clujust.ro

Guvernul NU susține inițiativa deputatei Murariu privind redactarea hotărârilor civile și arată că se bagă ca musca-n lapte

Guvernul a transmis Camerei Deputaților că nu susține inițiativa deputatei USR Oana Murariu privind redactarea hotărârilor civile până la pronunțare, cu care se laudă pe toate gardurile. Guvernul arată că pentru promovarea unor soluţii care tind la schimbarea concepţiei de ansamblu a Noului Cod de procedură civillă – NCPC, ”este necesară în cadrul procesului de legiferare inclusiv realizarea corelărilor necesare.” De asemenea, Guvernul transmite că la nivelul Ministerului Justiţiei îşi desfăşoară actualmente activitatea un grup de lucru în care au fost cooptați specialiști, în care s-a discutat oportunitatea modificării NCPC, iar părerile sunt împărțite. Guvernul conchide că ”o asemenea intervenţie legislativă este prematură.”

”Cum este cunoscut, relativ recent, a fost adoptată Legea nr. 310/2018 pentru modificarea compktarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum pentru modificarea completarea altor acte normative, act normativ care, deşi în forma sa a intenţionat doar punerea de acord a NCPC cu Constituţia României, republicată şi cu deciziile Curţii Constituţionale de constatare a neconstituţionalităţii unora dintre textele Codului aşadar un demers legislativ unitar, concertat, dar limitat la obiectul precizat ulterior, în contextul funcţionării Comisiei speciale comune (a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative in domeniul justiţiei) efortul legislativ amintit s-a extins semnificativ, cuprinzând in sfera sa şi alte propuneri de norme, fie promovate în procedura parlamentară, (iniţiative legislative), fie avansate în procesul de consultare şi dezbatere publică în marja lucrărilor comisiei (cu reprezentanţi ai altor autorităţi publice, ai asociaţiilor profesionale şi ai societăţii civile).

În acest context, tot cu titlu general, cu privire la NCPC, arătăm că, în opinia noastră, efectuarea unor modificări punctuale, iar, pe de altă parte, promovarea unor modificări de substanţă, fără observarea strictă cel puţin a concepţiei de ansamblu a unei asemenea reglementări fundamentale, de amploare, trebuie privite cu maximă prudenţă, Intrucât progresul legislativ, mai ales în cazul unor asemenea reglementări, de mare anvergură (cum sunt Codurile), nu poate fi realizat decât in urma identificării unei nevoi reale de reglementare (cristalizată in timp), care impune realizarea unei evaluări de ansamblu a reglementării de drept comun (dar şi a celor speciale/particulare), iar nu doar a uneia punctuale.

Mai arătăm că, chiar în condiţiile aprecierii ca fiind oportună/justificată promovarea unor soluţii care tind la schimbarea concepţiei de ansamblu a NCPC, este necesară în cadrul procesului de legiferare – inclusiv realizarea corelărilor necesare şi, în consecinţă, amendarea şi a altor dispoziţii care sunt in strânsă conexiune cu cele propuse a fi modificate/completate/abrogate.

Totodată, arătăm că,  în  principiu, la efectuarea intervenţiilor legislative asupra NCPC trebuie să se ţină seama şi de un alt factor esenţial, şi anume ca intervalul de timp scurs de la intrarea acestuia în vigoare (sau a unor modificări substanţiale) mai ales situaţia în care s­-ar proceda şi la unele schimbări conceptuale raport cu forma originară a acestui cod fie suficient (in materie procesual civilă ar fi necesară parcurgerea unor cicluri procesuale complete) pentru a evalua pe deplin impactul reglementării care se doreşte a fi amendată. Precizăm că, in considerarea faptului că, de la intrarea in vigoare a NCPC s-a scurs un interval de timp suficient pentru a permite o evaluare de ansamblu a acestei reglementări, Ministerul Justiţiei a iniţiat o analiză a acestei problematici – cu accent şi pe necesitatea si oportunitatea unei intervenţii legislative asupra NCPC in considerarea recentelor evenimente jurisprudenţiale şi legislative privitoare la redactarea şi pronu.nţarea hotărârilor judecătoreşti. in materie procesual-penală inclusiv cu implicarea instituţiilor’din cadrul autorităţii judecătoreşti şi a unor profesii liberale conexe sistemului judiciar.

Totodată, la nivelul Ministerului Justiţiei işi desfăşoară actualmente activitatea un grup de lucru, în care au fost cooptaţi şi unii membri ai Comisiilor de elaborare a NCPC şi a Legii pentru punerea sa in aplicare (nr. 76/2012).

În acest context, este imperios necesar a se preciza că opiniile exprimate cu privire la necesitatea şi oportunitatea unei intervenţii legislative în materie nu au fost unitare şi omogene în cadrul grupului de lucru mai sus amintit, fiind exprimate opinii diferite inclusiv cu privire la chestiuni de principiu care ar urma să stea la baza unei eventuale viitoare reglementări în materie (e.g.: păstrarea sau nu a minutei ca act de procedură distinct).

