CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Un fost avocat din Oradea, condamnat în 2013 la 13 ani de închisoare pentru că și-a omorât soacra, a fost eliberat condiționat la șase luni după ce aceeași instanță, Tribunalul Bistrița-Năsăud, respingea cererea de liberare. Vedeți în cele două motivări de mai jos ce s-a schimbat în acest interval și cum a putut fi eliberat înainte de termen un deținut condamnat pentru crimă.
În dimineaţa de 3 decembrie 2012, după o ceartă cu soacra sa, Cosmin Ștefan Moraru, pe atunci avocat în Oradea, a zdrobit-o în bătaie cu un blocator de volan, „provocând secţionarea scalpului şi o fractură a craniului”, iar când femeia n-a mai mişcat, Moraru a luat un cuţit de bucătărie şi i-a tăiat gâtul, „secţionând carotida externă şi internă, vena jugulară şi nervul vag, care controlează activitatea muşchilor laringelui, faringelui şi a organelor interne precum inima, plămânii şi organele abdominale”, se arată în actul de inculpare.
Ulterior, bărbatul a împachetat cadavrul în saci de nylon, punând şi un prezervativ şi hotărârea de divorţ dintre soacra sa şi tatăl soţiei, care ar fi trebuit să îndrepte anchetatorii spre ipoteza că femeia ar fi fost ucisă de fostul soţ, aruncându-l într-un şanţ din localitatea Nadăr, comuna Spinuş, în apropierea localităţii unde socrul său deţine o casă părintească. Prins în Elveţia, unde fugise împreună cu soţia sa, Moraru a fost condamnat la 13 ani de detenţie. Deşi trimisă în judecată pentru complicitate la omor, pe considerentul că a fost în apartament în momentul crimei, soţia fostului avocat a fost achitată.
O primă cerere de liberare condiționată a fost judecată în vara anului trecut, când Judecătoria Bistrița a admis-o, dar instanța superioară a întors-o. Astfel, în august 2020, Tribunalul Bistrița-Năsăud a admis contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa împotriva Sentinţei penale nr.644/2020 a Judecătoriei Bistriţa, pe care a desființat-o în parte şi a soluţionat cauza: ”Respinge propunerea de liberare condiţionată formulată e Comisia pentru liberări condiţionate din cadrul Penitenciarului Bistriţa privind liberarea condiţionată a condamnatului”
Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița a formulat atunci constatație, pe care a susținut-o astfel: ”Contrat opiniei primei instanțe, consideră că petentul M.G.Ș.C nu îndeplinește condițiile legale pentru a fi liberat condiționat. Deși petentul condamnat a executat fracția de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de dispozițiile art. 59 și urm. Vechiul Cod penal, acest lucru nu îi conferă un drept, ci doar o vocație la acordarea liberării condiționate.
A arătat că petentul a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la pedeapsa de 13 ani închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni de omor, fiind emis mandatul de executare nr. 120/2013, reținându-se faptul că cursul zilei de 03.12.2012, a exercitat asupra victimei V.P., soacra sa, acte de violență ce au determinat decesul acesteia. Nu figurează cu antecedente penale, se află la prima analiză și nu a mai beneficiat de liberare condiționată. S-a relevat că petentul a început să execute pedeapsa la data de 07.12.2012 și urmează să expire în termen la data de 31.08.2024, iar din cuprinsul caracterizării nr. 1185/06.05.2020 (f.4-11) rezultă că acesta nu a fost sancționat disciplinar, a fost recompensat de 46 de ori, evaluările psihologice realizate pe traseul execuțional relevă elemente de risc latent pe domeniul gestionării impulsurilor agresive, precum și o predispoziție spre vulnerabilitate prin prisma profesiei avute anterior.
Având în vedere aceste aspecte, a constatat că petentul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare și întrucât în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a se dispune liberarea condiționată a petentului, a apreciat că sentința penală atacată este netemeinică.”
Tribunalul Bistrița-Năsăud a motivat astfel decizia:
”Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de control judiciar constată că excepția tardivității contestației introdusă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, formulată de intimatul M.G.Ș.C, este neîntemeiată, astfel că va fi respinsă ca atare.
Astfel, hotărârea judecătorească atacată a fost comunicată Parchetul ui de pe lângă Judecătoria Bistrița la data de 22.05.2020, iar contestația a fost introdusă la data de 25.05.2020. Deși a fost indicat în mod eronat numărul de dosar în care a fost pronunțată hotărârea judecătorească atacată, a fost arătat în mod corect numărul acesteia, precum și data când a fost pronunțată, și persoana pe care o privește, respectiv pe numitul M.G.Ș.C, astfel că în mod evident a existat o eroare materială în ceea ce privește numărul de dosar menționat, eroare care a fost îndreptată prin procesul-verbal din data de 27.05.2020, întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița (f.2,3,5,6,7,8,9 dosar tribunal).
