestionarilor financiari naționali.

De asemenea, îmi doresc să folosesc toată experiența mea din zona administrativă pentru propunerea unui set de măsuri care să ducă la o mult mai mare debirocratizare, gen ghișeu unic. Știu că au fost mai mult încercări în acest sens și îmi dau seama de complexitatea unui asemenea demers; nu e ușor să sincronizezi modul de lucru a mai multor instituții publice. Dar, suntem într-un moment în care evoluția tehnologică ne ajută, iar așteptările cetățenilor de la instituțiile către care merg taxele lor sunt, pe bună dreptate, tot mai mari. O astfel de inițiativă ar duce atât la creșterea eficienței aparatului administrativ, cât și la o modificare pozitivă a percepției pe care o au contribuabilii referitor la administrația publică. Și, nu în ultimul rând, îmi propun să susțin legislația necesară care vine să aducă profesia noastră, a avocaților, pe același palier de demnitate și modernitate pe care se află profesia avocatului în toată Europa și în toată lumea occidentală.

(Produs de PFA Golban Ionut Alin la comanda PNL Cluj, CUI Mandatar Financiar Coordonator 11160004)

Comments

comentarii