În acelaşi context, amintim şi că opiniile exprimate de unele dintre instanţele judecătoreşti3cu referire la chestiunea în. discuţie sunt (uneori complet) divergente {unele considerând necesară schimbarea conceptuală (eventual prin importarea modelului legislativ promovat 1n materie procesual penală), altele respingând de plano necesitatea unei intervenţii legislative în materie procesual civilă.

Recent, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 233/2021, precitată, a constatat neconstituţionalitatea unor soluţii similare în materia pronunţării şi redactării hotărârilor judecătoreşti cuprinse în reglementarea de drept comun iin materie procesual penală – care au determinat şi o intervenţie legislativă la nivelul acestui act normativ, realizată prin Legea nr. 130/2021, aspect care necesită analizarea dispoziţiilor NCPC referitoare la pronunţarea şi redactarea hotărârilor judecătoreşti inclusiv prin prisma recentei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale invocate mai sus.

Din analiza Expunerii de motive ce însoţeşte iniţiativa legislativă, rezultă că unul dintre argumentele esenţiale invocate de iniţiatorii acesteia constă ln recenta constatare a neconstituţionalităţii dispoziţiilor similare 1n materia redactării şi pronunţării hotărârii judecătoreşti cuprinse in reglementarea procesual-penală de drept comun.

Menţionăm şi faptul că, în prezent, pe rolul Curţii Constituţionale (dosarul nr. 2361D/2021) se află sesizări de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 alin. (1), art. 402 şi art. 426 alin. (5) NCPC.”, se arată în prima parte a poziție Guvernului.

”Ca urmare a analizei incipiente de mai sus ar rezulta că, parţial, fragmentat, considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 233/2021 (precitată) pot fi considerate ca aplicabile nu numai 1n materie procesual penală, ci şi, mutatis mutandis, în materie procesual civilă, aspect care face necesară analizarea necesităţii şi oportunităţii efectuării unei intervenţii normative (asupra NCPC, dar şi asupra legislaţiei speciale42), cel puţin In scop preventiv şi din considerente ce ţin de un eventual progres legislativ şi în această din urmă materie.

Reiterărn caracterul incomplet al reglementării, de natură să creeze confuzii normative şi să priveze NCPC de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate, cu posibile consecinţe pe planul aplicării neuniforme a normelor 1n materie, precum şi să creeze potenţiale dificultăţi de integrare în ansamblul legislaţiei 1n vigoare (legislaţia complementarăispecială nefiind propusă spre amendare) – chestiuni care constituie potenţiale vicii de constituţionalitate.

În opinia noastră, ‘in realizarea unei intervenţii legislative In materie, este necesară promovarea unei abordări raţionale, echilibrate, pentru ca prin modalitatea concretă de schimbare a sistemului actual de pronunţare şi r* edactare a hotărârilor judecătoreşti 1n materie procesual civilă, în pofida caracterului incitant [şi probabil dezirabil din perspectiva participanţilor – mai ales a beneficiarilor direcţi ai activităţii de Infăptuire a justiţiei civile (justiţiabilii) – la activitatea de înfăptuire a justiţiei civile] al demersului legislativ, să se evite o ratare a scopului urmărit de iniţiatori şi a rezultatelor concrete scontate, prin crearea unor disfuncţionalităţi în practică, care ar putea fi de natură să afecteze recunoaşterea/realizarea (cu celeritate) a drepturilor şi intereselor legitime deduse judecăţii (şi să aducă atingere şi dispoziţiilor constituţionale, unionale şi convenţionale bine cunoscute), iar aceasta la rândul său să cauzeze slăbirea increderii în ţsistemul judiciar civil.

În concluzie, opinăm că se impune reanalizarea (în primul rând principială, dar şi punctuală), in lumina considerentelor mai sus expuse [inclusiv a diferenţelor semnificative existente între cele două materii (procesual civilă şi procesual penală)], a necesităţii şi oportunităţii promovării unor norme referitoare la redactarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă până la pronunţarea acestora, o asemenea intervenţie legislativă, deşi potenţial preventivă, prin raportare la stadiul actual al jurisprudentei Curţii Constituţionale în materie procesual civilă, rămâne una prematură.

III. Punctul de vedere al Guvernului

Având în vedere considerentele menţionate, Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative in forma prezentată.”, se arată la final.

Proiectul legislativ

Punctul de vedere al Guvernului (32 de pagini)

Murariu este cea care a propus să se scoată din hotărâri susținerile părților

Comments

comentarii

Clujul metropolitan are o populație de aproape 400 de mii de locuitori, potrivit datelor INS. Proiectele metropolei trebuie însă armonizate, pentru a fi compatibile și funcționale.... Citește mai mult
Bugetul Floreștiului pentru anul 2023 a fost adoptat, fiind cel mai generos buget din istoria comunei. Proiectele dedicate infrastructurii educaționale și dezvoltării zonelor verzi ocupă o parte însemnată a capitolului de investiții, care beneficiază de peste 15 milioane de euro.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!