În ceea ce privește contestația formulată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, aceasta este fondată.
Analizând actele și lucrările dosarului corelativ cu susținerile contestatorului și ale intimatului M.G.Ș.C, instanța constată că starea de fapt reținută în hotărârea judecătorească, respectiv faptul că intimatul se află încarcerat în executarea unei pedepse privative de libertate de 13 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.104/2013 a Curții de Apel Oradea, în baza căreia a fost emis mandatul de executare nr. 120/2013, executarea pedepsei privative de libertate începând la data de 07.12.2012 , urmând a expira în termen la data de 31.08.2024, transformată în zile, pedeapsa fiind de 4748 zile (conform procesului-verbal nr.185/06.05.2020, încheiat de Comisia pentru liberări condiționate din cadrul Penitenciarului Bistrița), este corectă.
De asemenea, s-a reținut în mod corect că persoana condamnată a executat fracțiunea de pedeapsă prevăzută de lege și că a avut un comportament corespunzător pe parcursul detenției, că nu are antecedente penale, iar însc risurile depuse la dosar relevă impresia bună pe care conduita intimatului a avut-o asupra celor din jur , participarea dedicată a intimatului la procesul de resocializare, precum și faptul că nu a fost sancționat disciplinar.
Trebuie observat însă că în înscrisul intitulat „Caracterizare” întocmit de către Penitenciarul Bistrița, la secțiunea „Activități productive”, se consemnează faptul că intimatul „este în evidență cu o retragere de la muncă (la percheziția din data de 6.03.2019 au fost constatate aspecte negative la biroul consilierului unde se afla deținutul), și de asemenea se consemnează faptul că la evaluarea psihologică din data de 30.04.2020 s-a concluzionat că „evaluările psihologice realizate pe traseul execuțional relevă elemente de risc latent pe domeniul gestionării impulsurilor agresive, precum și o predispoziție spre vulnerabilizare prin prisma profesiei avute anterior. Având în vedere riscul identificat, s-a considerat oportună formularea unei recomandări de participare la proiectul de activitate pentru diminuarea comportamentului agresiv și a violenței, demers la care nu a fost selectat să participe” (f.11 dosar judecătorie).
Este real faptul că , așa cum a reținut instanța de fond, legislația incidentă în cauză lasă la latitudinea judecătorului cauzei aprecierea ca fiind realizat sau nu procesul de resocializare , respectiv dacă „ este justificată încrederea ce ar trebui acordată condamnatului ”, și că analiza începe în mod necesar de la fapta comisă , neputându-se afirma că în actul de judecare a unei cereri de liberare condiționată s-ar putea face abstracție de natura și gravitatea faptelor pentru care un deținut a fost condamnat, doar pe considerentul că acesta a fost judecat și pedepsit pentru acestea , nefiind „totuna să comiți o infracțiune rutieră, cu agresarea și omorârea unei persoane ”.
De asemenea, judecătorul fondului a constatat în mod just că „ fapta comisă de petent este de o gravitate excepțională ” , apreciind totodată că conduita persoanei condamnate a fost exemplară pe parcursul detenției, și că aceasta a făcut dovada completă a resocializării sale, însă i nstanța de control judiciar reține că situația juridică a persoanei condamnate trebuie privită din perspectiva gravității extreme a faptei comise , dar corelativ cu dovezile de îndreptare, precum și cu riscul abordării din nou a unui comportament deviant , și aceasta atât din perspectiva incidentului din cursul anului 2019, insuficient descris și analizat în „caracterizarea” depusă la dosar , dar mai ales a evaluării psihologice, care nu oferă date certe asupra traseului psihologic al condamnatului pe parcursul detenției și asupra stării psihologice actuale a acestuia, menționând însă elemente de risc latent pe domeniul gestionării impulsurilor agresive, element ce pune sub semnul îndoielii o reală resocializare și conduce la concluzia că există un risc de manifestare agresivă în viitor.
Instanța de control judiciar apreciază așadar că pentru o completă imagine asupra persoanei condamnate și a conduitei acesteia pe parcursul detenției este necesară întocmirea unui raport privind incidentul din 2019 menționat, și a unui raport complet de evaluare a traseului psihologic al persoanei condamnate (data identificării riscului, gradul acestuia la evaluările ulterioare, etc.) , care să evidențieze starea p sihologică actuală a acesteia corelativ cu conduita sa pe parcursul detenției , respectiv cu pr ocesul de resocializare a aceste ia, și să evidențieze eventualele riscuri de agresivitate ce pot exista în viitor, în cazul în care starea psihologică actuală a intimatului o atestă. De asemenea, este necesar a fi explicat care este motivul pentru care, având în vedere riscul latent de agresivitate identificat, și considerarea ca oportună a formulării unei recomandări de participare la proiectul de activitate pentru diminuarea comportamentului agresiv și a violenței, intimatul nu a fost select at să participe la acest demers.
