fbpx

Declarațiile judecătorilor care și-au criticat propriile hotărâri în dosarul avocatului Robert Roșu

Europarlamentarul PNȚCD, Cristian Terhes, expune nu doar opinia sa asupra soluției de condamnare, dar publică pe facebook și extrase din actul de sesizare a instanței în cazul avocatului, extrase care conțin declarațiile judecătorilor care au pronunțat hotărârile invocate de către avocatul Robert Roșu în demersurile sale profesionale.

Reproduce mesajul său, urmat de extrasele din rechizitoriu: ,,După precedentul creat de DNA în dosarul “Ferma Băneasa”, peste ani, dacă judecătorii care au pronunțat hotărâri în primă instanță ce vor deveni ulterior definitive și irevocabile vor spune că hotărârile lor sunt nelegale, atât oamenii cât și avocații care i-au reprezentat trebuie anchetați și trimiși în pușcărie pentru că au pus în executare hotărâri judecătorești pretins nelegale, deși nelegalitatea acelor hotărâri, anterior acuzării, nu a fost constată ca atare de nici o instanță de judecată.

Pe scurt, dacă până acum hotărârile judecătorești se bucurau de prezumția de legalitate, până la proba contrarie, după acest caz TOATE hotărârile judecătorești definitive și irevocabile din România sunt prezumate nelegale, fiind doar o chestiune de timp până când un procuror pune ochii pe o persoana și avocatul acestuia și-i acuză că au facut grup infracțional organizat să pună în executare o hotărâre nelegală.

În acest moment, prin precedentul creat de acest dosar, nu mai există securitate juridică, drept la apărare, justiție independență și putere judecătoresc, România devenind, din stat de drept, stat al junglei.

Cazul “Ferma Băneasa”, în care au fost condamnați și jurnalistul Dan Andronic și avocatul Robert Roșu, demonstrează încă odată stalinizarea justiției și faptul că România nu are, în fapt, putere judecătorească. Prin precedentul creat în acest dosar, din stat de drept, România a devenit stat al junglei.

Acuzațiile DNA din acest dosar pornesc de la faptul că Paul Lambrino, Remus Truică, avocatul Robert Roșu și alții au făcut demersuri pentru punerea în executare a două hotărâri judecătorești definitive și irevocabile care în opinia DNA sunt “abuzive” și “nelegale”, pe această premizș construindu-si DNA acuzațiile de abuz în serviciu.

Repet, pentru a fi clar: două hotărâri judecătorești DEFINITIVE și IREVOCABILE, adică care au trecut prin trei instanțe (fond, apel și recurs), în opinia DNA sunt nelegale, prin urmare cei care au făcut demersuri pentru a le pune în executare au încălcat legea și trebuie să meargă la pușcărie.

In justificarea argumentului ca aceste hotarari definitive si irevocabile sunt nelegale, DNA i-a audiat ca martori pe judecatorii Adrian Cojocaru si Marius Cristian Ispas care au pronuntat aceste hotarari in prima instanta in 2003 si 2005, acestia declarand la DNA in 2016 si la Curtea de Apel Brasov in 2018, dupa peste 13 ani, ca hotararile respective pe care le-au pronuntat au fost gresite.

Nu doar rationamentul DNA, dar atitudinea acestor judecatori ce-si reneaga propriile hotarari, arunca in aer tot ceea ce inseamna putere judecatoreasca, independenta justitiei si principiul securitatii juridice, ce are la baza principiul autoritatii de lucru judecat.

Voi prezenta extrase din depozitiile ca martori ai acestor judecatori si din argumentele DNA pentru a vedea aberatiile sustinerilor din dosar si presiunile pe care DNA le facea asupra judecatorilor, pentru a le confirma acuzatiile.

Prin precedentul creat de aceasta cauza, in acest moment in Romania nu mai exista nici o securitate juridica, orice hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila ce stabileste un drept unei parti putand fi oricand, chiar si peste zeci de ani, “renegata” de judecatorul care a dat-o, iar cei care isi cer drepturile in baza ei risca sa fie acuzati de abuz in serviciu si grup infractional organizat, fiind pasibili de puscarie.

In acest moment Romania nu mai are justitie si a intrat efectiv in dictatura, devenind o obligatie civica pentru fiecare sa facem absolut tot ceea ce tine de noi pentru restabilirea democratiei.

Indiferent de cum isi va motiva ICCJ hotararea de condamnare, ce voi prezenta mai jos sunt acte si fapte DEJA consumate in administrarea acestei cauze, ce dovedesc abuzul si incalcarea regulilor minimale ale statului de drept.

  1. Depozitiile judecatorului Cojocaru Adrian

Audiat de DNA Brasov pe data de 30.03.2016, cu privire la o hotarare pe care a dat-o in 2003, acest judecator declara urmatoarele:

“Hotararea pe care am dat-o o consider astazi ca fiind una CRITICABILA, actiunea ar fi trebuit respinsa ca inadmisibila pentru ca se putea face o actiune in realizarea dreptului si astazi as respinge o astfel de cerere. […]

Intrebare procuror: De ce hotararea nu are motivare in drept?

Judecator: Am omis si hotararea este criticabila si sub acest aspect. […]

Intrebare procuror: Daca au mai fost cazuri in care ati admis astfel de actiuni in constatare intemeiate pe art. 111 Cod de procedura civila in spete privind reconstituirea dreptului de proprietate pe legi speciale.

Judecator: Nu imi amintesc sa fi pronuntat alte hotarari asemanatoare.”

——————————————————————-

Audiat in fata Curtii de Apel Brasov pe 02.03.2018, judecatorul Cojocaru declara:

“Judecator: Îmi mențin declarația dată la parchet. Judecător fiind am dat o hotărâre judecătorească și atât. De acum 14-15 ani nu imi mai amintesc.

Întrebare procuror: V-a fost arătată sentința la urmarirea penală, Ce părere aveți despre motivare, admisibilitatea ei?

Răspuns: E posibil să fie criticabilă sub anumite aspecte, de pildă că am uitat să indic temeiul de drept.

Întrebare procuror: Sub alte aspecte ar fi criticabilă?

Răspuns: Nu cred.

Întrebare procuror: Ați spus la urmărire penală, că acțiunea ar fi criticabilă pentru că ar fi trebuit respinsă ca inadmisibilă pentru că se putea face o acțiune in realizarea dreptului și că la momentul la care a dat declarația ar respinge o acțiune formulată în acea manieră? Mențineți această afirmație?

Răspuns: Da. […]

Întrebare avocat inc. Al României Paul Philippe: Pentru ce se dezice in prezent de această hotarare si spune că ar fi trebuit respinsă?

Răspuns: Ați înțeles greșit. Este posibil ca la momentul de față să fi avut o altă părere.

Întrebare avocat inc. Al României Paul Philippe: Pe ce vă întemeiați această părere?

Răspuns: PE FAPTUL CĂ SUNT ȘI EU OM ȘI ANII AU TRECUT ȘI AM O VÂRSTĂ.

Întrebare avocat inc. Al României Paul Philippe: Aveți alte considerente cu privire la pronunțarea acelei hotărâri?

Răspuns: Nu.

Întrebare avocat inc. Al României Paul Philippe: Ați afirmat și in cursul urmăririi și acum că nu trebuia admisă această acțiune?

Răspuns: Avand in vedere altă experiență de la momentul de față, alte date, este posibil să nu o fi dat.”

================================

  1. Depozitiile judecatorului Marius Ispas

Audiat de DNA Brasov pe data de 19.04.2016, cu privire la o hotarare pe care a pronuntat-o in 2005, judecatorul Ispas declara urmatoarele:

“Judecator: Mi s-a prezentat si am citit sentinta pe care am pronuntat-o si arat ca motivarea NU ESTE CEA MAI REUSITA, dar eram la inceputul carierei mele de judecator si aveam multe dosare pe rol. Probabil ca am considerat ca nu s-a dovedit o cauza de nulitate absoluta contemporana actului emis. Oricum hotararea a fost mentinuta in caile de atac.”

——————————————————————-

In fata Curtii de Apel Brasov, audiat pe data de 02.03.2018, judecatorul Marius Ispas declara:

“Asa cum am spus si domnului procuror care m-a sunat la serviciu, am fost sunat si mi s-a spus ca ar trebui sa fiu citat in calitate de martor DESI EU NU SUNT MARTOR, dar nu exista alt instrument. M-am deplasat la sediul DNA Brasov si mi s-a spus ca exista un dosar penal in legatura cu mai multe terenuri. […]

In legatura cu aceste aspecte AS DORI SA PUN IN DISCUTIE DACA UN JUDECATOR POATE FI AUDIAT CU PRIVIRE LA SOLUTIA DINTR-O HOTARARE JUDECATOREASCA. Acest lucru pune in discutie calitatea mea de martor. La momentul respectiv la parchet am spus aspectele acestea, dar mi s-a spus ca e complicata situatia, ca ar mai fi si alti colegi implicati in aceasta problema.

Am fost intrebat daca au existat influente in luarea deciziei, eu am spus ca nu.

Am spus ca hotararea a mers in caile de atac, apel si recurs, si a ramas definitiva prezumandu-se ca reprezinta adevarul. M-a intrebat cum cred eu ca va recupera statul terenurile. […]

Intrebare procuror: La urmarire penala nu ati vrut sau nu vi s-a dat declaratia sa o cititi?

Judecator: Nu imi mai amintesc, cred ca MI S-A DAT O FOAIE SI AM SPUS “AM INCREDERE IN DVS SI AM SEMNAT”.

Intrebare procuror: Este admisibila o actiune in constatare daca poate fi introdusa o actiune in realizarea dreptului?

Judecator: Nu vreau sa imi dau cu parerea si pentru ca acele aspecte au intrat in puterea de lucru judecat.

Intrebare procuror: Daca exista aceasta autoritate de lucru judecat, cu referire la o hotarare de validare, daca aceasta autoritate poate fi opusa unui alt titlu de proprietate?

Judecator: Nu cred ca este admisibil sa imi dau cu parerea, pentru ca sunt un martor. […]

Intrebare avocat: Cu prilejul audierii la urmarire vi s-a aratat hotararea pe care ati pronuntat-o si vi s-au pus intrebari cu privire la considerentele acelei hotarari?

Judecator: Da.”

================================

Desi cele doua hotarari au devenit definitive si irevocabile, adica au fost verificate de alti 5 judecatori, pornind de la marturia celor doi judecatori Cojocaru si Ispas, DNA ii acuza pe inculpati, inclusiv pe avocat, ca au facut demersuri pentru punerea in executare a unei hotarari judecatoresti abuzive, netemeinice si negale. Citez extrase din rechizitoriu:

“Prin sentinta civila nr. 1872 din 26.06.2003 a Judecatoriei Buftea [pronuntata de judecatorul Cojocaru – n.n.] s-a admis actiunea formulata de inculpat prin mandatar si s-a constatat ca acesta este indreptatit sa beneficieze de 10 ha de padure in localitatea Snagov. […]

HOTARAREA ESTE UN ABUZ, actiunea in constatare fiind inadmisibila la acel moment, exceptie pe care judecatorul a si invocat-o la termenul de judecata in sedinta publica, asa cum rezulta din declaratiile martorilor audiati, prezenti atunci in sala de judecata. Ulterior, urmare a discutiilor cu primarul Biris Teodor si Gostin Marin, judecatorul [Cojocaru – n.n.] a admis cererea, in aceeasi zi.” (pag. 140 din rechizitoriu)

“Prin admiterea actiunii in constatare ca urmare a incalcarii dispozitiilor art. 111 Cod procedura civila, reclamantul nu a mai fost obligat sa-si dovedeasca succesiunea dupa autorul sau, in numele caruia a formulat actiunea, confirmandu-i o calitate pe care in virtutea legii nu o avea.

Sentinta pronuntata este intemeiata pe incalcarea obligatiei legale, profesionale la care era obligata instanta de a analiza admisibilitatea admiterii sau nu a actiunii in constatare.

Prin incalcarea atributiilor sale de serviciu de a nu analiza admisibilitatea admiterii sau nu a actiunii, instanta a obstructionat cursul procedurii de stabilire a dreptului de proprietate asupra celor 10 ha de padure si a cauzat, prin folosirea autoritatii judecatoresti pe care avea, o paguba adevaratului titular al celor 10 ha.

Este adevarat ca in interpretarea legii diferentele de opinii pot avea consecinte percepute negativ – practica judiciar neunitara – dar si consecinte cu valente pozitive, legate de evolutia sistemului judiciar care, prin interpretare, poate impulsiona evolutia procesului de legiferare. La limita interpretarii judiciare se afla insa buna-credinta astfel incat incalcarea atributiilor de serviciu cu stiinta, cu consecinte vatamatoare pentru o persoana, intra sub incidenta legii penale, in conditiile aplicarii legii in mod egal pentru toate categoriile profesionale.

Chiar judecatorul in cauza, Cojocaru Adrian, audiat ca martor in dosar (in conditiile prescrierii raspunderii penale pentru abuzul in serviciu) a precizat ca actiunea era inadmisibila, ca nu a mai admis astfel de actiuni si a avut reprezentarea faptului ca hotararea sa va fi folosita doar pentru recunoasterea dreptului de a depune cerere.” (pag. 141 rechizitoriu)

Pe baza acestei hotarari Paul Lambrino a facut cereri de retrocedare.

“Considerand nelegala hotararea comisiei judetene [de retrocedare – n.n.], Regia Nationala a Padurilor – Directia Silvica Bucuresti a actionat in instanta solicitand anularea acesteia, actiune care insa a fost respinsa prin sentinta civila nr. 1496/16.05.2005 a Judecatoriei Buftea [pronuntata de judecatorul Ispas – n.n.], definitiva prin decizia nr. 1075/12.05.2006 a Tribunalului Bucuresti si irevocabila prin decizia nr. 73/22.01.2007 a Curtii de Apel Bucuresti.

HOTARARILE SUNT NETEMEINICE, instantele limitandu-se sa aprecieze doar ca inculpatul Al Romaniei Paul Philippe ar avea dreptul la restituire prin prisma sentintei Judecatoriei Buftea din anul 2003, neanalizand motivele invocate de reclamant cu privire la nelegalitatea hotararii, cu atat mai mult cu cat Romsilva nu fusese parte in acel proces si fata de aceasta nu se putea invoca autoritatea de lucru judecat a hotararii. […]

De altfel, sentinta pronuntata nu este motivata, neexistand la dosar elemente care sa permita o minima analiza a intrunirii conditiilor legii de retrocedare, dar cu toate acestea in procesul declansat de Directia Silvica Bucuresti, in mod inexplicabil instantele au respins actiunea luand in considerare aceasta sentinta a Judecatoriei Buftea, desi aceasta este contrara dovezilor certe depuse din care rezulta ca Al Romaniei Paul Philippe nu indeplineste conditiile legii, oricare ar fi aceasta (Legea 1/2000, Legea 10/2001 sau Legea 247/2005) pentru a i se retroceda padurea.

