Acasă » PROCESE » Expertul parte din dosarul lui Cherecheș desființează raportul de expertiză criminalistică
Cătălin Grigoraș

Expertul parte din dosarul lui Cherecheș desființează raportul de expertiză criminalistică

Expertul parte din dosarul primarului băimărean Cătălin Cherecheș de la Tribunalul Cluj, Cătălin Grigoraș, profesor în SUA, desființează raportul de expertiză criminalistică efectuat de un expert INEC cu privire la înregistrările efectuate de denunțătorul Cristian Șpan și predate la DNA.

”Concluziile raportului de expertiză criminalistică se bazează pe dezinformarea instanței, pe invocarea unor documente inexistente (….) sunt ilogice, se fundamentează pe afirmații contradictorii, în același paragraf angajații M.J.-I.N.E.C. negând dar și susținând existența unor standarde internaționale pentru autentificarea înregistrărilor audio digitale”, scrie Grigoraș în cadrul obiecțiunilor la raportul de expertiză, care se întind pe 70 de pagini.

Concluziile expertizei criminalistice a Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj din cadrul INEC sunt că: ”Având în vedere cele prezentate în cuprinsul raportului, nu se poate stabili dacă înregistrările în litigiu de pe telefonul iPhone 5S sunt autentice. Potrivit celor prezentate, expertul nu poate să-și asume o concluzie privind originalitatea înregistrărilor. Nu au fost depistate discontinuități sau urme de alterare, iar înregistrările în litigiu sunt consecvente cu ipoteza realizării lor cu un telefon iPhone 5s. În urma examinării înregistrărilor audio de pe suportul optic în litigiu, cu sistemele și echipamentele aflate în dotarea LIEC Cluj, concluzionăm că aceste înregistrări nu au suferit intervenții tehnice (ștergeri, inserări sau alte elemente de montaj etc.) de natură să le modifice conținutul și sensul.”

Expertul tehnic și criminalist Cătălin Grigoraș, profesor la Universitatea Colorado, SUA, a scris un set de obiecțiuni la raportul INEC, care au fost depuse la dosarul penal.

Exertul parte spune despre concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. 53 din 23 martie 2018 al M.J.-I.N.E.C următoarele:

  • sunt incomplete, nu răspund tuturor obiectivelor dispuse de instanță;
  • se bazează pe dezinformarea instanței;
  • se bazează pe invocarea unor documente inexistente;
  • se fundamentează pe analize efectuate în baza standardului AES27-1996 (r2007) pentru benzi magnetice, aspect corect identificat și prezentat chiar de către Parchetului de pe lângă Înalta de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție (D.N.A.), în alte dosare penale (ex.: dosarul penal nr.345/64/2016 al Curții de Apel Brașov, adresa D.N.A. nr. 910/II-1/2015);
  • sunt ilogice, se fundamentează pe afirmații contradictorii, în același paragraf angajații M.J.-I.N.E.C. negând dar și susținând existența unor standarde internaționale pentru autentificarea înregistrărilor audio digitale;
  • nu are fundament științific deoarece se întemeiază pe negarea realităților științifice în domeniu, utilizarea unor programe de calculator cu aplicabilitate limitată, refuzul de a menționa cu transparență bibliografia științifică utilizată, pasarea răspunderii pe sistemele și echipamentele din dotarea M.J.-I.N.E.C., invocarea eronată a descrierii programelor de calculator utilizate și utilizarea eronată a acestora.

Despre Raportul în sine precizează:

  • nu prezintă numărul de serie al telefonului Apple iPhone analizat;
  • nu conține descrierea în amănunt a operațiilor efectuate, a metodelor aplicate și a bibliografiei utilizate;
  • atestă că fișierele audio din memoria telefonului Apple iPhone 5S în litigiu au fost transferate prin email pe un computer, ceea ce contravine celor mai elementare norme din manualele de bune practici în domeniu conform cărora memoria echipamentului în litigiu trebuie duplicată digital bit stream iar toate analizele ulterioare se efectuează exclusiv pe acest duplicat.

Alte obiecțiuni ale lui Grigoraș:

  • în timpul efectuării expertizei criminalistice la M.J.-I.N.E.C. probele digitale au fost contaminate distructiv și ireversibil;
  • contaminarea distructivă și ireversibilă a probelor digitale conținute în memoria mijlocului de telecomunicații de tip telefon mobil iPhone 5S, respectiv a datelor informatice din memoria acestuia a fost efectuată, aprobată și avizată de către angajați M.J.-I.N.E.C. care nu sunt experți criminaliști autorizați în domeniile expertiza criminalistică a mijloacelor de telecomunicații și expertiza aplicațiilor și datelor informatice;
  • pentru interpretarea lipsei unor date informatice esențiale din cadrul fișierelor în litigiu, un angajat M.J.-I.N.E.C. care nu este expert criminalist autorizat în domeniile expertiza mijloacelor de telecomunicații și expertiza aplicațiilor și datelor informatice a utilizat și interpretat eronat informații de pe forumuri cu comentarii ale unor persoane fizice care nu sunt specialiști sau experți autorizați;
  • metoda DC Offset a fost utilizată necorespunzător și rezultatele obținute sunt eronate;
  • a fost utilizată necorespunzător metoda analizei periodicității eșantioanelor în format MP3 la analiza înregistrărilor audio digitale în format AAC (Advanced Audio Coding) din acest dosar;
  • Raportul de expertiză criminalistică nr. 53 din 23 martie 2018 al M.J.-I.N.E.C. nu prezintă analiza de verificare sau detectare a formatului semnalelor audio analizate;
  • Raportul de expertiză criminalistică nr. 53 din 23 martie 2018 al M.J.-I.N.E.C. nu conține nicio referire la analiza nivelului de compresie audio a semnalelor pentru depistarea urmelor de compresie MP3 anterioare;

După înșirarea problemelor identificare, expertul parte le detaliază pe fiecare în parte.

Cu privire la afirmația că Raportul ”se bazează pe dezinformarea instanței”, Grigoraș explică: ””La pagina 6 din raportul de expertiză criminalistică nr. 53 din 23 martie 2018 al M.J.-I.N.E.C. expertul Mureșan Mihai menționează că “autenticitatea probei urmează a fi stabilită de magistrați, pe baza datelor rezultate din documentarea probei și din opiniile experților” dar în ședința publică din 04.11.2015 din dosarul penal nr. 517/33/2012 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, același expert Mureșan Mihai a declarat că “pentru a stabili dacă o înregistrare este autentică expertul ar trebui să realizeze o refacere a lanțului din momentul în care înregistrarea a fost creată, însă în cauză nu s-au pus la dispoziție echipamentele”.

Aceste două afirmații contradictorii ale aceluiași expert, în două dosarele penale ale unor instanțe diferite:
a) atestă încă o data imposibilitatea M.J.-I.N.E.C. de a efectua expertize criminalistice prin care să se verifice/stabilească autenticitatea înregistrărilor audio și audio/video în litigiu;
b) reprezintă o dezinformare deoarece magistrații, juriști de profesie, nu sunt experți autorizați de Ministerul Justiției și nu au competențele științifice necesare în inginerie electrică și procesarea digitală a semnalelor pentru a verifica datele rezultate din documentarea probelor, cuprinse într-un raport de expertiză, sau a analiza singuri și verifica/stabili autenticitatea înregistrărilor audio și audio video în litigiu;
c) dovedesc că și atunci când le sunt puse la dispoziție echipamentele, angajații M.J.-I.N.E.C. tot nu pot efectua expertize criminalistice prin care să stabilească autenticitatea înregistrărilor audio și audio/video în litigiu.

Susținerile din raportul de expertiză criminalistică nr. 53 din 23 martie 2018 al M.J.-I.N.E.C. conform cărora:
– “verificarea autenticității unei înregistrări audio sau audio/video este un proces complex” (pagina 3 din raport)
și
– “verificarea în practică a originalității lor este de o dificulatate extremă” (pagina 5 din raport)
reprezintă părerile personale ale angajaților acestui Institut, respectiv observații subiective lipsite de obiectivitate științifică, și pot justifica parțial incapacitatea M.J.-I.N.E.C. de a efectua expertize criminalistice prin care să se verifice/stabilească autenticitatea înregistrărilor audio și audio/video.

De asemenea în ședința publică din 04.11.2015 din dosarul penal nr. 517/33/2012 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, expertul M.J.-I.N.E.C. a declarat că “pentru a stabili dacă o înregistrare este autentică expertul ar trebui să realizeze o refacere a lanțului din momentul în care înregistrarea a fost creată, însă în cauză nu s-au pus la dispoziție echipamentele” (a se vedea Figura A). În prezentul dosar penal același expert M.J.-I.N.E.C. a avut la dispoziție toate materialele de la dosar, inclusiv echipamentul tehnic in litigiu, un telefon mobil Apple iPhone 5S, și tot nu a răspuns obiectivelor dispuse de instanță.

Se constată astfel că același expert M.J.-I.N.E.C. care a întocmit raportul de expertiză criminalistică nr. 53 din 23 martie 2018 al M.J.-I.N.E.C. susține aspecte contradictorii în diferite dosare penale, dezinformând instanțele.”

Cu privire ”invocarea unor documente inexistente, Cătălin Grigoraș detaliază:

”La pagina 3 din raportul de expertiză criminalistică nr. 53 din 23 martie 2018 al M.J.-I.N.E.C. se face referire la recomandările și practicile ENFSI.
Subsemnatul este membru al grupului de lucru Forensic Speech and Audio Analysis Working Group (FSAAWG) din cadrul European Network of Forensic Science Institutes (ENFSI) invocat la pagina 3 din raportul de expertiză criminalistică nr. 53 din 23 martie 2018 al M.J.-I.N.E.C., în perioada 2007-2009 am fost șeful acestui grup în urma votului unanim al experților din celelalte țări Europene membre, iar pe site-ul
http://enfsi.eu/wp-content/uploads/2016/09/forensic_speech_and _audio_analysis_wg_-_best_practice_guidelines_for_enf _analysis_in_forensic_authentication_of_digital_evidence_0.pdf
se poate accesa singurul manual de bune practici al acestui grup privind autentificarea înregistrărilor audio și audio/video digitale:
Grigoras, C., Cooper, A., Michalek, M. (2009) Forensic Speech and Audio Analysis Working Group – Best Practice Guidelines for ENF Analysis in Forensic Authentication of Digital Evidence, ENFSI – FSAAWG

Solicit instanței să dispună ca M.J.-I.N.E.C. să facă dovada existenței unor alte recomandări formale sau manuale de bune practici ale ENFSI-FSAAWG privind verificarea/stabilirea autenticității înregistrărilor audio și audio/video, sau manualele de bune practici și metodele validate științific și publicate în jurnale de specialitate de tip peer-review recomandate de ENFSI-FSAAWG si care sunt pertinente analizei înregistrărilor audio din acest dosar.”

După cum se poate vedea mai sus, Grigoraș este printre autorii ghidului, la fel ca în cazul unei lucrări despre o metodă folosită de INEC.

”Conform celor prezentate la pagina 16 din raportul de expertiză criminalistică nr. 53 din 23 martie 2018 al M.J.-I.N.E.C. metoda DC Offset a fost utilizată necorespunzător și rezultatele obținute sunt eronate.

Această interpretare este neconformă cu literatura de specialitate. Metoda analizei DC Offset a fost publicată în lucrarea
Koenig, Bruce E.; Lacey, Douglas S.; Grigoras, Catalin; Price, Suzana Galić; Smith, Jeff M. Evaluation of the Average DC Offset Values for Nine Small Digital Audio Recorders. Journal of the Audio Engineering Society 2013, 61(6), pp 439-448
și continuitatea componentei DC a unui semnal audio NU înseamnă că s-a folosit un singur echipament la realizarea înregistrării. Componenta DC a unui semnal audio are continuitate și atunci când:
a) fișierul audio original a fost înregistrat cu un reportofon OLYMPUS sau SONY;
b) a fost transferat din memoria reportofonului pe un computer;
c) pe computer s-a procedat la ștergeri de pasaje relevante din convorbire;
d) semnalul astfel editat a fost redat de pe computer și înregistrat pe un telefon mobil.

Față de aspectele prezentate anterior solicităm instanței să dispună ca M.J.-I.N.E.C. să comunice în scris dacă metoda de analiză DC Offset utilizată de M.J.-I.N.E.C. este publicată și validată științific și, dacă da, atunci să indice bibliografia internațională de specialitate care descrie această metodă.

În susținerea științifică a aspectelor prezentate anterior, expertul parte prezintă propria analiză științifică a probelor ce i-au fost puse la dispoziție”, scrie Grigoraș în obiecțiuni.

Potrivit expertului parte, înregistrările nu au fost efectuate cu un singur telefon, așa cum susține denunțătorul.

”Tabelul 4 conține cele 36 de fișiere sortate în ordinea cronologică a înregistrărilor, pe baza datelor interne. Conform datelor interne ale celor 36 de fișiere .M4A analizate, în intervalul de timp 2016:01:22 15:58:31 – 2016:02:25 09:15:27 au fost utilizate cel puțin 2 telefoane mobile iPhone, unul cu sistem de operare iOS 9.2 și unul cu sistem de operare iOS 9.2.1.

Astfel tezele conform cărora la crearea celor 36 de fișiere în litigiu a fost utilizat un singur telefon mobil Apple iPhone și “înregistrările audio au fost efectuate cu Iphone-lu menționat mai sus, apoi transferate pe un laptop (marca Apple), după care, având în vedere că acest dispozitiv nu dispune de unitate de inscripționat (CD/DVD Writer), fișierele au fost copiate pe un stick şi predate organelor judiciare din cadrul D.N.A., acestea din urmă inscripționând fișierele audio pe suportul optic ce se află la dosar” nu au suport științific și nu se confirmă.”, precizează expertul parte.

Concluziile lui Grigoraș:

”Cele 36 de fișiere audio în litigiu:

a) nu conțin înregistrări audio autentice sau originale;
b) nu reprezintă clone/duplicate sau copii ale unor înregistrări audio originale sau autentice;
c) conțin urme de editare computerizată prin montaj audio, ștergerere și inserare;
d) conțin urme de compresie distructivă și ireversibilă anterioară compatibile cu cele MP3 ale unor reportofoane digitale mărcile OLYMPUS și SONY, MP3 ale aplicației gratuite LAME (lame.sourceforge.net), precum și WMA ale unor reportofoane digitale marca OLYMPUS;
e)au fost create pe baza unor înregistrări precedente realizate cu reportofoane digitale, transferate pe computer, editate prin montaj audio, ștergeri și inserări, și transferate audio analogic în format .M4A în memoriile a cel puțin două telefoane Apple iPhone.

Datorită (re)compresiei distructive și ireversibile repetate precum și a reconvertirii semnalelor audio în alte formate intermediare, nu au putut fi identificate urme suplimentare de editare.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina