fbpx

Două ”grele” ale dreptului penal în discuție despre cooperarea judiciară și criminalitatea organizată

Două specialiste în drept penal, Sorina Siserman – judecător de Curte de Apel și conferențiar – și Ioana Vasiu – profesor la două facultăți de Drept și membru în colegiul director al Asociației Române de Științe Penale au ținut împreună un workshop interesant la Conferința Internațională de la Facultatea de Drept ”Dimitrie Cantemir” Cluj.

Prima parte a discuției s-a axat pe cooperarea judiciară internațională în materie penală reglementată prin Lege nr. 302/2004 republicată 2011.

Judecătoarea Sorina Siserman, care predă drept procesual penal la Facultatea de Drept ”Dimitrie Cantemir”, a povestit o întâmplare haioasă legată de audierea prin videoconferință. ”La început aveam impresia că noi judecătorii români suntem în josul topului în Europa. Au fost situații când s-a stabilit ora videoconferinței, iar judecătorul străin a venit după o oră că a fost la masă. Sau când nu a venit deloc. După ce noi am suspendat ședința noastră de judecată pentru videoconferință, ne-a spus că a uitat și că o să ne contacteze.”, a spus Siserman, care este de doi ani la Curtea de Apel Cluj.

Ioana Vasiu, profesor de drept penal special atât la Facultatea de Drept a UBB, cât și la ”Dimitrie Cantemir”, i-a adresat întrebări judecătoarei: ”Am discutat problema când ne-am văzut în Europa cu mai muți judecători și au același tip de probleme. De când s-a născut mandatul european de arestare, ca metodă de cooperare judiciară în materie penală, e o metodă bună sau e una care face mai multe probleme drepturilor și libertăților?”

”Trebuie să recunosc că, dacă legea ar mai fi un pic periată, ar fi ok. Știm foarte bine că dacă nu ar exista această lege toți ar fugi preste graniță când le este dată pedeapsa și nu am mai avea nicio șansă să-i prindem. Vizavi dacă dai în urmărire generală se fac semnalările, numa atât că ajunge să se plimbe într-o țară alăturată și va veni înapoi. Or, eu știu când am început, unul care a fugit peste graniță nu mai aveai nicio șansă să-l mai prinzi. Intra prescripția răspunderii. Acum, am și văzut ca mentalitate a inculpaților. Înseamnă că ai o doză de labilitate dacă tu ca inculpat fugi știind că există modalități de prindere. Depinde în ce fază de afli, dar nu dă bine nici pentru urmărirea penală, nici pentru faza de judecată. Evident introducerea mandatului european este o chestie foarte bună. Nu mai putem să spunem că au rămas pedepse neexecutate din cauză că condamnatul a fugit în străinătate”, a spus Sorina Siserman.

”Sunt păstrate într-o bază situațiile care ies din normal, probleme semnalate?”, a întrebat Vasiu.

”Sunt condici speciale și se ține evidența. Plus că pe executări penale, legea obligă judecătorul delegat ca la șase luni să facă reveniri: care este stadiul cercetărilor? L-ați identificat? Unde?”, a explicat magistratul.

Ioana Vasiua  întrebat și de eventuale propuneri de modificare a legii cooperării?

”Marea problemă e de exprimare. Aș putea să vă dau numeroase exemple unde mie nu mi-e clar: oare e așa sau așa? Ce a vrut să spună? Nu înseamnă că legea nu se aplică bine. Până la urmă, te consulți cu un alt specialist. Dar parcă dacă-i mai simplu, nu-i mai bine?”, a replicat Siserman.

A fi sau a nu fi grup infracțional organizat

A doua parte a workshop-ului a fost despre criminalitatea organizată, fiind invitat și șeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Cluj, Horea Oltean.

”Sunt întotdeauna în crima organizată niște tendințe și e clar că câte o zonă din lume realizează mai multe activități de un anume tip decât altele. Pe zona noastră sunt unele specifice. Am băgat de seamă în codul penal câteva modificări și avem infracțiunea de folosire a serviciilor unei persoane vulnerabile, care este sau a fost supusă exploatării.”, a spus Ioana Vasiu. Aceasta a participat recent la o întrunire a Centrului Națiunilor Unite și a precizat că se acordă o importanță mare regiunii în care este România. Acolo s-au discutat strategii împotriva crimei organizate.

”Acolo s-a ajuns cu strategia împotriva crimei organizate de un anume tip, mai ales traficul de persoane, de minori și toate formele de exploatare, încât vor să pedepsească inclusiv persoanele care nu fac asta cu vinovăția de genul intenției, cu știință, cum scrie la noi în codul penal. Asta înseamnă că toți cei care sunt într-un anume domeniu, au restaurant, hotel, ar trebui să se intereseze ce e cu persoanele aduse acolo să facă curățenie, să cânte, să facă tot felul de activități. În zona piețelor pe care le considerăm licite, producție de bunuri, servicii, s-a ajuns să fie foarte mult folosit tipul acesta de muncă cu persoane exploatate. Și persoana aceea acuzată poate să scape spunând nu am știut. ”, a spus profesorul Ioana Vasiu.

Judecătoarea Sorina Siserman a vorbit despre importanța declarațiilor luate în faza de urmărire penală în anchetele cu grupuri de crimă organizată. ”Dacă nu sunt complete declarațiile, eu nu le pot valorifica. Inculpatul vine apoi la mine și zice ”da, a zis că ne organizăm, unul în tura de dimineață, unul de după masă…”. Pentru mine asta e marea problemă. Dacă nu insiști pe activitățile grupului, știți bine că de la faza de urmărire penală până la Curtea de Apel cât pot să transforme starea de fapt și cum să o intepreteze. Ba mai mult se și victimizează: ”Ce grup organizat?”. Poate că exista grup, dar dacă tu nu iei bine declarația, după aceea la Curte ei nu au știut unul de altul. Când ajung la mine, inculpații sunt deja școliți”

Vasiu a făcut o observație interesantă: ”Am văzut că se renunță la infracțiunea aceasta. O văd la început pusă ”constituire de grup organizat” și după aceea când văd hotărârea finală nu mai apare. De asta am intrebat. E greu să dovedești că sunt pentru o anumită perioadă de timp. Coeziunea asta e greu de dovedit pentru că sigur nu mai trebuie să mergem pe structura rigidă, că nu o mai scrie legea. ”

”De multe ori îți dai seama din felul de a fi al infracțiunii, din ceea ce spune starea de fapt, că nu poate fi fi grup organizat. De multe ori am avut senzația că se forțează pe ideea grupului ca să atragă competența”, a adăugat Siserman.

Șeful BCCO Cluj, Horea Oltean
Șeful BCCO Cluj, Horea Oltean

Replica a venit de la șeful BCCO Cluj, Horea Oltean: ”Avem noi tendința de a exagera lucrurile. Facem din grupuri nestructurate organizate. De exemplu, acum 10 ani a mers șeful Combaterii Crimei Organizate în Spania. Și au întrebat spaniolii câte grupări aveți? Noi, obișnuți să umflăm, am zis 800. Ei s-au mirat: bine frate dar noi suntem Spania și avem patru. Nu vedem că tot cerem să avem să facem, dar nu vedem că ne tăiem singuri craca de sub picioare când ieșit cu atât de multe grupuri organizate, o să zică că ”nu vă primim în Schengen pentru că sunteți o țară care.. La Cluj avem puține grupuri organizate trimise față de alte județe. Acum câțiva ani, colegi din țară au făcut grup organizat pe furt de cai”

Acesta a explicat de ce sunt folosiți în anchete mai mult colaboratori decât investigatori sub acoperire: ”E mai greu să introduci un investigator într-un grup de crimă organizată. Un om din mediul acela e mai ușor să-l folosești. Investigatorul are pregărire, dar e greu să penetreze gruparea. E vorba de încredere. Noi, când intră un investigator, aducem de la Suceava de exemplu. Trebuie să vezi și pentru ce fel de speță, că nu are rost să cheltui să-l aduci pe unul din București să stea aici două săptămâni pentru o captură minoră”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina