Acasă » STUDENT LA DREPT » Egalitatea intre sexe, tema de la ELSA Day. Trei invitate: notar, psiholog și sociolog

Egalitatea intre sexe, tema de la ELSA Day. Trei invitate: notar, psiholog și sociolog

ELSA Cluj-Napoca a organizat, ieri seară, evenimentul ELSA Day, care în fiecare an evidențiază probleme de drepturile omului. Anul acesta, tema aleasă a fost egalitatea între bărbați și femei.

În acest scop, membrii asociației studenților de la Drept ELSA Cluj-Napoca au organizat o discuție în plen, în cafeneaua Q Caffe. Invitații, Ana Ludușan (sociolog, președinte al Ligii Apărării Drepturilor omului), Gabriela Ghile (notar public) și Adelina Sabău (psiholog) au discutat despre egalitatea de șanse dintre bărbați și femei.

În urma acestei activități, studenții prezenți au înțeles care sunt marile impedimente legate de diferențele ce există între sexe, dar și cum a avut loc evoluția acestora prin  prisma mai multor domenii: dreptul familiei, drepturile omului, psihologie, istorie.

elsa cluj cafenea gender equalitySociologul Ana Ludușan a fost prima persoană care a luat cuvântul și le-a prezentat o poveste relatată de un profesor eminent de sociologie, dar și un moment din viața sa în care s-a confruntat cu discriminare între sexe: “Făceam practică la o fabrică din Someşeni, unde toate posturile de director erau ocupate de bărbați. Deşi era o fabrică de tricotaje unde forţă de muncă era reprezentată de  femei, posturile de muncă mai importante erau ocupate de bărbate. Din 1500 de angajaţi de sex feminin, oare nu meritau şanse și câteva femei? După închiderea fabricii, la începutul anilor ’90, cele care au promovat şi au întemeiat o afacere pe această profesie erau femeile. Experienţa post-comunistă a demonstrat că femeile erau capabile să ocupe funcţii de conducere.”

“Am lucrat în domeniul construcţiei de maşini timp de 20 ani, pe un post eminent bărbătesc. Am avut 3 audienţe, unde mereu eram pusă să desenez, deşi încercăm să demonstrez că eram gata să lucrez pe meseria pentru care am învăţat. Directorul era foarte şocat, deoarece femeile erau foarte împăcate cu ideea de desenator. Directorul m-a repartizat la cel mai sever şef de proiectări. „Asta tu ai făcut-o singură?”, m-a întrebat de trei ori acel șef de proiectări. De obicei el rupea proiectele altora, la mine a făcut doar câteva însemnări.”, a povestit Ludușan.

Ludușan a mărturisit că și în perioada comunistă exista o aparentă egalitate între sexe: „Și femeile și bărbații sunt în egală măsură menitori. Bărbații au caracteristicile sale necesare pentru anumite meserii, la fel cum și femeile au caracteristicile sale. Și primii și cei din urmă trebuie să se respecte reciproc și să lucreze în echipă. Politica sistemului comunist deși pronunța egalitatea între genuri, în realitate era altfel. Chiar în partidul comunist, funcțiile decizionale erau în mare parte ocupate de către bărbați”.

În România nu există egalitate de șanse, în principal în domeniul muncii”, Gabriela Ghile

Un alt punct de vedere prezentat în discuțiile cu studenții a fost cel al notarului public Gabriela Ghile care a prezentat anumite statistici europene, dar a făcut și un scurt rezumat al evoluției perspectivei legiuitorului român asupra egalității dintre bărbați și femei:  „Am văzut rezultatele unui studiu realizat recent care m-a impresionat: directorii companiilor naționale în proporție de 3 la sută sunt femei. Miniștrii în cadrul UE sunt 2 %, decani universitari 9 %.”

„În Romania nu există egalitate de șanse în principal în domeniul muncii. Femeile se concentreza foarte mult pe munca casnică, ceea ce reprezintă un impediment pentru acestea. Eu consider că pentru a depăși acest punct e nevoie ca fiecare dintre noi să își aducă aportul, să facă cât mai puține acte de discriminare. Trebuie să știm și cui să ne adresăm atunci când avem probleme de acest gen. În 2010 a fost introdusă meseria de expert în egalitate de gen. În România nu se întâmplă acest lucru din cauza ideilor preconcepute.”, a spus notarul Gabriele Ghile.

„Din prisma dreptului, în vechiul drept român, femeia avea un statut similar copiilor. În România chiar şi Codul de la 1864, femeia nu avea capacitate, era asimilată minorilor şi interzişilor. Abia prin Constituţia de la 1948 au fost înlăturate toate urmele legislative de discriminare a femeilor. Constituţia din 1991 şi Noul Cod Civil aduc o reformă în acest domeniu, deoarece sunt înlăturate toate reglementările inflexibile, dând şanse soţilor de a îşi alege singuri regimul matrimonial. Totodată soţii au posibilitatea de a îşi negocia drepturile patrimoniale mult mai mult. Fiecare din ei poate să încheie acte juridice care să nu îl afecteze pe celălalt soţ. Această flexibilitate este mai mult decât bine-venită.”

 În ţările în care există egalitate de genuri, diferenţele dintre femei şi bărbaţi sunt tot mai mici

Adelina Sabău, psiholog clinician, psihoterapeut, şi doctorand în cadrul departamentului de Genetică Medicală al Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Haţieganu” a venit cu o perspectivă total nouă asupra temei abordate: „Din punct de vedere psihologic este diferenţă între bărbat şi femeie, datorită intereselor fiecăruia. Diferenţa este şi la nivel biologic. În psihologie s-a observat că bărbaţii au o gândire cu mult mai analitică, iar femeile sunt mai comunicative. Bărbaţii sunt mai buni la ştiinţele exacte, iar femeile la cele sociologice, evident cu excepţii. Bărbaţii şi femeile sunt diferiţi la nivel comportamental. În lumea ştiinţifică există 2 ipoteze mari: atât fetele cât şi băieţii s-au născut la fel din punct de vedere cognitiv, iar societate ulterior i-a modelat. O altă ipoteză care vine în complementare, zice că noi oamenii ne-am născut cu anumite abilităţi, şi în dependenţă de mediul în care trăim ne permite să ne dezvoltăm aceste abilităţi. Cercetările ştiinţifice arată că oamenii sunt poziţionaţi la locurile de muncă potrivite stereotipurilor formate deja”.

Totodată, psihologul a prezentat o statistică destul de interesantă:„În ţările în care există egalitate de genuri, diferenţele dintre femei şi bărbaţi sunt tot mai mici. S-a dovedit că la locul de muncă femeile simt un distres mai mare. Făcându-se un studiu paralel distresul mai mare se observă în locurile unde se promovează egalitata în drepturi. Femeile care lucrează un timp îndelungat într-o echipa alcătuită predominant din bărbaţi au tendinţa mai mare de se îmbolnăvi de boli psihice, şi vice-versa. Distresul duce la tulburări de anxietate. Diferă foarte mult de structura biologică a fiecăruia, depinde cât de rezistent eşti din punct de vedere psihologic”.

Întrebată de un student dacă egalitatea înseamnă ca fiecare să facă orice, aceleași profesii spre exemplu, doamna Ludușan a răspuns că „soluţia este că statul să facă politici de egalitate de şansă în faţă vieţii, în faţă şcolii, în faţă muncii”. Mai mult decât atât, domnișoara Ghile a continuat, spunând că „egalitatea constă în dreptul pe care îl avem fiecare să îşi exercite meseriile pe care și le dorește, a ne exprima opiniile, fără a consideră că acestea pot fi afectate de particularitatea genului căruia aparţin. Trebuie să existe un echilibrul şi o conştientizare a realităţii.”

(Articol scris de Ovidiu Lupaş, Andrei Prună si Cătălin Iovu)

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina