Fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, fost procuror și actual avocat inactiv și europarlamentar, a vorbit pentru CLUJUST despre activitatea ei de jurist, despre DNA-ul pe care l-a înființat când era ministru, despre actualele coduri penale și politică, din biroul de europarlamentar de la Strasbourg. Ca avocat, a apărat jurnaliști arestați și oameni bătuți de poliție.

Monica Macovei se luptă acum, în calitate de raportor al Parlamentului European, pentru înființarea biroului procurorului european, o instituție nouă care ar urma să investigheze cazurile de fraude la fonduri europene. Regulamentul procurorului european a trecut săptămâna aceasta de Comisia de libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din cadrul Parlamentului European. Detalii despre asta AICI. CLUJUST.ro a provocat-o pe Monica Macovei la un dialog despre cariera ei dinainte de a fi euruparlamentar.

Când erați procuror, vă gândeați că o să faceți politcă și că o să ajungenți europarlamentar?

Nu. Dar viață sunt multe schimbări. Trebuie doar să fi pregătit pentru ele, să ai o minte deschisă.

Care a fost momentul de cotitură?

Eu în 92 și 93 am făcut un masterat pe drept constituțional comparat și aș putea spune că atunci când am terminat masteratul, am luat decizia. Vroiam să fac drepturile omului, drept constituțional, altceva. Nu mai vroiam să fiu procuror.

Vă e dor de profesiile juridice?

Fac parte și acum, dar altfel. Lucrez la adoptarea legislației. Asta am făcut și in România, ca ministru. Am propus legislație către Guvern, am și adoptat ordonanțe de urgență, înființare de instituții.

Sunteți de cealaltă parte…

Nu. Eu aș zice că nu. A fost foarte bine că am fost și avocat pe apărarea drepturilor omului. Probabil că toate la un loc te fac balansat. Și inainte de a fi ministru, am lucrat cu comunitatea internațională în state de post conflict, exact pe reforma justiției și pe lupta anticorupție. Adică tot ce trebuie făcut ca să reformezi justiția, cel puțin pe hârtie și după aceea în practică, depinde de fiecare în parte. Am învățat de la cei din comunitatea europeană. Știam că trebuie să facem declarații de avere și de interese detaliate, știam că trebuie o structură de anchetă specializată pe corupția politică, corupția cu sume de bani mari, să punem incompatibilități.

Veți mai profesa ca avocat?

Sigur. Și acum pot să profesez. E alegerea mea să nu profesez. Ca parlamentar sau europarlamentar, potrivit legii, poți profesa, cu excepția unor cauze cu Statul. Deocamdată nu profesez. Mi se pare că e bine să nu le amesteci. Eu duc dorul anilor când scriam plângeri la CEDO și aș face-o în continuare, dar asta e interzis de lege. Ca parlamentar nu poți să iei dosare împotriva Guvernului României. Înainte am câștigat minim 20 de cazuri la CEDO.

V-a rămas un caz la suflet?

Foarte multe. În toate am deschis uși pentru România. Au fost premiere care după aceea au dus la schimbarea unor practici și chiar schimbări de legi. De exemplu cele cu jurnaliști arestați din anii 90. Lumea nu mai știe. Erau jurnaliști arestați dacă criticau un politician sau făceau o caricatură erau arestați pentru ofensă adusă autorității. Am început să-i reprezint în România. De exemplu Sabou, un jurnalist din Satu Mare, care era în arest preventiv și făcea greva foamei. M-am întâlnit cu doctorii și mi-au spus că dacă mai continuă o zi, două, moare! Am obținut eliberarea și apoi am câștigat la CEDO și am modificat codul penal. Sau îmi aduc aminte de dosarele cu oameni bătuți de poliție, chiar unul care a fost omorât: Carabulea. Țin minte că scriam și plângeam. Scriam situația de fapt, ce spun martorii, cum a murit. Total contrar poliției, care spune că „nu are treabă cu noi, nu suntem noi de vină”.

Primul dosar la CEDO la Strasbourg a privit un băiat de 17-18 ani, care furase  niște dulciuri și era condamnat la 3 ani detenție în centrul de minori, care azi nu mai există în România. Și aici am reușit să schimb. Practic era o închisoare pentru minori, dar putea fi ordonată nu de judecător, ci de cineva din Primărie sau Consiliul Județean. Te trimitea administrativ, dar era închisoare închisoare. Băiatul ăsta a ajuns acolo și au falsificat listele cu cei pe care îi duc la spital să le facă radiografii pulmonare ca dacă faci TBC să te trateze repede. Îmi aminte deși au trecut mulți ani, am inceput în 98 acest dosar. Nu i-au făcut analize, a făcut TBC și a murit la Spitalul Filaret. Asta nu am cum să uit. Am dat în judecată Ministerul Justiției, Autoritatea Penitenciarelor să plătească. Mama băiatului era fochistă la un bloc, nu o băga nimeni în seamă. Apoi am câștigat și la CEDO.

Au fost doi clujeni cu care ați colaborat, Ovidiu Budușan și Doru Dobocan. Se poate zice că au fost un fel de Panait căci i-a mătrășit PSD-ul în 2000?

Bun, dar au rezistat. Ei au fost dați afară după ce a pierdut Convenția Democrată și a venit PSD. Eu l-am apărat pe Budușan împotriva parchetului general care l-a sancționat cu excluderea.

Ați păstrat legătura?

Nu, cu niciunul dintre ei.

În acest moment, reforma în Justiție în România cât la sută este realizată?

E peste jumătate la sută, chiar dacă mulți nu-și dau seama. Hai să ne uităm unde eram în 2003, în 2004 și unde suntem astăzi. În primul rând avem o Justiție independentă, mare parte. Nu spun că toată. Dar în 2003-2004 nimeni nu-și imagina că o să fie oricine anchetat penal. Am făcut DNA în 2005, a început să trimită în judecată. La început era o ezitare în a fi condamnați cu închisoare cu executare. Erau cu suspendare. Sunt convinsă că nu o să mai dureze atât procesele și în ultimii ani merg mai repede. Unele au durat 7-8 ani in instanță.

La fel procurorii, unii uită că și-au luat această putere. E și o chestiune personală. Zici: domne eu pot să fac asta, sunt în stare! Să chem un politician, să-l anchetez, să stau în fața lui și să nu-mi fie teamă, că e la putere sau vine la putere. Oamenii sunt importanți. Am început drumul acesta și s-a ajuns departe. E mare schimbare și în procesele civile, comerciale. Dar poate că nu se vede în toate instanțele, în toate localitățile.

Trebuia să rămână Daniel Morar la DNA?

Am susținut asta, dar nu se mai putea. Terminase mandatele, a fost și în perioada de prelungire. Ideea era să vină procuror general. Când ai puțini oameni care deschid drumuri, oamenii ăștia trebuie să-i folosești, nu să faci presiuni să scapi de ei, cum au făcut Ponta cu Dragnea.

A fost dus la Curtea Constituțională ca să scape de el?

Știu că PSD nu a vrut deloc ca Morar să aibă vreo funcție de conducere după negocieri.

Aveți empatie pentru femei precum Udrea sau Ridzi care ajung la închisoare?

Empatie ca ce?

Ca femeie.

Eu nu mă uit din punctul ăsta de vedere. Ai comis o infracțiune și de asemenea amploare…nu gândesc așa că e femeie..Și în răspundere suntem egali.

Vă pare rău că ați făcut parte din PDL?

Nu-mi pare rău. Am învățat. Am și încercat să reformez partidul pe dinăuntru. S-a văzut public cât s-a văzut. Cu codul etic, parțial unii au mai plecat, mai departe dacă partidele nu se curăță pe ele, după cum vedem că asta e tendința, facem altul și e bine ca lumea să înțeleagă. Eu una nu mai cred că se pot reforma aceste partide. Și PSD are zilele astea o convenție, să definească ce e corupția în partid. Uitați-vă în codul penal! Ce să mai definească?

De codurile penal și de procedură penală sunteți mulțumită de cum arată acum?

Nu în totalitate, dar da. De exemplu asta cu denunțătorul care-l ajută pe investigator și poate primi o pedeapsă mai mică, asta e de când lumea în alte sisteme de drept. E normal că tu vrei să te duci mai departe, nu să oprești linia la primul pe care l-ai descoperit. Poate se extinde dosarul și la alte persoane. Asta e regula e zeci de ani în codurile împotriva Mafiei, de exemplu. L-au prins pe unul ce face trafic de droguri sau un mic șefuleț, te duci mai departe. Ori el nu o să spună dacă pedeapsa e aceeași. Interesul societății este să se extindă cercetările.

Ați spus aproximativ mulțumită. Ce punct vă nemulțumește?

Faptul că nu s-a modificat prescripția, de exemplu. Și scăzând pedepsele la unele infracțiuni, chiar scade. Eu aș fi modificat prescripția. Sunt state europene în care modelul e: când te-a trimis în judecată, nu mai există prescripție, oricât durează în instanță. Iar în alte state membre, după condamnarea în primă instanță nu mai există prescripție. Nu mai au de ce să tragă de timp.  Și noi avem multe exemple de inculpați politicieni care au tras de timp până se împlinește termenul de prescripție. Prescripția specială. Asta mai e în România și Bulgaria. Aici nu s-a europenizat, ci protejează inculpați. Plus că în alte țări, de exemplu Olanda, un proces durează până într-un an, unul complicat cu crimă organizată cu grupuri mari, nu 7-8 ani.

Având în vedere rezultatul de la alegeri, este Clujul un bastion pentru M10?

Le mulțumesc încă o dată clujenilor și e un succes. Mai ales că singură, fără partid, cu acces la media restrâns.

Vă bazați pe Cluj la alegerile din 2016?

Depinde de mine și de ceilalți. Sunt sigură că cei cu discernământ care m-au votat și m-au susținut se uită la ce facem în continuare.

Veți avea din Cluj parlamentari?

Sper, da, sigur! (râde)

Scurtă biografie

• Monica Luisa Macovei (nascuta Gherghescu) a studiat la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti (1978-1982), absolvind-o cu diploma de merit.
• A fost procuror intre anii 1983-1997. Dupa absolvirea facultatii, a fost repartizata ca procuror in cadrul Procuraturii Locale Giurgiu. La scurt timp dupa definitivat, s-a transferat ca procuror la Procuratura Sectorului 1 din Bucuresti, unde a activat pana la inceputul anului 1990. In aceasta perioada, ea a instrumentat dosare din domeniul transporturilor. In anul 1990, a fost numita in functia de sef al Biroului de supraveghere cercetari penale din cadrul Procuraturii Municipiului Bucuresti, fiind promovata in anul 1993 in cadrul Parchetului General, la Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica – Serviciul pentru drepturile omului si criminologie.
• In perioada 1992-1994, a fost bursiera la Universitatea Statului New York/Universitatea Central Europeana, obtinand diploma de Master of Law (LLM) in Drept Constitutional Comparat. In anul 1994 a participat la un seminar de Teoria si practica drepturilor omului –drept European si international la Facultatea de Drept a Universitatii Birmingham. Tot in anul 1994 a urmat un curs de Drept international Public si Institutii Transnationale la Salzburg. In anul 1995 a urmat un curs avansat pentru protectia internationala a drepturilor omului la Universitatea Abo din Finlanda.
• In anul 1997, Monica Macovei demisioneaza din procuratura si se inscrie ca avocat in Baroul Bucuresti, unde lucreaza pana in anul 2004 cand a fost numita in functia de ministru al justitiei. In paralel, desfasoara o serie de activitati de expert si consultant pe teme juridice, dupa cum urmeaza: profesor asociat la Scoala Superioara de Jurnalism (1994-2002); expert/consultant pentru Consiliul Europei (1996-2004); Expert/Consultant pentru Federatia Internationala Helsinki, OSI, Centrul European pentru Drepturile Romilor, UNDP si alte organizatii internationale (1997-2002). Intre anii 1996-2004 lucreaza in cadrul Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki drept consultant. Dupa ce detine o perioada functia de vicepresedinte al acesteia, intre anii 2001-2004 Monica Macovei a fost presedintele Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH).
  Ministru al justitiei
• La data de 29 decembrie 2004, Monica Macovei a fost numita in functia de Ministru al Justitiei in Guvernul Tariceanu. Ea nu este membru al nici unui partid politic, intrand in cadrul executivului ca independenta, fiind sustinuta de catre Partidul Democrat si de presedintele Romaniei, Traian Basescu. Monica Macovei a fost inlocuita din functia de ministru al justitiei la data de 5 aprilie 2007, odata cu restructurarea Guvernului Tarciceanu prin iesirea Partidului Democrat de la guvernare. Cu ocazia bilantului, ea a prezentat printre realizari indepartarea steguletelor rosii existente in anul 2004 la capitolul justitie si anticoruptie din tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, demararea lucrarilor pentru codul de procedura penala si civila a caror forma finala era aproape definitivata, informatizarea instantelor parchetelor si a sistemului penitenciar din Romania, marirea salariilor magistratilor, precum si independenta magistratilor in relatiile cu Ministerul Justitiei.

Comments

comentarii