Sub acest aspect relevanta prezinta si declaratiile date in cauza in calitate de martor de judecatorul [Ispas – n.n.] care a solutionat in fond actiunea formulata de Directia Sivica la Judecatoria Buftea in anul 2004, prin sentinta nr. 1496/16.05.2005, care a precizat de asemenea ca sentinta din anul 2003 a Judecatoriei Buftea era emisa in urma unei actiuni in constatare, inadmisibila, si nu era obligatorie pentru comisia de fond funciar. Cu toate acestea a respins actiunea cu care a fost investit pentru ca nu ar fi identificat o cauza de nulitate absoluta a hotararii comisiei judetene (cu toate ca s-a intemeiat pe o sentinta nelegala, ca nu a fost depusa cerere de revendicare in termenul legii, ca nu a fost respectata procedura la comisia judeteana, ca fostul rege Carol al II lea nu a fost proprietarul padurii revendicate etc).

Oricum, in sentinta pronuntata martorul [judecatorul Ispas – n.n.] mentioneaza acest fapt, respectiv ca in ce priveste sentinta din anul 2003, instanta a admis o actiune in constatare si nu in realizarea dreptului, ASPECT PE CARE INSTANTELE DE FOND SI RECURS L-AU IGNORAT, DAND VALOARE DE PUTERE DE LUCRU JUDECAT ACESTEI SENTINTE NELEGALE.” (pag. 143-145 rechizitoriu)

=====================================

Pe scurt, in afara cailor de atac, procurorii DNA au considerat ca hotarari judecatoresti definitive si irevocabile sunt abuzive, nelegale si netemeinice, pentru ca asa spun dupa peste 13 ani si judecatorii care au pronuntat hotararile in prima instanta, prin urmare avocatul si ceilalti care isi cer drepturile in baza acelor hotarari definitive si irevotabile sunt infractori.

Remarcati, insa, ca judecatorii care au pronuntat acele hotarari abuzive, netemeinice si nelegale – in opinia DNA – nu sunt acuzati de nimic.

Anual in Romania se pronunta sute de mii de hotarari, care devin definitive. Multe dintre acestea sunt pronuntate impotriva Statului.

Oamenii, in baza acelor hotarari definitive, merg la avocati si fac demersuri sa fie pusi in drepturi.

Dupa precedentul creat de DNA, insa, peste ani, daca judecatorii care au pronuntat acele hotarari vor spune ca hotararile lor sunt nelegale, atat oamenii cat si avocatii care i-au reprezentat trebuie anchetati si trimisi in puscarie pentru ca au pus in executare hotarari judecatoresti pretins nelegale, desi nelegalitatea acelor hotarari, anterior acuzarii, nu a fost constata ca atare de nici o instanta de judecata.

Pe scurt, daca pana acum hotararile judecatoresti se bucurau de prezumtia de legalitate, pana la proba contrarie, dupa acest caz TOATE hotararile judecatoresti definitive si irevocabile din Romania sunt prezumate nelegale, fiind doar o chestiune de timp pana cand un procuror pune ochii pe o persoana si avocatul acestuia si-i acuze ca au facut grup infractional organizat sa puna in executare o hotarare nelegala.

In acest moment, prin precedentul creat de acest dosar, nu mai exista securitate juridica, drept la aparare, justitie independenta si putere judecatorasca, Romania devenind, din stat de drept, stat al junglei.”, a scris Cristian Terhes, europarlamentar si vicepresedinte PNTCD”

 

Comments

comentarii

În ultimele 24 de ore s-au înregistrat 189 de cazuri COVID-19 la Cluj. Rata de incidență a ajuns la 3,54.... Citește mai mult
Locuirea în municipiul Cluj-Napoca a fost tema celei mai recente dezbateri publice a Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC).... Citește mai mult
CFR Călători a anunțat că alte 34 de trenuri Inter-Regio vor deveni Regio-Expres de la 1 aprilie. Prețul unui bilet va fi mult mai ieftin.... Citește mai mult
Horoscop 7 martie 2021. Taurii nu vor să comunice despre problemele lor. Balanțele sunt o sursă de energie pozitivă.... Citește mai mult

Lasă un răspuns