Pentru aceste considerente, î n baza art.425/1 al.7 pct.2 lit.a rap. la art.587 Cod procedură penală va fi admisă contestația formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița împotriva Sentinței penale nr.644/2020 a Judecătoriei Bistrița, ce va fi desființată în parte, și soluționând cauza, în baza art.587 Cod procedură penală va fi respinsă propunerea de liberare condiționată formulată de Comisia pentru liberări condiționate din cadrul Penitenciarului Bistrița privind liberarea condiționată a condamnatului M.G.Ș.C, ca fiind neîntemeiată, și se va stabili ca termen de reiterare a cererii de liberare condiționată data de 28.10.2020.”, se arăta în decizia în august 2020.
În februarie 2021, același Tribunal a admis contestaţia formulată de condamnatul deţinut în Penitenciarul Baia Mare, împotriva sentinţei penale nr.1514 din 07 decembrie 2020, pronunţată de Judecătoria Bistriţa în dosarul penal nr. 7351/190/2020 pe care o desfiinţează în totalitate şi rejudecând: ”Admite propunerea Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Bistriţa, de liberare condiţionată a condamnatului M. G. Ş. C., deţinut în Penitenciarul Baia Mare în executarea pedepsei de 13 ani închisoare aplicată prin S.p.nr. 104/P.I./2013 a Curţii de Apel Oradea”
Motivarea deciziei de eliberare:
”În argumentarea soluției arătăm că într-adevăr contestatorul este condamnat pentru o infracțiune deosebit de gravă respectiv cea de omor. Acesta a fost discutat imediat după îndeplinirea fracției prevăzute de lege respectiv la data de 06.05.2020 fiind propus de către Comisia pentru liberare condiționată, propunere admisă de către Judecătoria Bistrița. În mod întemeiat, apreciem și noi, prin Decizia instanței de control judiciar s-a admis contestația formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița și în consecință s-a respins propunerea Comisiei de liberări condiționate. S-a avut în vedere de către instanță la acel moment, că în pofida comportamentului în ansamblu și a lipsei antecedentelor penale, nu se poate face abstracție de natura și gravitatea faptei comise precum și de anumite aspecte conținute în evaluarea psihologică care nu oferă date asupra traseului psihologic pe parcursul detenției și asupra stării psihologice actuale menționând însă elemente de risc latent pe domeniul gestionării impulsurilor agresive, ceea ce în opinia instanței pune sub semnul îndoielii o reală resocializare și conduce la ideea că există un risc de manifestare agresivă în viitor. Ca urmare s-a apreciat necesară întocmirea unui raport complet de evaluare psihologică care să evidențieze starea actuală a condamnatului, eventuale riscuri de agresivitate care pot exista în viitor dar și includerea condamnatului într-un program destinat diminuării comportamentului agresiv și a violenței având în vedere cele menționate în caracterizarea efectuată de penitenciar la rubrica „Evaluare psihologică”. În acest sens s-a stabilit un termen de reiterare a cererii de liberare condiționată începând cu data de 28.10.2020.
Cu ocazia rediscutării situației contestatorului la data de 28.10.2020 constatăm că în unanimitate membrii Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate au propus liberarea condiționată a acestuia argumentând că îndeplinește condițiile prevăzute de lege întrucât pe parcursul executării pedepsei nu a fost sancționat disciplinar, a fost recompensat de 48 de ori, a muncit, a participat la activitățile și programele desfășurate în penitenciar.
Prin hotărârea atacată s-a considerat neîntemeiată propunerea Comisiei întrucât deși condamnatul a participat la programele și activitățile desfășurate în penitenciar și la care a fost selecționat, multe dintre acestea au fost finalizate fără credite, figurând, totodată, și cu „abandon” la două concursuri tematice, motiv pentru care nu a îndeplinit în totalitate obiectivele stabilite prin Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică pe domeniul educațional. Nu în ultimul rând, instanța de fond a avut în vedere că petentul a executat doar 2883 zile de detenție efectivă (executarea pedepsei urmează să expire în termen abia la data de 31.08.2024) perioadă pe care instanța o găsește insuficientă la acest moment raportat la gravitatea faptei comise și la cuantumul ridicat al pedepsei aplicate. Ca urmare s-a stabilit termen de reiterare a cererii de liberare condiționată 17.02.2021.
