fbpx
Acasă » INTERVIURI » Europarlamentarul Daniel Buda, între agricultură și drept. Nimic despre politică în acest INTERVIU

Europarlamentarul Daniel Buda, între agricultură și drept. Nimic despre politică în acest INTERVIU

Fostul avocat, actual notar public inactiv, Daniel Buda, este membru în Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. De altfel, prima facultate absolvită fost cea de Zootehnie, iar apoi Dreptul. Cum se împacă cele două domenii aflați într-un interviu realizat cu europarlamentarul la Bruxelles, unde i-a dus într-o vizită de două zile pe șase tineri agricultori și patru studente de la drept, în urma unur concursuri pe fiecare domeniu în parte.

Cum se îmbină agricultura cu dreptul, două domenii total diferite?

Da, sunt două domenii total diferite, dar eu am cele două facultăți absolvite, de Zootehnie și Drept și nu se exclud una pe cealaltă, pentru că de multe ori discutăm despre ceea ce înseamnă drepturile fermierilor, mă bat pentru ceea ce înseamnă drepturile fermierilor. E nevoie de aplicarea legii și atunci este mult mai ușor pentru mine să mă lupt pentru drepturile fermierilor dacă am și studiile juridice. Nu mai vorbesc de faptul că legislația din Romania, dar si de la nivelul Uniunii Europene chiar este foarte stufoasa, uneori greu de aplicat, si atunci acest lucru imi permite ori de cate ori am ocazia să intervin, să simplific aceste prevederi legislative pentru a le face mai accesibile pentru fermieri.

daniel buda in parlamentul european (10)

Dar care dintre cele două domenii vă pasioneză mai tare?

Fiecare componentă, și partea de agriculură și cea juridică, are frumusețea și tainele domeniului. Important este să faci cu tragere de inimă orice faci. Eu n-am stat să analizez foarte mult dacă imi place sau nu un lucru. Trebuie să-l fac, îl fac, indiferent ca-mi place sau nu. Dar să știți că cele două domenii îmi plac foate mult, dar n-aș putea să spun care îmi place mai mult. Amândouă sunt interesante. Dacă discuți de agricultură, discuți de crearea unor mecanisme, pârghii prin care să asiguri hrana necesară cetățenilor și de multe ori în comisia de agricultură, apropo de anvelopa juridică, le spun colegilor că nu trebuie să discutăm doar din perspectiva drepturilor fermierilor, ci și din cea a drepturilor consumatorilor, cetățenilor pentru că așa cum fermierii își doresc să aibă o viață mai bună, subvenții mari, la fel și cetățenii își doresc să aibăo hrană bogată, diversificată și pe care să și-o poată permite să și-o cumpere. Este o simbioză între fermier și consumator. Iar dacă mă duc în zona juridică, deși ai spune că ceea ce se discută în Parlamentul European n-are influență pe plan național să știți că, fiind și președintele comisiei juridice, pot să-mi dau seama că de foarte multe ori în parlamentul național implementai directivele europene sau regulamentele adoptate aici. Dacă mă gândesc acum doar la procedura de adoptare privind cererile cu valoare redusă, așa numita procedură ”small claims”, care va permite unui cetățean dintr-un stat străin să se judece cu un cetățean din alt stat de la el acasă, fără să se deplaseze la instanța din zona unde domiciliază pârâtul.

Avocatura v-a plăcut? Putem zice că avocatura v-a deschis calea?

Da, avocatura mi-a deschis foarte multe orizonturi pentru că în momentul în care mergi în avocatură ai nevoie să te ancorezi repede într-o realitate extrem de mișcătoare. Când te duci în sala de judecată nu știi niciodată ce-ți invocă partea adversă, ce excepție, ce prevedere dintr-un act normativ și atunci trebuie să fii foarte bine pregătit, să știi să răspunzi sau să soliciți judecătorului în așa fel încât să-ți dea un termen în vederea pregătirii apărării. Am avut acum acest grup de la Drept și le explicam că pentru ei cel mai important este să învețe și să învețe. Și aseară când m-am despărțit de ele le-am spus trei lucruri: învățați, învățați și învățați. Pentru că în materia dreptului aparent poți să zici că nu am nevoie de o anumită parte dintr-o materie sau că prea puțin o să mă lovesc de ea, dar nu este așa pentru că totul face parte dintr-un complex și ce pare că astăzi nu-ți folosește poate că-ți va folosi peste zece ani. Este important ca metria de drept să fie sedimentată în sertărașe pe care să le deschizi la momentul potrivit. Nu vei ști niciodată nici ca procuror, nici ca judecător, avocat, notar, executor când te vei lovi de o instituție mai puțin întâlnită în viața de zi cu zi. Studenții de astăzi au și marele avantaj că ei învață după noile coduri, ceea ce le conferă un start foarte bun comparativ cu cineva care are o experiență de 20 de ani și care trebuie să le ia de la zero. Mai dificil pentru aceste persoane să facă acest lucru, de aceea cei care sunt în facultăți sau acum au terminat au un avantaj.

