Acasă » DEZVĂLUIRI / ANCHETE » Efectul declasificării Protocolului PÎCCJ-SRI în instanțele penale: Judecătorii cer informații suplimentare despre dosare

Efectul declasificării Protocolului PÎCCJ-SRI în instanțele penale: Judecătorii cer informații suplimentare despre dosare

Efectul declasificării Protocolului PÎCCJ-SRI în instanțele penale: Judecătorii au început să ceară informații suplimentare de la parchete și SRI despre dosarele pe care le judecă. Clujust.ro vă prezintă în exlusivitate o astfel de adresă formulată de o instanță de la Curtea de Apel Cluj. Urmează ca și Tribunalul să decidă asupra unei astfel de solicitări venite din partea avocatului primarului Cătălin Cherecheș.

După declasificarea protocolului dintre PÎCCJ și SRI, o instanță penală de la Curtea de Apel Cluj a decis într-un dosar aflat pe rol, în 26 aprilie, următoarele:

”Se vor efectua adrese către Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, Serviciul Român de Informaţii – Direcţia Judeţeană de Informaţii Sălaj şi Direcţia Generală de Protecţie Internă – Serviciul Judeţean de Protecţie Internă Sălaj, având în vedere Protocolul de cooperare încheiat la data de 04 februarie 2009 între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, declasificat şi publicat de S.R.I. în data de 29 martie 2018, solicitând să comunice la dosarul cauzei corespondenţa purtată între aceste instituţii în legătură cu dosarul de urmărire penală nr.6/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj; de asemenea, se va solicita să specifice care dintre cele trei instituţii a asigurat transcrierea comunicărilor şi convorbirilor telefonice efectuate în cauză şi totodată, să indice instituţia ai cărei lucrători au efectuat filajele derulate în perioada februarie-mai 2010 privind pe apelanţii-inculpaţi; se va solicita comunicarea informaţiilor în conformitate şi cu prevederile art.352 alin.11 şi 12 Cod procedură penală.

După comunicarea relaţiilor solicitate instanţa va aprecia dacă este necesară declasificarea totală sau parţială sau trecerea într-un alt nivel de clasificare.”

 

O adresă asemănătoare a fost solicitată la termenul din 9 mai de către avocatul Alexandru Rîșniță în dosarul primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, de la Tribunalul Cluj:

Avocat Alexandru Rîșniță

”Vă solicităm respectuos să dispuneți emiterea unei adrese către DNA ST CLUJ, Serviciul Român de Informații – Direcția Județeană de Informații Cluj, Serviciul Român de Informații – Direcția Județeană de Informații Maramureș, Direcția Generală de Protecție Internă – Serviciul Județean de Protecție Internă Maramureș și Direcția Generală de Protecție Internă – Serviciul Județean de Protecție Internă Cluj prin care să solicitați acestor instituții să ne comunice la dosarul cauzei un răspuns la următoarele interpelări legate de aplicarea Protocolului de cooperare încheiat la data de 04.02.2009 între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații, declasificat și publicat de SRI în data de 29 martie 2018 (în continuare „Protocol”),  în perioada 17.12.2015-29.03.2018atât raportat la dosarul penal nr. 256/P/2015 instrumentat de către DNA ST CLUJ, cât și raportat la dosarul 2537/117/2016 aflat pe rolul Tribunalului Cluj:

  1. Să comunice la dosarul cauzei întreaga corespondență purtată între cele cinci instituții în legătură cu dosarul de urmărire penală nr. 256/P/2015 al DNA ST CLUJ, respectiv dosarul penal nr. 2537/117/2016 aflat pe rolul Tribunalului Cluj, conform art. 2, 3, 13, 14, 15, 17, 19, 22, 24, 49, 50, 60, 61 din Protocol. Potrivit prevederilor ante menționate „activitățile prevăzute în prezentul protocol se realizează numai la solicitarea scrisă a părților”. Or, așa fiind, apare ca fiind evident faptul că orice imixtiune a SRI în activitatea de urmărire penală din prezentul dosar este documentată scriptică în cadrul corespondenței scrise purtate în cele două părți semnatare.
  2. Dacă pe parcursul urmării penal din dosarul penal nr. 256/P/2015 SRI și DNA „au constituit echipe operative comune care au acționat în baza unui plan de acțiune în vederea documentării faptei”, conform art. 3 lit. g) din Protocol, iar în caz afirmativ să ne comunice componența acestei echipe, contribuția și identitate fiecărui membru, respectiv deținerea de către membri a avizului de poliție judiciară necesar efectuării de acte de urmărire penală în cauză.
  3. Dacă SRI DJI CLUJ a comunicat către DNA ST CLUJ „informații obținute din derularea activităților operative care prezintă relevanță și pot fi valorificate în cadrul procesului penal” privind dosarul penal nr. 256/P/2015 respectiv dosarul penal nr. 2537/117/2016, conform art. 15 din Protocol, iar în caz afirmativ să comunice la dosarul cauzei aceste informații.
  4. Dacă SRI DJI CLUJ a acordat DNA CLUJ sau INEC LIEC „sprijin privind efectuarea de expertize  sau constatări tehnico-științifice” în prezentul dosar.
  5. Dacă SRI DJI CLUJ a acordat sprijin DNA ST CLUJ „pentru completarea informațiilor în cauzele complexe prin desfășurarea de activități de investigații și supraveghere operativă” privind dosarul penal nr. 256/P/2015 respectiv dosarul penal nr. 2537/117/2016, conform art. 14 alin. (1) și (2) din Protocol, iar în caz afirmativ să comunice la dosarul cauzei aceste informații.
  6. Dacă SRI DJI CLUJ a pus la dispoziția DNA ST CLUJ „informații obținute în virtutea protocoalelor încheiate cu alte instituții” conform art. 17 alin. (3) din Protocol, raportat la dosarul penal nr. 256/P/2015, respectiv dosarul penal nr. 2537/117/2016, iar în caz afirmativ să comunice la dosarul cauzei aceste informații.
  7. Dacă SRI DJI CLUJ a pus la dispoziția DNA ST CLUJ „date, informații și documente care pot sprijini documentarea cauzei în lucru” conform art. 13 din Protocol, raportat la dosarul penal nr. 256/P/2015, respectiv dosarul penal nr. 2537/117/2016, iar în caz afirmativ să comunice la dosarul cauzei aceste informații.
  8. Dacă SRI DJI CLUJ „a asigurat înregistrarea sau transcrierea comunicărilor efectuate (telefonic, SMS, internet)” de către dl. Cătălin Cherecheș, conform art. 33 și art. 34 alin. (1-3) din Protocol, în legătură cu urmărirea penală derulată în dosarul penal nr. 256/P/2015 aflat pe rolul DNA ST CLUJ, cu referire la Mandatele de supraveghere tehnică nr. 186/UP/25.04.2016, 187/UP/25.04.2016, 188/UP/25.04.2016 și 189/UP/25.04.2016, iar în caz afirmativ, să se depună la dosarul cauzei întreaga documentație aferentă acestui demers, inclusiv „Adresa de solicitare” redactată în acest sens de către DNA ST CLUJ conform art. 32 alin. (2) din Protocol
  9. Dacă dosarul penal nr. 256/P/2015 al DNA ST CLUJ a fost catalogat de către DNA ST CLUJ, respectiv SRI DJI CLUJ ca fiind „o cauză complexă”, în litera art. 14, 22 și 49 din cadrul Protocolului, iar în caz afirmativ să se prezinte motivația din spatele acestei alegeri.
  10. Dacă în dosarul nr. 256/P/2015, respectiv dosarul penal nr. 2537/117/2016, DNA ST CLUJ și SRI DJI CLUJ au realizat „un plan comun de acțiune” potrivit art. 19, 22 și 36 din Protocol, iar în caz afirmativ să comunice la dosarul cauzei întreaga documentație aferentă acestui „plan”.
  11. Dacă DNA ST Cluj și SRI DJI CLUJ au „convenit, în funcție de dinamica stării infracționale și asupra altor domenii de cooperare”, conform art. 61 din Protocol în cadrul dosarului penal nr. 256/P/2015 al DNA ST CLUJ.

Avocatul lui Cherecheș, Alexandru Rîșniță, a arătat de ce este importantă să se cunoască informațiile de mai sus: ”În opinia noastră, este absolut obligatoriu ca Onorata Instanță să obțină toată corespondența și documentația aferentă valorificării acestui Protocol pe parcursul urmăririi penale și pe parcursul judecății în prezentul dosar, existând posibilitatea ca anumite „echipe comune/mixte” SRI/DNA să fi acționat în litera, spunem noi, nelegală a Protocolului, în vederea realizării activităților de urmărire penală și, de ce nu, chiar ulterior sesizării instanței prin Rechizitoriu. Or, într-un asemenea caz, în opinia noastră, întreaga paletă de procedee probatorii întreprinse în acest sens ar fi lovite de nulitate absolută.”

ÎCCJ a cerut informații suplimentare în dosare ”grele”

”Menționăm de asemenea faptul că jurisprudența națională cristalizată recent în jurul acestui fenomen a fost constată, acest tip de informații fiind solicitate de către Instanțe ulterior declasificării Protocolului, elocvente în acest sens fiind Încheierea penală din 26.04.2018 pronunțată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul penal nr. 126/84/2015 (anexată prezentei cereri), Încheierea penală din 13.04.2018 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul penal nr. 2303/1/2017 (accesibilă în sistemul ECRIS – dosarul „Gala BUTE”) sau Încheierea penală din 16.04.2018 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul penal nr. 1409/1/2016 (accesibilă în sistemul ECRIS – dosarul „Radu Mazăre”).”, se arată în cererea avocatului lui Cherecheș.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina