Acasă » DEZVĂLUIRI / ANCHETE » EXPERTIZĂ. Proiect și lucrări de mântuială la viitorul Centru de Management Integrat al Deșeurilor

EXPERTIZĂ. Proiect și lucrări de mântuială la viitorul Centru de Management Integrat al Deșeurilor

Expertiza tehnică realizată de profesorul Florian Roman de la UTCN arată că la viitorul Centru de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) s-au realizat lucrări de proastă calitate, cel puțin din vedere geotehnic. Profesorul a propus nu mai puțin de 14 măsuri pentru a readuce proiectul pe făgașul normal, astfel ca într-o bună zi Clujul să aibă o nouă groapă de gunoi la standarde europene.

Expertiza, ce poate fi descărcată mai jos, a fost realizată de Ancon Serv SRL, firma profesorului Florian Roman, coordonatorului profilului ”Geotehnică și teren de fundare” din cadrul Laboratoului Facultății de Construcții din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca (UTCN), la solicitarea Consiliului Județean. În urma expertizei, consilierul județean Mihai Seplecan, care a fost de două ori vicepreședinte cu atribuții de președinte CJ, a cerut rezilierea comtractului de execuție a lucrărilor la CMID.

Proiectanții și executanții CMID

Proiectul a fost elaborat de consorțiul forma din KOCKS Ingenieure, ENVIROPLAN Consultants & Engineers, EPEM SA Environmental Planning Engineering and Management și SC ROMAIR Consulting LTD.

Activitățile de supraveghere a execuției lucrărilor în calitate de diriginte de șantier au fost atribuite firmei TAHAL Consulting Engineers LTD – sucursala București.

Lucrările de execuție au început în anul 2012, constructorul fiind liderul Asocierii SC CONFORT SA. La sfârșitul anului 2012 acest constructor a intrat în insolvență, iar ATZWANGER S.P.A a preluat calitatea de lider al Asocierii. Lucrările au fost continuate de subantreprenorul SC NAPOCA CONSTRUCȚII SA.

Expertiza arată că Antreprenorul:

nu a respectat proiectul celulei

– nu a asigurat funcționarea drenului celulei, care chiar dacă nu a fost executat conform proiectului, dacă era decolmatat la timp, poate s-ar fi evitat alunecarea digului nordic și deformațiile exagerate ale digului estic

– nu a realizat o compactare uniformă a umpluturii și nici gradul de compactare cerut de caietul de sarcini

– nu a realizat întreținerea curentă necesară a lucrărilor executate, în perioadele de întrerupere

nu a executat lucrări de captare a apei din precipitații și de dirijare a ei în afara incintei

De asemenea, legat de Proiectant se arată că?

– calculele inițiale de stabilitate a digului au fost făcute în ipoteza că digul se va executa din material necoeziv. ulterior Proiectantul a admis înlocuirea materialului de construcție a digului, fără a relua analiza de stabilitate

– materialul folosit la executarea digului este de calitate îndoielnică. Acceptarea lui pentru execuție s-a făcut fără a fi încadrat în clasele de calitate prevăzute de reglementările în vigoare

– proiectul este sărac în detalii de execuție

– a lipsit asistența proiectantului pe parcursul execuției

O parte dintre problemele găsite de profesorul Florian Roman:

  • calitatea nesatisfăcătoare a pământului din digul perimetral ca material de umplutură
  • calitatea nesatisfăcătoare a execuției digului
  • natura și calitatea materialului pus în operă pentru drenarea apelor subterane de sub celulă în raprot cu cerințele caietului de sarcini
  • degradarea prin alunecare a taluzului nordic și deformațiile mari ale taluzului estic
  • riscul acumulării apei subterane în drenul de sub celulă cu consecințe grave asupra stabilității digului așa cum s-a și întâmplat
  • faptul că digul nu este executat până la cota din proiect, pentru a atinge cota proiectată, mai sunt necesare umplutui de până la 3 m grosime (local până la 7 m)
  • exitența unor crăpături longitudinale în zona crestei taluzului exterior al digului, atât la digul sudic cât și la digul nordic

Sunt necesare următoarele măsuri:

