CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Completul Curții de Apel Cluj a respins excepțiile invocat de avocații primarului Cătălin Cherecheș din Baia Mare, deși argumentele erau solide și există jurisprudență multă în țară în sensul celor invocate.
Soluția pe scurt: ”Respinge excepția nelegalei compuneri a completului de judecata, invocata din perspectiva incalcarii dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000 si cererea corelativa de trimitere a cauzei in rejudecare.
Respinge exceptia nelegalei compuneri a completului de judecata, invocata din perspectiva incalcarii dispozitiilor legale referitoare la repartizarea aleatorie a cauzei si cererea corelativa de trimitere a cauzei in rejudecare.
Fixeaza termen in data de 16 decembrie 2022, ora 09.30, pentru judecarea in continuare a apelurilor declarate de inculpatul C.C. si DNA Serviciul Teritorial Cluj impotriva sentin?ei penale nr. 41/24 februarie 2022 pronuntata de Tribunalul Cluj. Fara cale de atac.”
Argumentele avocatului Radu Chiriță pentru trimiterea dosarului înapoi la prima instanță au fost nespecializarea completului de la fond și faptul că judecătorul care a preluat dosarul a fost numit direct prin hotărâre de colegiu al Tribunalului:
Nulitatea absolută a judecăţii din prima instanţă
Starea de fapt relevantă
”Prezenta cauză a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj sub număr unic de dosar 2537/117/2016. Cauza a fost repartizată aleatoriu completului VI F NCP. Potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, întrucât în cauză se formulaseră acuzaţii privitoare la infracţiuni de corupţie, cauza trebuia repartizată unui complet specializat în judecarea acestor cauze, desemnat ca atare de către conducerea Tribunalului.
De la intrarea în vigoare a acestei prevederi legale, după stabilirea de către CSM a numărului maxim de completuri specializate, Tribunalul Cluj a numit prin hotărâri ale Colegiului de Conducere până în 2013, în fiecare an, un număr de completuri specializate pentru judecarea faptelor de corupţie. Numărul şi componenţa acestora a fost diferit de la an la an. Spre exemplu, completul nr. VI, al cărui titular era dna. judecător Boiciuc a fost desemnat complet specializat pentru 2007, 2008, 2011, 2012 şi 2013, dar nu şi pentru 2010 şi 2011. Anexez la prezentul memoriu o situaţie sintetică a Hotărârilor Colegiului de Conducere a Tribunalului Cluj relevante.
Începând cu anul 2014, lipseşte cu desăvârşire o astfel de desemnare. Din motive pe care nu le cunoaştem şi care sunt oricum irelevante, începând cu 2014, Tribunalul Cluj nu a mai desemnat niciun complet specializat pentru judecarea infracţiunilor de corupţie. În concret, prin hotărârea Colegiului de Conducere nr. 4 din 3.02.2014 se aprobă exclusiv componenţa completelor de judecată: „ […] 6) Completul fond şi cameră preliminară VIFNCP format din doamna judecător Ioana Nora Boiciuc;”. Nicăieri în această hotărâre nu se stabileşte dacă acest complet este sau nu specializat pentru judecarea faptelor de corupţie. Hotărârea precizează că s-a decis desfiinţarea completurilor care funcţionau anterior, astfel încât nu se poate vorbi despre o „moştenire” a competenţei stabilită în anul anterior.
Prin hotărârea Colegiului de Conducere a Tribunalului Cluj din 15 decembrie 2015 a fost stabilită componenţa completelor pentru anul 2016. Din completul nr. VI F NCP făcea parte dna. judecător Boiciuc. La fel ca şi în anul anterior, nu există vreo menţiune despre atribuirea unei competenţe de judecare a faptelor de corupţie pentru acest complet.
Situaţia rămâne neschimbată până în iulie 2019, când Curtea de Apel Alba Iulia râmâne în pronunţare pe motivul de apel constând în nulitatea absolută a unei sentinţe pronunţate de un complet al Tribunalului Cluj căruia nu i se stabilise o competenţă pentru judecarea infracţiunilor de corupţie. Realizând probabil că ani de zile au fost în afara legii, prin Hotărârea nr. 13/5.07.2019 a Colegiului de Conducere al Tribunalului Cluj s-a stabilit: „Art.1. Raportat la propunerea preşedintelui delegat al Secţiei penale, în conformitate cu dispoziţiile art.29 din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, de desemnare a completurilor specializate pentru judecarea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie şi în conformitate cu dispoziţiile art.36 şi 40 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, privind înfiinţarea completurilor specializate în judecarea cauzelor cu minori şi de familie; propune preşedintelui instanţei înfiinţarea: Completurilor specializate în soluţionarea cauzelor cu minori, a celor de corupţie, criminalitate organizată şi criminalitate informatică, după cum urmează: 1) Completuri de fond şi cameră preliminară: […] VIF NCP format din doamna judecător Ioana Nora Boiciuc iar pe perioada suspendării raportului de muncă, din motive medicale, titularul completului este desemnat domnul judecător Gîlcă Mihai;[…]”.
Prin Hotărârea nr. 18/19.12.2019 a Colegiului de Conducere al Tribunalului Cluj s-a stabilit că titular al completului de judecată VIF NCP va fi, începând cu 2020 dl judecător Ghica.
Sintetizând, din cele expuse supra rezultă că:
a. pentru anii 2007-2013, Tribunalul Cluj înfiinţează completuri specializate pentru judecarea în fond a cauzelor de corupţie;
b. completul VIF este desemnat complet specializat pentru judecarea în fond a cauzelor de corupţie pentru anii 2007-2008 şi 2011-2013 dar nu şi pentru anii 2009-2010;
c. pentru anul 2014, Tribunalul Cluj înfiinţează completuri specializate în cadrul secţiei penale doar pentru judecarea cauzelor cu minori şi de familie, dar nu înfiinţează completuri specializate pentru judecarea cauzelor de corupţie.
d. în 3 februarie 2014, ca urmare a intrării în vigoare a Noului Cod penal, se desfiinţează completurile secţiei penale şi se înfiinţează noi completuri sub denumirile din noua legislaţie; nu se înfiinţează completuri specializate pentru judecarea cauzelor de corupţie. Situaţia se menţine şi pentru anii următori.
e. la 5 iulie 2019, majoritatea dintre completurile de fond ale secţiei penale, inclusiv completul VI F NCP, primesc competenţa de a judeca cauze de corupţie.
Lipsa de competenţă funcţională a completului de judecată
După cum rezultă din cele expuse supra, anterior datei de 5.07.2019, completul VI F NCP nu avea competenţa de a judeca cauze cu infracţiuni de corupţie.
Art. 29 din Legea nr. 78/2000 conţine o prevedere ce nu poate face obiectul niciunei interpretări: judecarea în primă instanţă a faptelor de corupţie se poate face doar de către un complet specializat. Motivele pentru care acest text a fost adoptat este irelevant la acest moment, după cum tot irelevant este dacă are vreun sens necesitatea unor completuri specializate pentru judecarea faptelor de corupţie. Cert este că acea normă legală era în vigoare la momentul repartizării cauzei de faţă, că aceasta priveşte fapte de corupţie şi că legea nu a fost respectată.
Conform art.41 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, în forma în vigoare la data înregistrării cauzei pe rolul Tribunalului Cluj: „(1) Secțiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripția acestora se înfiinţează, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Completurile specializate ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează de preşedintele instanţei, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe. (2) Componenţa secţiilor şi completurilor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului”.
Conform art.52 alin.1 din Legea nr.304/2004 în forma în vigoare la data sesizării instanței de fond și la data pronunțării sentinței apelate: „Colegiile de conducere stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului”.
Conform art.19 alin.1 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea nr.1375/2015 al Consiliului Superior al Magistraturii colegiul de conducere îndeplineşte următoarele atribuții referitoare la problemele generale de conducere a instanţei: propune preşedintelui instanţei, în raport cu natura şi numărul cauzelor, înfiinţarea şi desfiinţarea completurilor specializate (lit.c), stabileşte, la începutul anului, compunerea completurilor de judecată şi, acolo unde este cazul, asistenţii judiciari ce fac parte din aceste completuri, urmărind asigurarea continuităţii acestora (lit.h) și aprobă parametrii de configurare a completurilor de judecată în aplicaţia ECRIS, la propunerea preşedinţilor de secţii sau, după caz, a preşedintelui instanţei (lit.i).
În speţă, aşa cum rezultă din cele expuse mai sus, până la 5.07.2019, completul nr. VI F NCP nu a fost desemnat ca un complet specializat pentru fapte de corupţie, astfel încât îi lipsea competenţa funcţională de a judeca cauza de faţă.
Această concluzie este confirmată atât de jurisprudenţa CCR, cât şi de jurisprudenţa ICCJ care sunt obligatorii pentru orice instanţă. Tocmai de aceea, toate instanţele care au fost sesizate cu un motiv de apel similar, au constatat nulitatea absolută a procesului penal şi al unei eventuale sentinţe şi au dispus rejudecare cauzei de un complet specializat.”
Avocații au depus jurisprudență relevantă inclusiv cu trimitere înapoi la prima instanță în cameră preliminară.
Lipsa repartizării aleatorii a cauzei
Repartizarea aleatorie a cauzelor constituie un principiu fundamental de organizare judiciară (art. 11 din Legea nr. 304/2004) şi, în egală măsură, o importantă garanţie a asigurării dreptului la o instanţă prevăzută de lege, independentă şi imparţială. Acestor drepturi fundamentale ale persoanei, prevăzute în art. 6 par. 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului, îi corespund obligaţii corelative ale statului. Nerespectarea principiului desemnării aleatorii a judecătorului unei cauze afectează aparenţa de imparţialitate care trebuie oferită justiţiabilului. În egală măsură, repartizarea unor dosare altfel de aleatoriu face ca instanţa să nu fie prevăzută de lege sau, în formularea din art. 281 alin. 1 lit. a) C. proc. pen., ca instanţa să fi fost nelegal compusă. Sancţiunea este evident nulitatea absolută.
. Sistemul nostru de drept prevede două modalităţi de repartizare aleatorie a unei cauze: prin utilizarea sistemului informatic Ecris sau prin repartizare ciclică. Niciunul dintre aceste sisteme nu a fost utilizat în cauză ulterior momentului la care dna. judecător Boiciuc a avut raporturile de muncă suspendate de drept.
Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătoreşti adoptat de CSM permite câteva excepţii de la regula repartizării aleatorii. Dincolo de o discuţie care poate avea loc cu privire la stabilirea acestor excepţii de la o normă legală printr-un act administrativ, cert este că situaţiile în cauză au caracter de excepţie. În consecinţă, ele sunt de strictă interpretare. Excepţiile vizează alocarea cauzelor privind măsurile preventive completului iniţial desemnat aleatoriu în cauză; înregistrarea cauzelor cu acelaşi obiect la primul complet desemnat aleatoriu în cauză; repunerea pe rol după suspendare duce dosarul la completul iniţial desemnat aleatoriu etc. Elementul comun al tuturor acestor excepţii este faptul că există o desemnare iniţială aleatorie a unui judecător în cauză.
Unica excepţie de la repartizarea aleatorie care nu are un element iniţial aleatoriu este cea de la art. 111 alin. 13 din Regulament. Acest text dispune că „prin hotărâre a colegiului de conducere se poate stabili preluarea cauzelor unui complet dacă membrul sau, după caz, niciunul dintre membrii acestuia nu își mai desfășoară activitatea în cadrul secției ori, după caz, al instanței, de către alt sau alți judecători, după caz”. Textul nu poate însă să acopere legal modalitatea în care cauza de faţă a fost judecată de dl. judecător Ghica, căruia nu i s-a repartizat cauza aleatoriu, ci a fost desemnat să judece această cauză şi încă alte trei cauze care erau deja alocate completului al cărui titular a devenit de la 1 ianuarie 2020.
