fbpx

Decizie de impunere TVA de peste 800.000 lei pentru un studio de videochat, cu referire la cauze CJUE. Cerere de suspendare respinsă

Un firmă studio de videochat a cerut în instanță suspendarea deciziei de impunere emisă de ANAF privind obligaţii suplimentare în cuantum total de 816.003 lei reprezentând TVA, însă instanța a respins cererea, arătând că decizia fiscului nu prezintă elemente de nelegalitate și este amplu motivată, atât în fapt, cât şi în drept, cu referire la jurisprudenţa CJUE în materie, cauzele Geelen şi Skatterverket.

Prin cererea formulată pe rolul Tribunalului Bacău – Secţia a-II.-a Civilă şi de Contencios Administrativ şi Fiscal, reclamanta Global Models Studio SRL a solicitat ”suspendarea executării Deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale principale aferente diferenţelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecţiei fiscale la persoane juridice nr. F-BC_119/31.03.2021 (denumită în continuare „Decizia de impunere”) emisă în baza Raportului de inspecţie fiscală nr. F-BC_113/31.03.2021, denumit în continuare „RIF”2, până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii în anularea Deciziei de impunere precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentei cauze.

           În motivare, a indicat reclamanta că societatea GMS a fost înfiinţată în anul 2014 având ca activitate principală codul CAEN 6311 – Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe. în concret, activitatea economică a societăţii încadrată în codul CAEN menţionat constă în difuzarea de conţinut digital către operatori economici din afara României care gestionează platforme on-line de streaming audio-video (i.e. redarea în timp real a conţinutului digital audio-video) şi că această societate deţine echipamentul tehnic necesar pentru crearea conţinutului digital şi oferă consultanţă persoanelor fizice care au rolul de interpret (“modele”) şi transmite conţinutul digital către platformele on-line, acţionând astfel ca prestator de servicii electronice al conţinutului audiovizual (reprezentaţii în regim live) pentru operatorii platformelor

            Se menţionează că Furnizorii Societăţii (“furnizorii locali”) realizează sesiuni interactive şi transferă conţinutul digital împreună cu toate drepturile de autor aferente către Societate, în conformitate cu contractul de prestări servicii încheiat între părţi[1]. Sesiunile interactive realizate sunt transmise exclusiv şi în mod direct prin platformele on-line, fără ca GMS să intervină asupra conţinutului audio-vizual sau asupra accesului asupra acestui conţinut digital şi că Societatea GMS vinde doar difuzarea conţinutului digital către operatorii respectivelor site-uri de streaming/platforme (e.g. DNX Network, Smartresearch SRO, Arţăgos Mediem Design Prod, Mulţi Media LLC, MFCXY Inc., Norflex Holding Ltd. etc), fără a fi implicată în serviciile pe care aceşti operatori le oferă clienţilor finali, fapt ce rezultă din contractele prezentate organului de inspecţie fiscală[2] Aşadar, GMS îndeplineşte funcţiile şi suportă riscurile aferente unui prestator de servicii electronice de divertisment către persoane impozabile, deţinători de coduri de TVA, respectiv operatorii platformelor online exemplificaţi mai sus, Din punct de vedere al TVA, subscrisa achiziţionez servicii pe teritoriul României (de la societăţile române furnizoare de sesiuni interactive şi drepturi de autor aferente) şi prestez mai departe servicii electronice către clienţii – platformele online – din afara României. Prin urmare, serviciile furnizate platformelor online au loc în statul membru de consum în care se află platformele online, în conformitate cu dispoziţiile art. 278 alin. (2) C. fisc.

               A indicat reclamanta că activitatea economică reală desfăşurată de aceasta , astfel cum a fost prezentată anterior, ar trebui să stea la baza oricăror verificări efectuate de autorităţile competente cu rol de control, inclusiv în materie fiscală, cum este cazul de faţă , însă în baza Avizului de inspecţie fiscală F-BC 8 / 03.01.2022, a fost demarată inspecţia fiscală care a avut ca obiect verificarea obligaţiilor fiscale principale privind TVA pentru perioada 01.01.2018-30.11.2021 iar inspecţia fiscală s-a desfăşurat în perioada 31.01.2022 – 16.03.2022, cu scurte perioade de întrerupere iar în urma finalizării inspecţiei fiscale, în ciuda explicaţiilor şi argumentelor aduse de subscrisa faţă de constatările preliminare ale echipei de inspecţie, au fost emise Decizia de impunere şi RIF-ul care fac obiectul prezentei cereri prin care organele de control au stabilit în sarcina Societăţii obligaţii suplimentare în cuantum total de 816.003 lei reprezentând TVA. Din suma totală, 795.880 lei reprezintă TVA de colectat suplimentar aferentă unei baze de impunere suplimentară în cuantum de 4.188.835 lei.