De ce ați adus în vizită patru studente de la Facultatea de Drept a UBB la Parlamentul European?

Instituțiile europene, Consiliul, Comisia, Parlamentul, funcționează cu oameni. Acești oameni nu sunt din Belgia toți, ci din statele membre. Iar cele 28 de state care compun UE trebuie să-și trimită cei mai buni reprezentanți aici. Uneori sufăr din cauza că cei cu care relaționez pe diverse paliere nu sunt așa cum mi-aș dori eu din punct de vedere profesional și de aceea le-am adus pe aceste studente și vreau să permanentizez acest lucru la nivelul facultăților mai ales de drept, și de la UBB dar și de la Cantemir, pentru că este o facultate care furnizează pe piață absolvenți foarte buni, pentru a le deschide într-o formă sau alta apetitul pentru ceea ce înseamnă instituțiile europene. Centrul universitare Cluj-Napoca are capacitatea, indiferent că vorbim de facultățile de drept, studii europene, științe politice sau administrație publică, de a furniza oameni capabili, pe de o parte nu doar să reprezinte interesele României aici, dar să asigure un echilibru între ceea ce înseamnă interesele statelor membre la nivelul acestor instituții europene. Este o utopie să credem că funcționarii de aici uită pe cine reprezintă. Sigur, reprezintă interesele Uniunii Europene, dar și interesele statelor din care provin. De aceea sunt foarte interesat să ajungă în Parlamentul European si la nivelul instituțiilor europene oameni foarte bine pregătiți, care să știe cu ce se mănâncă aceste instituții. Procedurile de aici sunt foarte complicate și nu sunt așa ușor apropiabile. Dar eu cred că de la Cluj-Napoca pot să vină mulți oameni încoace.

În parlamentul României sunt mulți avocați și cu toate acestea legile nu au coerență. Care este explicația?

daniel buda in birou la PE (2)Vă spun care este explicația: Chiar dacă sunt mulți avocați, legile sunt de multe ori expresia unor, nu aș spune neapărat cercuri de interese, dar a unor grupuri de oameni sau chiar grupuri de interese care nu întotdeauna reflectă acuratețe. Ca să nu spune că de multe ori actele normative lasă în doi peri sau ape tulburi ca să se poate pescui mai ușor în ele. Și clasa politică din România trebuie să fie profesionalizată. Mărturisesc și am mai spus-o că să fiu președintele Comisiei juridice pentru mine a fost un lucru foarte dificil pentru că m-am uitat în sală și pe palierul politic, chiar dacă aveam o experiență de 15 ani în domeniul juridic, dar acolo ar fi trebuit să fie cineva care să aibă și experiență de viață. Mă duc în spate la profesoul Neagu care a fost și președintele comisiei juridice. A fost o personalitate care a trăit în lumea dreptului și a avut altă capacitate și apreciere de a conduce comisia. E important și la nivelul partidelor politice să profesionalizeze clasa politică și pe cei pe care îi trimit în diverse posturi, începând cu posturile ministeriale și până la posturile legislative. Important e să ai o proporție echilibrată, pentru că nu poți să ai numai oameni care sunt ancorați în vechile mentalități căci avem de-a face totuși cu un transfer de generații. Nu poți să ai nici numai oameni tineri fără experiență și atunci sigur că partidele trebuie să fie interesate de a asigura un echilibru în ceea ce înseamnă reprezentarea la nivelul instituțiilor de decizie.

Erați la comisie când s-a făcut codul penal.

Codul penal, codul civil. La codul penal mai puțin, acolo au lucrat alții. Nu pentru că mă derobez de el…

Ați văzut că au fost declarate unele articole neconstituționale. În scurt timp, a fost modificat. A fost o reușită sau nu noul cod penal?

De regulă, aceste coduri, fie penal, fie civil, fie de procedură penală sau civilă, sunt chestiuni care vin să suprindă realitățile din teren la un moment dat astfel încât să corespundă cât mai bine nevoilor societății. Am văzut și eu că se discută mult pe tema noului cod penal, că sunt declarate texte neconstituționale, nu mă ascund de acestă responsabilitate, dar eu am avut în responsabilitate codul civil și de procedură civilă. Am co-tutelat toate cele patru coduri că eram președintele comisiei mari pe coduri, dar pe partea penală au fost alți colegi care s-au ocupat, au fost profesori universitari, care s-au implicat în adoptarea acestor coduri. Încă o chestiune: aceste coduri au fost dezbătute și aprobate în parlamentul României împreună cu reprezentanți ai ÎCCJ, ai CSM, precum și a organizațiilor profesionale ale magistraților. Au fost toți acolo. Nu poți să le spui tuturor că au făcut un lucru de proastă calitate, nici să te ții că nu modificăm pentru că lucrurile sunt bune. Frumusețea dreptului în asta constă. Unde sunt doi juriști sunt trei păreri. Asfel că legile e normal să fie interpretabile, e nornal să se întâmple ca unele articole să fie declarate neconstituționale. Nu trebuie să fie o tragedie acest lucru. Eu aș lua partea bună a acestor demersuri. De aceea avem Curte Constituțională ca să cenzureze chestiunile care contravin Constituției.

În notariat de ce ați intrat?

Am intrat pentru că a fost un examen pe care l-am dat în primul rând cu mine, să văd dacă reușesc să intru în această zonă profesională. Ca avocat nu mai aveam timp să fac prea multă avocatură. Presupunea un program pe care ți-l făcea instanța și nu aveam cum să mă țin foarte mult și atunci am vrut să păstrez legătura cu partea juridică. În notariat îți poți programa mult mai ușor activitatea. Ce ziceam, e impirtant ca orice decident din zona juridică sau agricolă să aibă legătură cu realitatea. Persoanele care nu au legătură cu realitatea sau cei care merg la facultate,  cel puțin la nivel de seminariști trebui să fie oameni care să aibă și activitate practică. E foarte frumos să vii să teoretizezi lucrurile, dar este complicat să vii să explici ce se întâmplă în practică. Deși n-ar trebui să fie așa diferență, este totuși o mare diferență între teorie și practică.

O să vă întoarceți în biroul de notar sau la fermă?

Ce să zic.. amândouă aceste chestiuni sunt lăsate așa doar știu că există. Preocuparea mea actuală nu este niciuna nici alta, principala mea preocupare este să-mi fac datoria în Parlamentul European și țin legătura cu cele două domenii atât cât este necesar ca să nu uit și să-mi permită să legiferez cât mai bine ce am aici de făcut pentru că este pentru mine o bună oportunitate de a face ceva pentru oameni. Deși politicienii toți se îmbracă cu această aură că fac pentru oameni, dincolo de chestiunea asta, eu cred că de aici din PE chiar pot să fac multe lucruri bune pentru România. Am fost în parlament în România, știu cum funcționeză acel parlament, știu ce trebuie să implementeze. Am avut o discuție în partid când se dezbătea la Gura Humorului ”cum facem să implementăm directiva în parlament?” și le-am spus ”stați că sunt niște europarlamentari pe care îi puteți exploata astfel încât directivele să conțină prevederi mult mai ușor de aplicat în țară”. Eminamente activitatea mea aici a fost pe partea de agricultură și dacă mă uit la ceea ce înseamnă alocările financiare în România au fost de peste patru ori față de media europeană și cu mult mai multe față de alți ani. Nu vreau să spun că este meritul meu sau doar al meu, dar cred că prezentarea cu obiectivitate a problemelor din România în dezbaterile cu comisarul Furhogen, pe care l-am avut nu o dată la comisia de agricultură, a contat foarte mult în ce privește alocările de bani pentru România și îmi propun să continui această activitate. După ce nu o să mai fiu europarlamentar, o să vedem ce o să mai fiu. E prematur să mă pronunț.

buda si tineriÎn domeniul agricol ce dețineți?

Pe zona creșterii oilor, cu părinții și fratele meu, deținem o turmă de oi. Nici acolo nu e o chestiune care să fie productivă, ci unde mă joc mai multe din punct de vedere genetic. Pentru că am observat că în România partea asta cu cercetarea stă foarte prost. Am încercat tot felul de încrucișări de rase să vedem ce iese cum iese. Oricum zona de agricultură a fost mai mult un hobby. Colegii mei mergeau la fotbal, eu mergeam la animale și mi-am intensificat legătura cu fermierii. Doar din discuțiile cu ei pot să-mi dau seama de nevoile pe car le au. Tocmai de aceea am adus aici în vizită tineri fermieri din România. A fost un concurs de proiecte cu viziunea lor despre agricultură și am avut șase tineri fermieri care au fost prezenți aici, pe care i-am dus la o fermă pentru a vedea conceptul de dezvoltare de aici. Tot timpul ne plângem că ne-ar trebui mai mult. Nu putem să trăim nemțește dacă nu muncim nemțește. Trebuie să avem puterea exemplului și mă bucur când constat când mă duc pe la ferme în România și văd că se duc pe direcție pe care le-am explicat-o. Ei de multe ori zic ”eu știu să produc produc, dar poate că domnul ăsta deputat are ceva în cap, hai să fac și cum zice el” și sunt chestiuni care uneori chiar reușesc.

 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina