Funcționari din CJ în luptă cu mafia lui Uioreanu: ”am avut curajul să înfrunt nişte gunoaie”.

Potrivit procurorilor DNA, cei care au descoperit platforma construită fără autorizație de la Aeroportul International Cluj-Napoca sunt arhitectul șef al Consiliului Judetean, Claudiu Salanta (foto) și o funcționară din cadrul Direcției de Urbanism a CJ. Directorul Aeroportului, David Ciceo, este suspect în dosarul penal.

În discuțiile purtate între cei doi și în fața anchetatorilor funcționarii au spus: „în ţara asta încă sper că nu mi se poate întâmpla nimic, pentru că am avut curajul să înfrunt nişte gunoaie”.

Potrivit referatului DNA,  în dimineaţa de 3 aprilie 2014 la sediul aeroportului s-au prezentat în vederea efectuării unii control numiţii Salanţă Claudiu şi Mureşan Anda, funcţionar din cadrul Direcţiei Urbanism a CJ Cluj. Cei doi s-au lovit însă de refuzul reprezentantului constructorului de a le permite accesul pe şantier.

”Aflând de iminentul control din dimineaţa de 3 aprilie 2014, în jurul orei 9,30 suspectul Ciceo David  (foto) (ce se afla într-o deplasare în Kuala Lumpur), a contactat telefonic pe inculpatul Bene Ioan şi l-a anunţat despre intenţia arhitectului şef de a face un control la aeroport. De urgenţă, omul de afaceri a transmis angajaţilor săi ce răspundeau de lucrări să interzică categoric pătrunderea pe şantier. Obstrucţionarea controlului a fost raportată de cei doi funcţionari secretarului judeţului şi preşedintelui CJ Cluj. Totodată, Salanţă Claudiu a apelat la poliţie.  Aflând de cele raportate, preşedintele CJ Cluj l-a chemat de urgenţă la sediul instituţiei pe suspectul Şerban Tudor Dan căruia i-a cerut să lase angajaţii săi să efectueze controlul, asigurându-l că „intenţiile sunt bune”. La rândul său, acesta a raportat cele discutate către suspectul Bene Ioan care însă a rămas categoric în opunerea la control, afirmând că: „nici cei de la CJ şi nici Dumnezeu nu intră în aeroport când spun eu”. Ca atare, controlul nu a putut fi efectuat, cei doi funcţionari negăsind sprijinul necesar nici la conducătorul instituţiei judeţene (aservit intereselor de grup) şi nici la organele de poliţie cu care s-a intrat în contact în acea zi pentru luarea de măsuri” se arată în referatul propunerii de arestare preventiva intocmit de procurori.

Referatul continuă să descrie mecanismul mafiei: ”Fiind evident pus într-o situaţie ingrată, de a face faţă presiunilor venite din partea grupului de interese din care şi el face parte, grup aflat în contradicţie cu interesul public, inculpatul Uioreanu Horea a luat legătura cu inculpatul Bene Ioan cu care a realizat o întâlnire în seara de 3 aprilie 2014 la Hotel Meridian. În discuţia purtată, preşedintele CJ Cluj i-a adus acestuia la cunoştinţă, detaliat, faptul că se fac demersuri pentru găsirea unei soluţii de rezolvare a situaţie care să fie benefică tuturor celor implicaţi, că respectivul control nu urmăreşte decât soluţionarea situaţiei şi că aceasta impune constatarea efectuării lucrărilor şi sancţionarea contravenţională a constructorului, acte ce erau obligatorii paşilor necesar a fi urmaţi pentru emiterea autorizaţiei de construire în condiţiile în care funcţionarii abilitaţi în acest sens s-au opus categoric emiterii actelor în alte circumstanţe. Urmare celor discutate, inculpatul Bene Ioan a anunţat angajaţii săi că, a doua zi, la sediul aeroportului vor veni din nou în control funcţionarii CJ Cluj şi a cerut ca acestora să le fie permis accesul, însă restricţionat şi atent monitorizaţi.

EXTRAS DIN REFERATUL PROCURORILOR DNA:

”Aşadar, la data de 4 aprilie 2014, cu „bunăvoinţa” inculpatului Bene Ioan (foto), arhitectul şef al judeţului şi colega sa au reuşit să efectueze un control la şantierul din cadrul aeroportului unde au constatat nemijlocit realizarea de lucrări în afara autorizaţiei. O altă împrejurare constatată de membrii echipei de control s-a referit la descoperirea folosirii în cadrul lucrărilor de la apron de material de construcţii (pământ) provenit din excavările de la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), lucrare ce se află în executarea aceluiaşi constructor, unde beneficiarul CJ Cluj a constatat anterior efectuarea de excavări ilegale şi sustragerea de material de construcţii care puneau în pericol CMID-ul prin posibilitatea de surpare a unui versant al construcţiei.

După finalizarea controlului, în vederea întocmirii actelor de constatare a lucrărilor din şantier, arhitectul şef a cerut sprijin şi consultare specialiştilor din cadrul Inspectoratului în Construcţii Bucureşti, problema cea mai dezbătută fiind legată de încadrarea legală a conduitei constructorului, anume dacă ea constituie contravenţie sau este infracţiune. Dezbaterile şi consultările au consumat o perioadă de peste 10 zile, ceea ce a determinat pe Bene Ioan şi Şerban Tudor Dan, alături de suspectul Ciceo David să aprecieze că s-a acţionat cu rea credinţă, că li s-a prezentat mincinos situaţia şi că nu vor primi niciodată actul de autorizare. Suplimentar, aceştia au cerut insistent preşedintelui CJ Cluj să intervină la arhitectul şef şi să determine emiterea autorizaţiei, presiuni pe care, la rândul său, inculpatul Uioreanu Horea le-a exercitat asupra lui Salanţă Claudiu.

Relevant este faptul că, în această perioadă, în presa locală, atât on line cât şi tipărită, au apărut articole denigratoare la adresa arhitectului şef Salanţă Claudiu, în care era acuzat de conflict de interese, existând indicii că aceste articole au fost comandate de membrii grupului format în jurul preşedintelui Uioreanu Horea Dorin. Articolele respective au fost apreciate ca atare de funcţionarii din CJ Cluj care, în discuţiile purtate precum şi cu prilejul declaraţiilor date în cauză au împărtăşit faptul că simt presiunea pusă pe ei, la care sunt hotărâţi să nu cedeze, exprimându-şi speranţa că: „în ţara asta încă sper că nu mi se poate întâmpla nimic, pentru că am avut curajul să înfrunt nişte gunoaie”.

Faţă de situaţia incertă în care se aflau, la care nici măcar preşedintele consiliului judeţean care le asigura tot sprijinul nu reuşise să găsească rezolvare, grupul format din Bene, Şerban, Ciceo au analizat şi luat în calcul varianta adoptării tacite a autorizaţiei, la expirarea termenului de 30 de zile de la data depunerii cererii, deşi prevederea legală nu era aplicabilă în situaţia concretă în care aceştia se aflau cu documentele.”

 

Comments

comentarii