Doar 2 din 10 judecători de penal au trecut de evaluarea hotărârilor la concursul de promovare la ÎCCJ

Doar doi judecători de curte de apl din 10 înscriși la concurs pentru promovarea la Secția penală a Înaltei Curți au trecut de evaluarea hotărârilor și vor merge la interviu, în condițiile în care sunt șase posturi vacante.

Pentru a trece de evaluarea lucrărilor, candidații trebuie să primească un punctaj de minim 35. În urma soluționării contestațiilor, au rămas doi candidați admiși.

Presa a scris că fosta președintă a CSM, judecătoarea Lia Savonea de la Curtea de Apel București are codul 1015.

În raportul de soluționare a contestației candidatului 1018, care a primit 28 de puncte, se arată: ”Candidatul a criticat punctajul obţinut la acest criteriu arătând că, deşi este de acord cu reţinerea din raportul de evaluare referitoare la preluarea integrală, în unele decizii, a motivelor expuse de instanţa de fond, totuşi nu se poate afirma că nu ar avea capacitatea de analiză şi sinteză, astfel cum ar rezulta din punctajul minim acordat.

Comisia de soluţionare a contestaţiilor observă, însă, că acest argument nu este concludent, deoarece notarea comisiei de evaluare poartă nu asupra exigenţei sau inexistenţei capacităţii candidatului de analiză şi sinteză, ci asupra măsurii în care această capacitate s-a manIfestat de către candidat în hotărârile evaluate.

În al doilea rand, a susţinut că, în conformitate cu art. 424 alin. (1) din Codul de procedură penală, decizia instanţei de apel trebuie să conţină temeiurile de fapt şi de drept ale soluţiei pronunţate în apel, iar potrivit standardelor CEDO, motivarea deciziei instanţei de apel poate avea loc prin preluarea considerentelor instanţei de fond.

Comisia de soluţionare a contestaţiilor reţine că nici această critică nu are legătură cu criteriul manifestării capacităţii de analiză şi sinteză în hotărârile supuse evaluării pentru că textul invocat vizează existenţa motivării în fapt şi în drept a soluţiei adoptate în apel, iar nu evaluarea acesteia. Pe de altă parte, este incontestabil că hotărârea pronunţată în calea de atac, de exemplu în cazul respingerii acesteia se poate întemeia pe considerentele primei instanţe, dar nu preluate integral, fără o sinteză şi o analiză proprie a instanţei de control judiciar.

In al treilea rând, candidatul a susţinut că sunt fără suport referirile „Comisiei de analiză” în sensul că, în hotărârile indicate în raport, nu s-ar expune încadrarea juridică a faptei, nu se analizează elementele constitutive ale infracţiunilor şi nu se face trimitere la jurisprudenţa inganţei supreme ori a altor instanţe. Comisia de soluţionare a contestaţiilor observă că depunctarea candidatului a fost atrasă, astfel cum a reţinut Comisia de evaluare sub aspectul criteriului capacităţii de analiză, de constatarea că, în considerentele unui număr mare de decizii pronunţate în apel, candidatul nu a manifestat preocuparea necesară pentru a realiza o analiză proprie, concisă şi riguroasă a apărărilor, criticilor şi cererilor formulate, considerentele sale fiind incomplete, lapidare şi concluzive.

Verificând susţinerea candidatului, Comisia de soluţionare a contestaţiilor reţine că: în referire la hotărârea nr. 19, în considerente lipseşte nu doar indicarea nominală a încadrării juridice a faptei ce constituie obiectul cauzei analizate de către acesta, ci şi indicarea textului legal al faptei. De asemenea, această faptă nu este nici descrisă în drept. De altfel, candidatul a menţionat în felut următor: „Făcând o analiză proprie a cauzei de faţă, Curtea reţine că, în mod corect, concordanţă cu materialul probator administrat in cauză, în cursul urmărării penale şi al judecăfii, instanţa de fond a retinut că (…)”

Candidatul a criticat punctajul acordat, afirmând că acest criteriu a fost evaluat în mod greşit de către Comisie, fiind indicate aceleaşi decizii de la criteriul anterior, concluzionând, totuşi, că nu s-a evidenţiat de către Comisie „o singură hotăAre din care să nu rezulte motivele pe care se întemeiază soluţia, un singur exemplu de incoerenţă în motivare”.

Comisia de soluţionare a contestaţiilor reţine, astfel cum a observat, de altfel, şi candidatul, că în cuprinsul raportului de evaluare au fost indicate hotărârile care prezintă deficienţe şi sub acest criteriu, hotărâri care fac parte dintre cele analizate inclusiv la criteriul anterior. Cu titlu de exemplu, se evidenţiază hotărârea nr. 22 în care candidatul a menţionat că instanţa de fond „nu a motivat (…) motivele pentru care a optat in cauză pentru aplicarea unei pedepse egale cu minimul special. În acelaşi timp, nici candidatul nu a indicat temeiul juridic ce prevede criteriile generale de individualizare a pedepsei şi nici nu le identifică în cadrul considerentelor.”, se arată în raportul de soluționare a contestației.

Pentru secția de contencios administrativ și fiscal merg mai departe la interviu 5 din 13 candidați pentru cele 5 posturi scoase la concurs.

Cea mai bună situație este în cursa pentru secția I civilă, unde au fost admiși 8 din 9 judecători la proba de evaluare a lucrărilor.  Sunt 4 posturi la această secție.

Urmează interviurile în secția pentru judecători din Consiliul Superior al Magistraturii.

Judecătorii înscriși la concurs

Comments

comentarii