Situaţia completului de judecată atunci când intervine suspendarea raporturilor de muncă ca urmare a unui concediu medical pe durată nedeterminată nu este reglementată expres nici în legislaţia primară şi nici în cea secundară. În consecinţă, ea trebuie supusă principiilor de funcţionare a sistemului de alocare a cauzelor către un judecător sau altul: regula este repartizarea aleatorie, excepţia este repartizarea direcţionată. Excepţia trebuie prevăzută expres şi este de strictă interpretare. Aşa cum spuneam mai sus, art. 111 alin. 13 din Regulament nu constituie o astfel de excepţie în situaţia dată.
La 11 aprilie 2019, Colegiul de conducere constată intervenirea acestui eveniment legat de starea de sănătate a dnei. judecător Boiciuc şi blochează completul domniei sale de la repartizare. La acel moment, ca aplicare a regulilor erau posibile două scenarii. Dacă am considera că dna. Boiciuc îşi desfăşoară în continuarea activitatea în cadrul secţiei penale a Tribunalului, întrucât mandatul său de judecător nu a încetat şi nici nu a fost transferată/delegată/detaşată atunci art. 111 alin. 13 din Regulament nu este incident, pentru că devine incident doar dacă judecătorul nu îşi mai desfăşoară activitatea în cadrul secţiei. Fiind o situaţie de excepţie, este de strictă interpretare textul şi nu poate fi extins la situaţii, poate simulare, dar care nu sunt prevăzute expres. Dacă am considera că dna. Boiciuc nu îşi mai desfăşoară activitatea în cadrul secţiei penale, atunci textul din Regulament ar fi putut, eventual, fi aplicat atunci, nu 8 luni mai târziu.
Nu putem să nu observăm că, prin aceeaşi hotărâre, Colegiul de conducere face aplicarea acestui text din Regulament în legătură cu completul de judecător de drepturi şi libertăţi al dnei. Boiciuc şi decide înlocuirea sa în acel complet cu un alt judecător din cadrul secţiei penale a Tribunalului. Faptul că pentru completul de fond nu se dispune înlocuirea titularului, iar pentru completul de JDL se dispune înlocuirea este contradictoriu şi ridică semne de întrebare. O să revenim asupra acestora.
Rezultă însă de aici că fie art. 111 alin. 13 din Regulament nu era aplicabil, fie nu a fost aplicat de Colegiul de conducere deşi ar fi avut această posibilitate. În consecinţă, situaţia creată de intrarea titularului completului VI F în concediu pe durată nedeterminată trebuie rezolvată prin aplicarea regulii sau a principiului: repartizare aleatorie, fie în sistemul informatic, fie ciclic.
CEDO ne spune în hotărârea DMD Group, a.s., v. Slovacia din 5.10.2010 că „Scopul expresiei „instituit de lege“ era de a garanta faptul că organizarea sistemului judiciar într-o societate democratică nu depindea de puterea discreționară a executivului, ci era reglementată printr-o lege adoptată de Parlament. Totuși, în țările în care dreptul era codificat, organizarea sistemului judiciar putea fi lăsat la discreția autorităților judiciare, deși acest fapt nu presupunea că tribunalele nu au o anumită latitudine de interpretare a legislației naționale relevante. Atunci când un judecător exercită atât funcții judiciare, cât și funcții administrative, importanța primordială a independenței judiciare și a certitudinii juridice pretinde reguli de o claritate deosebită și garanții clare pentru a asigura obiectivitatea și transparența și, dincolo de toate, pentru a evita apariția arbitrariului în repartizarea cazurilor”.
În speţă, rezumată povestea este simplă. Dosarul a fost repartizat aleatoriu. Din motive obiective din aprilie 2019, el nu a putut fi finalizat de titularul completului astfel desemnat. În aprilie, dosarul este amânat ca „să vedem ce se întâmplă”. Din iunie este delegat pentru şase luni un judecător care preia acest complet şi care, în mod evident, nu avea cum să finalizeze judecata întrun dosar de asemenea complexitate. Tot în iunie, dl. Ghica îşi cere transferul la Tribunalul Cluj, iar CSM refuză în principal pentru a lăsa prea multe locuri vacante la Judecătorie. În noiembrie, dl. Ghica cere din nou transferul, iar CSM îl aprobă, deşi la acea dată schema de personal a Judecătoriei era mai goală decât în iunie.
