CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor privind recursul în casație în cazul încetării procesului penal.
”Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională soluția legislativă din cuprinsul art.438 alin.(1) pct.8 din Codul de procedură penală care exclude inculpatul de la dreptul de a formula recurs în casație în ipoteza în care în mod greșit nu a fost dispusă încetarea procesului penal.
În esență, pentru a pronunța această soluție, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 438 alin.(1) pct.8 din Codul de procedură penală creează un regim juridic diferit al procurorului și, respectiv, al inculpatului, sub aspectul posibilității acestora de a invoca, pe calea recursului în casație, o greșită apreciere de către instanța competentă a incidenței/neincidenței unei cauze de încetare a procesului penal, dând naștere unui dezechilibru între mijloacele procesuale puse la dispoziția celor doi participanți la procesul penal anterior menționați, prin asigurarea, doar în favoarea procurorului, a dreptului reglementat prin prevederile legale ce constituie obiectul controlului de constituționalitate.
Astfel, Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile art. 438 alin.(1) pct.8 din Codul de procedură penală creează, în privința inculpatului, o situație procesuală net dezavantajoasă față de cea a procurorului, diferență care nu este justificată obiectiv și rezonabil, fiind contrară prevederilor art.16 alin.(1) și art.21 alin.(3) din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi și la dreptul la un proces echitabil.”, a transmis CCR.
Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 8 C.proc.pen. formulată într-un dosar având ca obiect un recurs în casație.
Excepția de neconstituționalitate a fost redactată de către av. Ioana Zorilă și av. Diana Pleș de la SCA Iordăchescu și Asociații, susținerea în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost realizată de către av. Andrei Iordăchescu, iar susținerea în fața Curții Constituționale de către av. Eugen Constantin Iordăchescu.
”Demersul a fost realizat în apărarea intereselor unui client care a fost condamnat cu câteva zile înainte de publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din data de 26 mai 2022, deși conform acesteia ar fi fost împlinit termenul de prescripție generală. Astfel, am atacat hotărârea cu recurs în casație, invocând printre altele cazul prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C.proc.pen., respectiv în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal în ceea ce privește două dintre infracțiunile imputate.
Precizăm că în invocarea acestui caz de recurs în casație am avut în vedere și situația inversă a textului în discuție, respectiv aceea când în cauză în mod greșit nu s-a dispus încetarea procesului penal în raport de infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea clientului. Motivul pentru care am ales să invocăm acest aspect pe calea recursului în casație, deși aparent exista posibilitatea exercitării căii de atac a contestației în anulare prev. de art. 426 lit. b) C.proc.pen, este acela că în situația concretă, cazul de contestație în anulare ridica probleme în ceea ce privește admisibilitatea în principiu având în vedere că instanța a pus în discuție incidența prescripției. Potrivit art. 426 lit. b) C.proc.pen., în interpretarea dată acestora prin Decizia nr. 10 din 29.03.2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, acest caz de contestație în anulare nu poate fi invocat în măsura în care instanța de apel a dezbătut și analizat incidența cauzei de încetare a procesului penal.
Prin urmare, am apreciat că ne aflăm în prezența unei îngrădiri nejustificate a liberului acces la justiție în cazul inculpatului, în condițiile în care nu se mai putea promova o cale extraordinară de atac deși era incidentă prescripția răspunderii penale – persoanele condamnate nu puteau solicita reanalizarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a deciziilor în care în mod greșit nu s-a constatat incidența unui caz de încetare a procesului penal.
În esență, pentru a pronunța soluția de admitere a excepției, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 438 alin.(1) pct.8 din Codul de procedură penală creează un regim juridic diferit al procurorului și, respectiv, al inculpatului, sub aspectul posibilității acestora de a invoca, pe calea recursului în casație, o greșită apreciere de către instanța competentă a incidenței/neincidenței unei cauze de încetare a procesului penal, dând naștere unui dezechilibru între mijloacele procesuale puse la dispoziția celor doi participanți la procesul penal anterior menționați, prin asigurarea, doar în favoarea procurorului, a dreptului reglementat prin prevederile legale ce constituie obiectul controlului de constituționalitate. O astfel de diferență care nu este justificată obiectiv și rezonabil, fiind contrară prevederilor art.16 alin.(1) și art.21 alin.(3) din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi și la dreptul la un proces echitabil.”, a transmis societatea de avocatură Iordăchescu și Asociații.
