CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Curtea de Apel Cluj a dispus achitarea unui bărbat care fusese condamnat pentru conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, în urma unei noi interpretări a legii stabilite de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Decizia instanței vine ca urmare a Deciziei nr. 25 din 27 ianuarie 2025 a ÎCCJ, care clarifică noțiunea de ”a fi sub influența” drogurilor în cazul șoferilor.
De la condamnare la achitare
Inițial, inculpatul fusese condamnat la 1 an și 4 luni de închisoare cu suspendare, după ce în urma unui control rutier fusese depistat cu urme de tetrahidrocanabinol (THC) și cocaină în urină. Deși probele biologice indicau prezența acestor substanțe, testele efectuate pe sânge au fost negative, iar inculpatul a susținut că nu se mai afla sub influența drogurilor în momentul conducerii.
Curtea de Apel Cluj a analizat cazul în lumina Deciziei nr. 25/2025 a ÎCCJ, publicată în Monitorul Oficial pe 28 ianuarie 2025. Această decizie a stabilit că pentru ca o persoană să fie considerată sub influența drogurilor la volan, trebuie să se constate nu doar prezența substanței în organism, ci și afectarea reală a capacității de a conduce.
Interpretarea care a dus la achitare
În motivarea soluției de achitare, Curtea de Apel Cluj a reținut, sintetic, următoarele aspecte:
•Testele toxicologice pe sânge au fost negative, indicând faptul că substanțele psihoactive nu mai circulau prin fluxul sanguin la momentul conducerii.
•Testele pe urină au fost pozitive, dar instanța a concluzionat, în baza deciziei ÎCCJ, că acestea nu sunt suficiente pentru a demonstra că inculpatul era sub influența drogurilor.
•Expertiza medico-legală a indicat că prezența metaboliților în urină nu confirmă automat influența activă a substanței asupra sistemului nervos central.
•Decizia ÎCCJ a stabilit că afectarea capacității de a conduce trebuie dovedită prin simptome clinice sau probe biologice relevante.
Prin urmare, instanța de apel a considerat că nu există probe certe care să ateste că inculpatul era sub influența drogurilor în momentul conducerii autovehiculului, motiv pentru care a fost achitat.
Potrivit motivării Curții, ”instanţa de apel constată că, în cazul inculpatului …, rezultatul analizei (calitative) a probelor biologice nu a detectat prezenţa în sânge a vreunei substanţe psihoactive, nefiind necesar a se suplimenta probatoriul având în vedere considerentele Deciziei nr. 25/27.01.2025 a Î.C.C.J. anterior reţinute (partea finală a paragrafului 153), potrivit căreia „se apreciază într-un consens ştiinţific şi medico-legal că persoana respectivă (în cazul în care substanţa activă şi metaboliţii săi nu se mai află în sânge, dar substanţa încă se mai află în corpul acelei persoane prin metaboliţi activi şi/sau inactivi în diferite căi de eliminare (urină, fir de păr) nu se mai afla în starea de a fi sub influenţa substanţelor psihoactive şi medico-legal, întrucât în creier, unde se exercită efectele psihoactive, nu se mai află substanţa”.
Deopotrivă, faptul că la examenul clinic s-a constatat că inculpatul a avut un comportament neliniştit şi expansiv nu poate conduce la concluzia că se afla, dincolo de orice dubiu rezonabil, sub influenţa vreunei substanţe psihoactive (putându-se datora stresului inerent parcurgerii unei astfel de proceduri în condiţiile în care inculpatul cunoaştea faptul că anterior consumase marijuana), câtă vreme la celelalte capitole /atitudine, comunicare verbală, orientare, tulburări emoţional instinctuale, de echilibru, incoordonare motorie şi examen ocular) nu s-au constatat deficienţe. În ceea ce priveşte mioza şi facies palid, cauzele pot fi diverse, neputând fundamenta concluzia că inculpatul s-a aflat la momentul conducerii autovehiculului sub influenta substanţelor ppsihoactive, câtă vreme acestea nu au fost identificate în sânge.
Prin urmare, în raport de considerentele acestei decizii, deşi prezente în probele biologice, substanţele identificate în proba de urină (cocaină şi THC), nu mai pot produce niciun fel de schimbare asupra persoanei, nemaiavând nicio înrâurire sau aptitudine de a produce vreun efect asupra sistemului nervos central.
Aşadar, Curtea constată că din probele administrate şi anterior analizate, nu se poate reţine ca fiind dovedit faptul că inculpatul a condus la data de 31.07.2022 sub influenţa substanţelor psihoactive, având în vedere dezlegarea Înaltei Curțide Casaţie şi Justiţie cu privire la interpretarea sintagmei „să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive” din cuprinsul textului de incriminare, astfel încât cerinţa esenţială ataşată elementului material al laturii obiective a infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal nu este îndeplinită, fiind incident cazul de achitare prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C.pr.penală.”, se arată în motivare.
Potrivit avocaților specializați în drept penal, decizia ÎCCJ introduce un criteriu esențial în interpretarea legii, stabilind că simpla prezență a unor substanțe în urină nu este suficientă pentru a justifica o condamnare penală.