              Se susţine prin cererea de chemare în judecată că în mod eronat organele de inspecţie fiscală au reţinut că  între GMS şi furnizorii locali de conţinut (entităţile în care activează modelele) există încheiate contracte comerciale de prestări servicii, însă raporturile dintre aceştia ar îmbrăca forma activităţii dependente, înregistrarea juridică a interpretelor sub forma de societăţi comerciale având doar consecinţa diminuării obligaţiilor fiscale (pag. 7 din RIF). Totuşi, organul de inspecţie nu a stabilit obligaţii fiscale suplimentare de plată generate de această pretinsă relaţie de dependenţă între GMS şi model.

           De asemenea ,  s-a reţinut că reclamanta  ar avea calitatea de producător şi proprietar al materialului artistic rezultat din activităţile dependente şi pe care le transmite unui client extern, forma de livrare nefiind relevantă pentru tratamentul fiscal (pag. 8 din RIF) şi că Proprietarul materialului artistic produs de persoanele fizice producătoare este GMS (pag. 8, pct. 2). Se observă că organele fiscale prezintă argumente contradictorii, reţinând mai întâi că GMS ar fi producătorul şi mai apoi că modelele ar produce efectiv materialele audio-video,    concluzionând pârâta că GMS presetează servicii legate de acordarea accesului la evenimente de divertisment care au loc în România, astfel că locul taxării din perspectiva TVA pentru serviciile electronice de divertisment ar fi în România (pag. 9 din RIF)”

Motivele pentru care a fost respinsă cererea

În speţă, tribunalul reţine că prin cererea de chemare în judecată  şi concluziile susţinute pe fondul cauzei, reclamanta a învederat aspecte de pretinsă  nelegalitate a actului administrativ fiscal, constând în aceea că se bucură de prezumţia de legalitate, în acest act există două cauze de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cauza Geelen şi cauza Skatterverket, pe care organul fiscal îşi întemeiază decizia de impunere. Consideră că atunci când se întemeiază decizia de impunere pe o cauză de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, ar trebui să fie direct aplicabilă şi să existe nu doar o similitudine între împrejurările de fapt din cauzele CJUE şi actul administrativ fiscal ci o identitate a situaţiei de fapt fiscale între cele două cauze.

Ori, în speţă, şi prin întâmpinarea depusă chiar AJFP Bacău indică faptul că există diferenţe colosale între cele două cauze. Solicită să se aibă în vedere practica judiciară existentă cu privire la suspendarea actelor în care s-a reţinut faptul că alte organe fiscale au făcut aceeaşi eroare, de a include în actele administrativ fiscale un raţionament care nu se aplică într-o cauză.

În cauza Geelen de la CJUE există o altă situaţie de fapt, locul prestării serviciilor era la domnul Geelen care presta şi deţinea o platformă în Belgia, este diferit în primul rând pentru că reclamanta nu deţine o platformă de furnizare servicii electronice, consumatorii nu sunt în România. În cauza Geelen s-a reţinut că domnul Geelen nu încerca să furnizeze un acces la o prestare de servicii efectuată într-un loc precis pe o perioadă de timp determinată, ci organizează şi permite atât crearea cât şi difuzarea unor categorii de spectacole. Ori, în speţă, reclamanta prestează servicii către operatorii site-urilor de streaming platformelor, fiind alte nenumărate motive pentru care cele două cauze nu sunt identice. Arată că nici cauza C 647/17 Skatterverket nu este similară cu prezenta speţă, aşa cum a indicat prin întâmpinare.

Al doilea lucru indicat în întâmpinare arată că este vorba despre o traducere a unui act emis de Comitetul fiscal în ce priveşte TVA, când se încearcă traducerea formulei „since”, a se vedea pagina 10 din întâmpinare. Nu doar că a furnizat o interpretare a unui traducător cu privire la acel paragraf care a susţinut că „since” nu înseamnă „până când” ci înseamnă „întrucât”, lucru care reiese şi din Anexa 8 de la cererea introductivă, pg 9 şi11 traducerea oficială a Comitetului Uniunii Europene în materie de TVA este „întrucât”, deci faptul că organul fiscal vine să susţină ce a susţinut şi prin RIF, necunoscând sau acţionând cu rea credinţă faţă de contribuabil, pentru a aplica în mod discreţionar dispoziţiile legale ale art. 53 din Directiva TVA constituie o împrejurare de fapt şi de drept, care constituie la rândul său, o prezumţie de îndeplinire a cazului bine justificat.

        Instanţa reţine că prin soluţionarea cererii de suspendare a executării actului administrativ fiscal nu poate fi antamat fondul cauzei, că motivele ample de nelegalitate invocate de către petentăp trebuie puse în legătură cu şi rezumate la obiectul cererii de chemare în judecată, în sensul că aceste cazuri bine justificate  trebuie să se circumscrie unei ilegalităţi evidente a actului contestat, ceea ce nu se poate reţine în speţa de faţă. 

           Toate aceste aspecte , ce ţin de traducerea actului emis de Comitetul Fiscal în ceea ce  priveşte TVA şi de celelalte traduceri raportat la care părţile au o poziţie contradictorie , de aplicabilitatea în speţă a cauzei Geelen sau a altor cauze din jurisprudenţa CJUE, de interpretarea noţiunii de loc al prestării serviciilor şi celelalte motive expuse pe larg  de reclamantă constituie apărări de fond împotriva deciziei de impunere şi a raportului de inspecţie fiscală ce sunt de natură a fi analizate în cadrul unei contestaţii, dat fiind că nu prezintă , apreciază   instanţa, evidenţa de nelegalitate sau o aparenţă indubitabilă de nelegalitate pentru a reliefa existenţa unui caz bine justificat . 

            Analizând decizia a cărei suspendare de executare se solicită , precum şi raportul de inspecţie fiscală în baza căruia aceasta a fost emisă, instanţa  reţine că, la o cercetare aparentă, acestea nu prezintă elemente de nelegalitate, sunt amplu motivate, atât în fapt, cât şi în drept, cu referire la jurisprudenţa CJUE în materie, indică în mod clar ce reprezintă  şi de unde provin obligaţiile suplimentare în cuantum total de 816.003 lei reprezentând TVA menţionează  suma totală, 795.880 lei reprezintă TVA de colectat suplimentar aferentă unei baze de impunere suplimentară în cuantum de 4.188.835 lei, indică obiectul inspecţiei fiscale şi perioada avută în vedere, cuprinde, aşadar, în mod formal, menţiunile legale necesare a fi prevăzute de actele administrative fiscale, condiţia cazului bine justificat pentru dispunerea suspendării executării nefiind, consideră instanţa, îndeplinită. 

            Referitor la paguba iminentă, reclamanta susţine că şi această condiţie este îndeplinită, având în vedere că bilanţurile contabile şi toate contractele derulate în curs, sunt înscrisuri care dovedesc faptul că reclamanta nu poate susţine o asemenea sumă, că depunerea unei cauţiuni a fost strict pentru a se asigura că pe parcursul suspendării pârâta nu va trece la executarea silită a reclamantei pentru întreaga sumă şi mai ales în condiţiile urgenţei în care se desfăşoară executarea silită a obligaţiilor fiscale, că există deja la dosarul cauzei dispoziţii ale organului fiscal prin care trece la executarea silită, mai întâi odată cu decizia de impunere, a emis şi o decizie de instituire a măsurilor asigurătorii care, conform Codului de procedură fiscală, se transformă în măsuri executorii, şi se execută foarte rapid,  că a expirat termenul în care reclamanta putea plăti benevol, că  nici nu putea plăti benevol pentru că i s-a părut că decizia de impunere este în mod vădit nelegală, termenul de plată expirând la data de 05.05.2022 astfel că se află în cazul unei pagube iminente.

        Solicită reclamanta  ca instanţa să aibă în vedere disproporţia vădită dintre suma din decizia de impunere şi posibilitatea societăţii de a plăti o astfel de sumă şi faptul că în ipoteza suspendării, nu s-ar putea reţine aşa cum eronat susţine pârâta că ar fi prejudiciat bugetul de stat.

           Pe de altă parte, pârâta susţine că reclamanta nu a detaliat în mod concret şi suficient în ce constă această pagubă.

              Instanţa reţine că , fără îndoială, achitarea pe calea executării de către organele fiscale a sumei stabilite prin decizia de impunere ce are un cuantum semnificativ , este de natură să o pună pe reclamantă în dificultate financiară, însă  noţiunea de ,, pagubă iminentă,,  este strâns legată de cea de ,, caz bine justificat,, , cele două fiind condiţii ce trebuie întrunite cumulativ pentru dispunerea suspendării, iar în lipsa unui caz bine justificat, în situaţia de faţă, în care  care actul prezintă o prezumţie  de legalitate, nici nu se poate vorbi de producerea unei pagube unui contribuabil prin îndeplinirea unei obligaţii fiscale, o obligaţie fiscală  legal stabilită  neputând produce o  pagubă, în sensul efectiv al termenului , astfel că instanţa apreciază că nici această condiţie nu este îndeplinită în prezenta cauză. 

          Pe cale de consecinţă, nefiind îndeplinite condiţiile legale, astfel cum s-a expus în paragrafele anterioare, urmează ca instanţa să respingă ca nefondată cererea de chemare în judecată. ”

Sursa: Hotarâre nr. 301/2022 din 18.05.2022, cod RJ 983g99ge5 (https://rejust.ro/juris/983g99ge5)

Comments

comentarii

Un fost ministru al Sănătăţii atrage atenţia că Spitalul Regional Cluj este în pericol de a nu se construi din bani europeni din cauza întârzierilor prea mari la acest proiect.... Citește mai mult
Fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă (USR), s-a dezlănţuit la adresa primarului Emil Boc numindu-l mincinos, incompetent, paralel cu proiectele mari de infrastructură. Drulă este de părere că domnia lui Boc se apropie de sfârşit. „Un lucru e limpede, «Emile, vremea ta apune». Acum arăţi la fel de PSD-ist ca... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!