La data formulării cererii de transfer şi a aprobării sale, era cert faptul că dlui. Ghica îi va fi repartizat completul VI F, care fusese ocupat timp de 6 luni de un judecător delegat, doar pentru a fi necesară participarea judecătorilor de pe lista de permanenţă, în faţa refuzului conducerii instanţei de a dispune repartizarea aleatorie a cauzelor de pe rolul său.
Rezultă destul de evident că prezenta cauză a fost alocată administrativ unui judecător fără niciun fel de aspect aleator în această procedură. În noiembrie/decembrie 2019 când CSM şi, mai apoi, conducerea Tribunalului Cluj au stabilit ca dl. Ghica să judece această cauză, ea era pe rolul instanţei, nealocată unui complet „permanent”, astfel încât e simplu de observat că desemnarea s-a făcut complet non-aleatoriu, chiar dacă mascat prin acte administrative cu vagi aparenţe de legalitate. Fiind contrar principiului desemnării cauzelor într-o manieră aleatorie, judecata este nulă absolut.
. Trebuie observat că există un precedent în dreptul român extrem de cunoscut, cel constatat prin decizia CCR 685/2018 care a vizat compunerea completelor de 5 judecări ai ICCJ. Curtea Constituţională a impus nulitatea absolută a judecăţilor realizate în condiţiile în care situaţia nu era atât de gravă din perspectiva repartizării aleatorie a cauzelor la nivelul ICCJ, completele de 5 judecători. De bine, de rău, 4 din membrii acelor complete erau desemnaţi aleatoriu, iar al cincilea nu era desemnat să facă parte dintr-un complet ce urma să judece cauze care erau deja pe rolul instanţei, ci doar cauzele viitoare. Cu toate acestea, CCR a stabilit violarea dreptului persoanelor la un tribunal prevăzut de lege, a stabilit că o instanţă nu poate ca prin interpretarea unei norme la nivel de decizie administrativă să creeze excepţii de la repartizarea aleatoriu, iar faptul că această desemnare a unuia dintre judecători altfel decât aleatoriu nu viza cauzele deja pe rolul instanţei este lipsit de importanţă.
În speţă, aparenţe lipsei de imparţialitate şi violarea principiului legal al repartizării aleatorii sunt mai evidente, judecătorul fiind desemnat administrativ să judece o cauză care era deja pe rolul instanţei. Dacă sancţiunea impusă prin decizia CCR 685/2018 a fost nulitatea absolută întemeiată pe art. 281 alin. 1 lit. a) C. proc. pen., soluţia se impune cu atât mai mult şi în prezenta cauză.”, se arată în motivele depuse de avocatul Chiriță.
Procurorul DNA Cluj de ședință a argumentat că Ghica ar fi readministrat toate probel, asa incat nu sunt probleme de competenta.
Avocatul Alexandru Rîșniță a replicat: ”Am parcurs din nou tot dosarul si pe langa pleiada de argume te expuse in memoriul scris, voi invoca urmatoarele:
– nu s a citit actul de sesizare de catre un judecator competent (cu obligatiile corelative)
– obiectivele expertizei au fost stabilite de catre un judecator necompetent (expertiza folosita in motivarea Sentintei)
– un judecator necompetent a redus din probele admise initial (ghica a reaudiat doar martorii audiati efectiv la fond, “martorii esentiali”
– un judecator necompetent a respins pe temeinicie o serie de cereri, pentru ca mai apoi, judecatorul competent sa le respinga ca inadmisibile cata vreme au fost deja analizate de catre judecatorul necompetent
– judecatorul competent i-a adus dlui. CC la cunostinta numai dreptul de a da declaratii, nimic altceva (pag. 16, Incheiere din 06.02.2020)
– martorii se reaudiaza, restul probelor se mentin
– judecatorul competent afirma in mod expres ca nu mai discuta legalitatea si da citire unui pasaj din incheierea de camera preliminara pe care si o insuseste, desi reprezinta rezultatul deliberarii unui judecator necompetent.”
