Acasă » JURIDICE-LEGISLAȚIE » EXCLUSIV. Ce spune președintele UNJR, Dana Gîrbovan, despre decizia CCR privind conflictul juridic DNA-Guvern

EXCLUSIV. Ce spune președintele UNJR, Dana Gîrbovan, despre decizia CCR privind conflictul juridic DNA-Guvern

După fel de fel de opinii fataliste (una reprezentativă aici) după motivarea deciziei Curții Constituționale privind conflictul juridic generat de ancheta DNA pe OUG 13, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, a vorbit echilibrat și a explicat părțile din decizie ce au generat controverse.

Judecătorul Dana Gîrbovan a vorbit în emisiunea Clujust live de la Radio Napoca Fm despre motivarea deciziei Curții Constituționale a României (CCR), care a concluzionat că a existat un conflict juridic de natură constituțională între DNA și Guvern, ”generat de acțiunea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ”, în speță OUG nr.13/2017, între timp abrogată.

Am întrebat-o pe Dana Gîrbovan dacă a citit motivarea și dacă i se pare în regulă?  ”Am citit-o cu atenție. Am citit și opinia separată. Am citit, mărturisesc că nu tot, din opiniile exprimate în spațiul public, pentru că a fost o avalanșă. Eu consider că decizia Curții Constituționale este una corectă și este important ca și noi, ca autoritate judecătorească – spun autoritate judecătorească pentru că, spre deosebire de puterea judecătorească, include și procurorii – să învățăm că avem și noi niște limite și suntem obligați, la fel ca și celelalte autorități, să le respectăm. Și este rolul Curții constituționale ca atunci când se întâmplă derapaje să vină și să aducă lucrurile la normalitate.

Ar trebui să privim lucrurile acestea cu mai mare deschidere și nu cu atâta încrâncenare, nu cu atâta spirit cumva catastrofic că a dat aceasta decizie Curtea Constituțională. Este firesc ca în acest echilibru de puteri să apară derapaje, de o parte și de alta. Important este să ni le asumăm, să le verificăm încă o dată, să ne dăm seama unde a fost greșeala și să nu mai repetăm. Este, de altfel, ceea ce spune și Curtea. ”, a răspuns președintele UNJR.

Mai pot fi anchetați miniștrii pentru fapte legate de elaborarea unui act normativ?

”Da, pot fi anchetați în continuare miniștrii pentru fapte de corupție chiar legate de un proces legislativ. Ceea ce spune Curtea, într-un limbaj tehnic și destul de stufos, este că miniștrii nu pot fi anchetați pentru procesul legislativ în sine, ceea ce implică de la inițierea unui act normativ până la finalizarea și publicarea în Monitorul Oficial. Însă, niciun fel de infracțiune nu este legată de procesul legislativ în sine. Spre exemplu, dacă se dă mită sau se face trafic de influență pentru ca un parlamentar să inițieze  un astfel de proiect, atunci această faptă este exterioară procesului legislativ. Nu are nicio legătură cu un proces legislativ firesc și în continuare va putea fi anchetată de procurori pe infracțiunea de corupție – luare, dare de mită, trafic de influență și așa mai departe. Dar procesul legislativ în sine nu poate fi niciodată infracțiune și acest lucru îl spune Curtea Constituțională. Va fi verificat dacă nu sunt îndeplinite condiția urgenței, fie dacă nu sunt respectate procedurile de CC sau de instanță.”, a precizat Dana Gîrbovan.

O propoziție din motivarea CCR care a generat isterie a fost ”Toate argumentele expuse mai sus impuneau însă organului judiciar soluția de clasare”. Președintele UNJR a explicat de ce a indicat CCR clasarea și de ce nu s-a încălcat puterea judecătorească:

”Și aceasta este o problemă mai greu de înțeles de către oameni. Ei sunt obișnuiți ca hotărârile judecătorești să fie supuse cenzurii doar instanțelor de judecată. Și așa și este firesc până în momentul în care se ajunge la acest control al Curții Constituționale. Puterea judecătorească, autoritatea judecătorească, parchetele nu se pot exprima altfel decât prin actele de procedură. Un judecător prin hotărârile judecătorești pe care le dă, procurorii prin ordonanțe, rechizitorii. Ca atare, nici nu ar putea CCR să constate un conflict dacă nu ar verifica în concret ce a făcut un judecător sau un procuror.

Și o să vă dau un exemplu: A mai fost un conflict generat de o hotărâre judecătorească pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în 2008, când Înalta Curte a obligat președintele României să dea o decorație unui fost militar. Iar CCR, sesizată fiind cu conflictul, a fost obligată să verifice exact hotărârea judecătorească și să spună că prin pronunțarea acestei hotărâri Înalta Curte și-a depășit limitele și a intrat în atribuțiile președintelui României, care este singurul în măsură să decidă cui și cum acordă decorații.

Deci nu este un control obișnuit pe care CCR îl face asupra unei hotărâri judecătorești, ci verifică dacă acea hotărâre sau acele acte ale parchetului sunt făcute în limitele pe care Constituția le dă fie judecătorilor, fie procurorilor.

Curtea este obligată să spună cum se va debloca acest conflict și a decis că acea hotărâre nu este opozabilă președintelui României și nu este obligat să dea acea medalie.

În cazul nostru, CCR a zis: oricum decizia își produce efectele numai pentru viitor. Acest conflict a fost deblocat prin clasarea de către DNA pe infracțiunile respective, iar pe viitor anchetele ce se vor face trebuie să aibă în vedere aceste limite stabilite prin decizia Curții Constituționale.

(….) Curtea a spus: în momentul în care vezi descrierea faptelor, indiferent de încadrarea juridică sau cum numește persoana care sesizează faptele respective, procurorii trebuiau să verifice dacă aveau competențele să facă verificări legate de acest aspect și trebuiau să verifice dacă intră sau nu în conținutul a ceea ce ziceam, emiterea unui act normativ. Curtea a preluat aceste limite din Constituție, unde există acea prevedere care spune că parlamentarii nu răspund pentru votul exprimat. Deci niciun parlamentar nu poate fi tras la răspundere pentru cum votează o lege, răspundere nici civilă, nici penală. Se verifică legea, nu cel care a votat, în procesul de constituționalitate pe care CCR îl face.

Deci, având în vedere că vorbim tot de un legiuitor derivat atunci când sunt Ordonanțe, nici procurorul nu poate să treacă peste această interdicție impusă de Constituție și să verifice cum a fost votat un act normativ, o OUG în acest caz. Și de aici s-a ajuns la concluzia că pentru a evita acest conflict între puterile Statului, parchetul ar fi trebuit să dea o soluție de clasare. ”

”Trebuie făcută o analiză și văzut dacă a fost sau nu justificată eroarea în care s-a aflat DNA”

CCR poate să-i spună unui procuror că a încălcat Constituția?

Evident că poate și acest lucru l-a și făcut. Nu există nicăieri în Constituție vreun articol care să spună că conflictul dintre puteri nu poate fi generat de puterea judecătorească sau autoritatea judecătorească. Au mai fost trei sau patru astfel de decizii. De aceea și președintele CSM și președintele Înaltei Curți poate sesizat Curtea Constituțională cu conflict între puterile Statului pentru că puterea judecătorească este putere în stat și are și ea limitele date de Constituție.”, a răspuns Gîrbovan.

De unde atâta avânt la DNA? ”A fost o perioadă în care lucrurile au fost destul de încinse, ca să spun așa. Curtea Constituțională a venit cumva cu o găleată de apă să liniștească această înfierbântare a spiritelor. Dar lucrurile trebuie văzute în rațiunea lor, în spiritul Constituției și trebuie acceptat faptup că și DNA și instanțele judecătorești pot fi tentate și uneori chiar își depășesc competențele. Și este rolul Curții Constituționale într-un stat de drept constituțional să vină să vină și să spună: ai depășit linia, treci înapoi în competențele pe care ți le dă Constituția.”, a precizat președintele UNJR.

Ar trebui să urmeze demisii la vârful DNA și al Parchetului General?

”Nu vorbim neapărat de demisii, dar este necesară o analiză la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii pentru că nu este o soluție să te prefaci că nu s-a întâmplat nimic și să spui că este o chestiune minoră. Trebuie făcută o analiză și văzut dacă a fost sau nu justificată eroarea în care s-a aflat DNA. Sau dacă nu, care au fost cauzele care au generat acest lucru. Este o analiză firească, pe care fiecare instituție, atunci când greșește, trebuie să și-o facă.

Rolul CSM-ului este de a garanta independența Justiției și el este singurul organism care, ales de magistrați, poate să facă astfel de analize, într-un mod obiectiv, fără patimă, fără prejudecăți, pentru binele sistemului și al cetățenilor, până la urmă.”, a declarat Dana Gîrbovan.

Mai jos puteți viziona întreaga emisiune Clujust live, ce a avut-o ca invitat pe judecătoarea Dana Gîrbovan, președinte UNJR.

 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!