Suntem de acord cu susținerea instanței de fond în sensul că legea penală îi conferă condamnatului numai vocație la liberare condiționată, și nu un drept subiectiv de care să uzeze la împlinirea fracției de pedeapsă executată astfel că realizarea acestei condiții obiective nu impune de plano și liberarea sa condiționată. De asemenea considerăm și noi în pofida celor susținute în apărare, că natura și gravitatea faptei sunt aspecte esențiale care nu pot fi ignorate cu ocazia analizării îndeplinirii condițiilor necesare acordării liberării condiționate.
Constatăm însă că aceste aspecte au fost avute în vedere de către Tribunal ca instanță de control judiciar prin Decizia nr.166/C/2020 ocazie cu care s-a apreciat ca fiind oportună reanalizarea situației condamnatului începând cu data de 28.10.2020. De la data primei analize în Comisia de liberare condiționată și până la termenul de reiterare stabilit prin decizia susmenționată nu numai că cel analizat a avut un comportament exemplar dar a făcut eforturi considerabile pentru a se evidenția în mod pozitiv. Această conduită a fost menținută până în prezent și subliniem faptul că de la data prezentei soluții până la termenul considerat suficient pentru reanalizarea situației contestatorului chiar de către prima instanță prin hotărârea atacată, mai sunt într-adevăr doar șase zile. Ca urmare observăm că este aproape împlinit chiar și termenul stabilit prin hotărârea atacată.
Astfel în toată această perioadă respectiv de la data pronunțării Deciziei nr.166/C/13.08.2020 a Tribunalului B-N, contestatorul a mai obținut un număr de cinci recompense iar în prezent are un sold de 405 credite corespunzător unui număr de aproximativ 8 recompense. La Penitenciarul Bistrița nu a fost analizat în comisia de selecționare la muncă datorită lipsei frontului de muncă. În schimb în perioada de amânare a participat la trei programe educaționale și la programul psihologic la care s-a făcut referire prin Decizia nr.166/C/13.08.2020 a Tribunalului B-N. Conform evaluării psihologice întocmite la data de 22.10.2020 de la ultima analiză se constată progres în compensarea nevoilor de intervenție psihologică, persoana privată de libertate însușindu-și în urma parcurgerii demersului recomandat, noțiuni referitoare la reglarea emoțională în situații riscante, comunicarea asertivă, a identificat alternative la dezavantajele unui comportament violent astfel că se susține că deținutul a îndeplinit integral planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică. Mai mult raportat la rezultatele bune obținute s-a considerat conform evaluării psihologice că s-au îndeplinit integral obiectivele stabilite. Totodată se arată că suplimentar deținutul a mai participat la patru activități psihologice și două studii în domeniul psihologiei și că la nivel declarativ prezintă motivație crescută pentru evitarea situațiilor de risc infracțional în baza analizei cost-beneficii.
Referitor la faptul că cel condamnat figurează cu abandon la două concursuri tematice arătăm totuși că acesta a participat la 151 de programe educaționale, 7 programe sociale, 7 programe psihologice și totodată a prestat activități lucrative. Ca urmare e pertinentă în opinia noastră observația contestatorului că în situația în care s-ar fi prezentat la cele două concursuri ar fi figurat cu absențe de la muncă.
Apoi, referitor la finalizarea fără credite a unor programe educaționale, într-adevăr nu toate programele derulate sunt creditate iar din actele dosarului nu rezultă pentru fiecare activitate în parte, dacă este creditată sau nu. De altfel, observăm că la anumite programe contestatorul a obținut calificativul bine dar nu a fost creditat. Pe de altă parte nota 5 la programul „Ziua Crucii Roșii” constând în concret în completarea unui chestionar sau obținerea calificativului nesatisfăcător la concursul tematic „Ziua alimentației” considerăm că nu sunt aspecte din care rezultă că cel condamnat nu ar prezenta suficiente garanții că o dată pus în libertate s-ar putea reintegra social.
În aceste condiții constatăm că, contestatorul condamnat pentru o infracțiune foarte gravă, nu are antecedente penale, pe parcursul executării pedepsei nu a săvârșit nicio abatere disciplinară dar a obținut un număr de 48 de recompense și are un sold de 405 credite. A participat cu excepția a două concursuri tematice, la toate programele la care a fost selectat, în majoritatea lor fiind finalizate cu calificativ bine și foarte bine, obținând diplome și evidențiindu-se în mod pozitiv. A fost implicat în activități lucrative, a finalizat cu calificativ bine programul psihologic avut în vedere prin Decizia nr.166/C/13.08.2020 a Tribunalului B-N. În perioada de amânare dată în considerarea necesității supravegherii comportamentului său pe o perioadă mai mare de timp față de natura și gravitatea faptei, conduita sa s-a menținut în același trend ascendent depunând eforturi, așa cum rezultă din caracterizarea efectuată, pentru adaptarea la mediu și valorificarea potențialului personal în direcția echilibrării psiho-comportamentale.”