  1. Recuperarea geotextilului de pe fundul celulei și îndepărtarea stratului drenant
  2. Executarea săpăturii în celulă conform proiectului
  3. Demolarea sectorului de dig nordic afectat de alunecare, până la terenul natural
  4. Demolarea parțială a digului estic pentru a putea fi înlocuite în siguranță căminele de vizitare/racordare deformate
  5. Executarea în digul estic în zona necomună cu platforma administrativă a unei tranșe până la cota săpăturii din celulă, în care se va executa un dren în continuarea drenului celulei. Acest dren va evita ca apa care nu ajunge în tuburile perforate ale drenului celulei să se acumuleze în celulă și să înmoaie pământul de la baza digului. În exteriorul digului drenul va fi executat până la pârâul Zăpodia. Tranșeea de deasupra drenului din dig va fi umplută cu material de umplutură, pe straturi elementare compacte așa cum prevede proiectul. Între umplutura din dig și umplutura nouă din tranșee se vor executa trepte de înfrățire. Recomand o lățime cât mai mare a tranșeii (un dren cât mai larg)
  6. În zona alunecată a zidului nordic, după demolare se va executa un al doilea dren între drenul celulei și pârâul Zăpodia, în partea cea mai de jos a zonei demolate.
  7. Executarea drenului celulei conform proiectului, renunțând la ancorarea drenului în dig. Dacă proiectantul nu renunță la ancorarea drenului în dig, pe 5,30 m lungime așa cum prevede ultimul detaliu, el trebuie să dea soluția tehnică pentru executarea acestei ancorări. Eu consider că această ancorare nu se mai poate face decât dacă se demolează digul
  8. Reconstruirea zonei demolate a digului nordic pe baza unui nou proiect tehnic cu detalii de execuție. Proiectul va prevedea trepte de înfrățire atât cu terenul natural cât și cu digurile de la cele două capete ale sectorului demolat.
  9. Executarea stratului de argilă de 1 m grosime a sistemului de drenare al celulei. Având în vedere că acest strat are rolul de a ține nivelul apei subterane la cel puțin un metru de baza sistemului de etanșare a celulei, consider că argila din acest strat trebuie să fie impermeabilă. Odată cu executarea acestui strat se vor prevedea și lucrări auxiliare prin care să poată fi evacuată apa de ploaie din celulă.
  10. Completarea digului cu pământ sau îndepărtarea pământului de pe dig astfel încât între cota coronamentului digului și cota proiectată să rămână o diferență de circa 3,5 m.
  11. Finisarea taluzului interior al digului și pregătirea lui pentru executarea sistemului de etanșare a celulei. De remarcat că în acest moment digul are o înălțime mai mică decât cea proiectată cu 3,5 m. Prin urmare panta taluzului interior va fi mai mică decât cea din proiect. La o înălțime proiectată a digului de 10 m, înclinarea taluzului de 26,6 grade (panta 1:2) se reduce la 19,3 grade. Această reducere a pantei va fi în beneficiul stabilității taluzului iar execuția stratului de etanșare din argilă bentonitică se va face mai ușor pe o pantă mai mică. Trebuie evitată cu orice preț alunecarea taluzului interior după așternerea stratului etanș. În plus, așa cum am mai spus, pământul de la suprafața taluzului este necompactat pe o grosime de circa 30 cm și este și ravenat de apa din precipitații. El trebuie îndepărtat la finisare. Sunt apoi zone în care linia taluzului este sub linia proiectată și prin urmare stratul de pământ necompactat și ravenat nu poate fi îndepărtat. Micșorându-se înclinarea taluzului, linia acestuia coborată și apare pământ în exces care va fi îndepărtat, rămânând în final o suprafață continuă din pământ compactat. La fel se va procesa și la taluzul exterior al digului.
  12. Ca o consilidare a taluzului exterior al digului, acolo unde grosimea umpluturii este de peste 5,50 m de la baza taluzului, se va executa o extindere a bazei digului (…)
  13. Se execută ultimii 3,5 m din din pământ armat cu geogrile. Acest pământ armat va fi ca o fundație pentru sistemul rutier și va realiza o repartizare mai bună a încărcării din trafic, contribuind la reducerea și uniformizarea tasărilor digului a cărui umplutură este insuficient și neuniform compactată. (…)
  14. Se va finisa taluzul exterior al digului, se va acoperi cu pământ vegetal, se va înierba și se va proteja cu saltele antierozionale. Aceste activități vor fi făcute pe sectoare de o anumită lungime, astfel încât între activități să nu fie spațiu de timp mare în care apa din precipitații poate degrada suprafețele deja pregătite.

Considerații finale

Componenta proiecului CMID Cluj cu cel mai mare risc o reprezintă Celula de depozitare. Terasamentele aferente au comporatat săpături și umplituri care au condus la o structură geotehnică de tip dig perimetral din pământ de circa 1,2 km lungime și 16 m înălțime, executată pe un teren înclinat.

Sunt îndeobște cunoscute sursele de risc asociate cu realizarea unor construcții de mari proporții din pământ, totuși este oportună reamintirea celor mai importante dintre ele:

  • utilizarea ca meterial de construcție a unui pământ de calitate necorespunzătoare sau îndoielnică
  • înclinarea terenului și potențialul de alunecare a acestuia
  • prezența apei subterane și gestionarea proastă a apelor de suprafață
  • detalii de execuție insuficiente
  • o execuție defectuoasă a lucrărilor
  • o supraveghere insuficientă a execuției lucrărilor
  • utilizarea în modelul de calcul a unor parametri ai rezistenței la forfecare a pământului care nu au la bază determinări de laborator sau în situ
  • un volum și o complexitate a investigării terenului în neconcordanță cu structura geologică a amplasamentului și cu amploarea lucrării.

DESCARCĂ AICI partea scrisă integrală a EXPERTIZEI CMID

Plan de situatie
Plan de situatie

Comments

comentarii

4 comentarii

  1. Stimate admin! Citind concluziile se poate constata ca toate problemele la noua groapa de gunoi sunt rezultatul unui proiect de mantuiala! Singurul punct care pare a apartine executantului e folosirea unui pamant necorespunzator dar care, daca citim expertiza rezulta ca a fost indicat tot de proiectant si/sau beneficiar instrind ofertantii sa foloseasca pamantul din sapatura. Utilizarea acelui pamant a condus si la compactari neuniforme, pamantul din sapaturi fiind de mai multe tipuri deci prezentand diferite caracteristici de compactare. Se nai vorbeste de nerespectarea cotelor din proiect dar in acelasi timp se accepta ca lucrarea nu e terminata! Cred ca in spiritul adevarului care guverneaza publicatia D voastra ar trebui sa schimbati titlul in „proiect de mantuiala la cmid”

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina