fbpx

Decizia CAB de menținere a achitării lui Mircea Sandu și a soției sale pentru mita legată de onorariul de succes de aproape 12 milioane de lei

Mircea Sandu a fost acuzat de DNA că, în calitate de președinte al Federației Române de Fotbal, cu ajutorul sotiei sale, Elisabeta, ar fi primit cu titlu de mită suma de 724.000 lei, de la două persoane fizice, una fiind reprezentanta unei societăți de avocatură pentru ca Federația Româna de Fotbal să încheie cu S.C.P.A. Sfîrăială și Asociații două contracte de asistență juridică, contracte în baza cărora, în cursul anului 2011, societatea de avocatură a obținut de la Federația Română de Fotbal suma de 11.997.303,79 lei.

Achitarea celor doi soți în primă instanță a fost pronunțată de către judecătoarea Andreea Georgiana Baltag, procuroul DNA promovând apel împotriva soluției de achitare.

Soluția de achitare a fost menținută de CAB, achitarea devenind astfel definitivă luna trecută. Redăm extrase din decizia CAB:

,,Împotriva acestei sentințe a declarat apel, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.11.2020, sub nr.(…).

În susținerea apelului declarat, Parchetul a arătat atât în scris, cât și oral, cu ocazia dezbaterilor asupra cauzei că acesta vizează netemeinicia soluției de achitare ce comportă discuții, atât din perspectiva incompatibilității logico-formale între temeiul de achitare art. 16 alin. 1 lit. a Cod de procedură penală (fapta nu există) și principiul in dubio pro reo invocat în considerente, cât și din perspectiva unei interpretări eronate a probelor administrate care au dus la concluzia că fapta nu există în cazul celor doi inculpați.

Astfel, Parchetul a apreciat că instanța de fond a omis din propriul raționament de coroborare a probelor administrate două elemente factuale constatate nemijlocit. Primul îl reprezintă greșita interpretare a dispariției contractului de asistență juridică nr. (…)/17.06.2009 încheiat între FRF și S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII care a stat la baza delegației avocațiale nr. (…) din 18.06.2009 din cadrul celui de al doilea litigiu comercial, care făcea obiectul dosarului (…)/3/2009 al Tribunalului București (dispariție pe care instanța a consemnat-o ca fiind probată, pct. II alin. 6 din considerentele hotărârii apelate). Acest contract dispărut reprezenta singura dovadă și temei al faptului că onorariul de succes de 10% nu a existat și nu a fost acordat pentru cel de al doilea litigiu comercial, așa cum se procedase în litigiul anterior (fiind singurul titlu în baza căreia putea fi executată FRF).

Parchetul a arătat că dispariția acestui contract (atât din evidențele FRF în perioada reprezentării acesteia de către inculpatul Mircea Sandu, cât și din cele ale Casei de Avocatură S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII coroborată cu încheierea unor noi contracte de asistență juridică, respectiv 101/20.10.2009 și 40.292/20.10.2009, care prevăd explicit de această dată onorariile de succes de 10%, reprezintă în fapt unul dintre pilonii înțelegerii infracționale dintre cele două părți și are legătură cu atribuțiile de serviciu ale inculpatului Mircea Sandu, semnatar în calitate de președinte al acestora, în fapt singura persoană care putea angaja FRF în astfel de raporturi patrimoniale păguboase.

De altfel, inculpatul Mircea Sandu în plângerea penală (înregistrată la FRF cu nr. 1672/11.06.2012) care a stat la baza formării dosarului 138/D/P/2012 din 13.06.2012 al DIICOT, a afirmat sub semnătură printre altele cu privire la contextul dispariției contractului și al înlocuirii acestuia cu celelalte două contracte arătate mai sus, următoarele:

„… faptuitoarea a săvârșit (nn. S.I. în calitate de avocat coordonator) infracțiunea de înșelăciune și a acționat conform unui plan premeditat, deci cu știință, plan ce a implicat participarea executorilor judecătorești din cadrul B.G. și Asociații și neglijența funcționarilor CEC după cum urmează. A indus și menținut în eroare clientul (FRF) pe întreaga perioadă a raporturilor contractuale de asistență și reprezentare juridică în dosarul nr. (…)/3/2009 pe rolul Tribunalului București și apoi pe cel al Curții de Apel București…

Contrar acestor dispoziții a pretins plata unui onorariu „de succes” înainte de finalizarea irevocabilă a procesului deși în cauza judecată în primă instanță a reprezentat FRF în baza unui contract de asistență juridică ce nu prevedea onorariu de succes…

… Din cuprinsul dosarului întocmit de judecătorul judecătoresc am putut constata că „titlu executoriu” îl reprezintă contractul de asistență juridică nr. 101/20.10.2009 dintre S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII și FRF care la rândul său cuprinde mențiuni în sensul că se completează cu un alt contract, respectiv contractul de asistență juridică nr. 101/20.10.2009, care la rândul său stipulează plata unui onorariu de succes de 10% din sumele câștigate.

Executorul judecătoresc care nu a avut la dispoziție nr.101/20.10.2009 a coroborat prevederile contractului de asistență juridică nr. 101/20.10.2009 cu sumele menționate în sentința comercială amintită și, în ciuda demersurile întreprinse de FRF (acțiune în anulare, contestație la executare, cereri de suspendare a executării silite), a procedat la executarea conturilor FRF care astfel a fost păgubită cu suma ce formează obiectul menționat în plângere.

Parchetul a menționat că Federația Română de Fotbal a fost indusă în eroare și prejudiciată ca urmare a activității făptuitoarei I.S. care în scopul obținerii unor sume de bani în mod necuvenit a invocat contractul nr. 101/20.10.2009 al cărui obiect se referă la litigiile dintre FRF și Casele de pariuri. Niciodată vreun alt contract de reprezentare judiciară în baza căruia i s-a acordat S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII un mandat „ad litem” pentru unul sau oricare din litigiile cu Compania Națională Loteria Română nu putea fi completat sau coroborat pentru întregirea obiectului și respectiv a drepturilor și obligațiilor părților cu cel în discuție care nu conține vreo clauză care să privească litigiile privind pretențiile financiare împotriva CNLR și nici măcar vreo anexă sau alt act adițional la contractul de reprezentare judiciară în dosarul(…)/3/2009.

Din documentele anexate prezentei plângeri, a rezultat fără echivoc faptul că dosarul (…)/3/2009 al Tribunalului București în faza de judecată în fond, S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII a reprezentat FRF în baza altui contract de asistență juridică, nicidecum în baza contractului de asistență juridică nr. 101/20.10.2009 ce constituie titlu executoriu în baza căruia s-a înființat dosarul de executare nr. 673/2011 și FRF a fost prejudiciată cu suma de 11.997.303,79 lei.

De asemenea, Parchetul a precizat că în dosarul Curții de Apel București referitor la apelul declarat de către CNLR SA împotriva sentinței comerciale mai sus amintite există la fila 27 din dosar împuternicirea avocațială 482/3.09.2010 a domnului avocat F.F. iar contractele de asistență juridică considerate titlu executor au fost depuse ulterior încetării raporturilor de asistență juridică cu S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII, încetare determinată de conduita și pretențiile abuzive ale acesteia.

În concluzie, Parchetul a apreciat că suspecta I.S. nu avea niciun titlu care să justifice existenta unui onorariu de succes și cu atât mai puțin în cuantum vădit disproporționat și nejustificat de 10% din valoare pretențiilor câștigate, în sumă de 11.705.626,32 lei.

Interpretarea vine în contradicție cu cea a instanței de fond care a constatat că acest onorariu a existat în legătură cu cel de al doilea litigiu comercial.

Parchetul a mai apreciat că afirmația instanței cu referire la: „împrejurarea că părțile din contractul de asistență juridică nr. 101/20.10.2009 (fila 77 voi. I dup) și nr. (…)/20.10.2009 au stabilit un onorariu de succes în cuantum de 10% pentru litigiul pe care FRF l-a deschis împotriva CNLR aferent cotei de 20% pentru anii 2006-2008 (procent considerat mult prea mare pentru acuzare, în condițiile în care se prefigurau o soluție favorabilă Federației având în vedere precedentului judiciar) nu face dovada existenței infracțiunii de luare de mită, reținută în sarcina inculpatului Mircea Sandu. Observă judecătorul că același onorariu de succes a fost prevăzut și pentru litigiul cu CNLR aferent cotei de 20% pentru anii 2003-2003”, nu are suport în probele administrate, respectiv: dispariția contractului (…)/17.06.2009, obiectul contractului de asistentă 101/20.10.2009, plângerea penală a inculpatului Mircea Sandu care are valoare recognitivă cu privire la raporturile juridice cu suspecta I.S., care demonstrează contrariul și anume că onorariul de succes nu a existat pentru simplul motiv că nu a fost consemnat în contractul dispărut și pentru faptul că suspecta nu a efectuat activități de reprezentare care să constituie temei al remunerării acesteia, mai mult decât atât mandatul său de reprezentare în ceea ce privește cel de al doilea litigiu fiind revocat.

Cele consemnate în plângere sunt întărite prin declarația martorului F.F.F., care în fața instanței de fond în data de 11.09.2020 confirma faptul că a contribuit la succesul FRF în aceste litigii.

Relevantă sub aspectul contextului în care a fost făcută plângerea de către inculpatul Mircea Sandu și a perioadei relativ îndepărtate de la momentul semnării contractelor de asistență juridică în cauză s-a apreciat că este declarația martorului D.D., care în fața instanței de judecată în data de 03.07.2020 a arătat printre altele că plângerea penală împotriva numitei I.S. a fost întocmită (redactată) de el împreună cu avocatul S., că primul contract de asistență juridică a dispărut, că Mircea Sandu a dat o declarație notarială în care a afirmat neadevărat faptul că martorul a asistat la semnarea celor două contracte de asistență juridică și că în negocierea, conceperea și redactarea nu a fost implicată Direcția juridică a FRF.

Cu alte cuvinte, contextul plângerii penale este unul determinat de conflictul de interese pe care trebuia să îl administreze inculpatul Mircea Sandu, pe de o parte era beneficiarul unei gratuități în cuantum de 724.000 lei iar pe de altă parte, era semnatarul unui contract păgubitor pentru FRF (de altfel și în prezent existând litigii pe această din urmă chestiune).

Mai mult, a arătat Parchetul, inexistența acordării acestui onorariu de succes a fost justificată și generată și de faptul că suspecta nu avut nici un fel de contribuție la succesul celui de al doilea litigiu comercial.

În acest sens, așa cum rezultă din succesiunea faptelor, motivul determinant pentru care numiții I.S. și A.V.S. au acceptat plata benevolă a 724.000 lei, era acela de a obține controlul asupra activității de serviciu a inculpatului Mircea Sandu, care prin încheierea celor două contracte de asistență juridică au creat premisele executării silite a FRF, în urma căreia numitul A-V.S. a obtinut suma de 11.707.626 lei, reprezentând onorariul de succes aferent litigiului dintre FRF și CN Loteria Română ce a făcut obiectul dosarului nr. (…)/3/2009 al Tribunalului București (în care nu a fost prevăzut acest onorariu).

Parchetul a mai arătat că al doilea element factual asupra căreia instanța de fond a apreciat în mod eronat ca fiind legal, vizează dobândirea cu titlu gratuit de către inculpatul Mircea Sandu cu complicitatea soției sale, inculpata Elisabeta Sandu, în data de 2.10.2009 a sumei de 724.000 lei în considerarea tranzacției autentificate sub nr. 1139 a BNPA B. si Asociații încheiată la data de 2.10.2009 între inculpatul Mircea Sandu și suspecții I.S. si A.V.S.

Pentru a ajunge la această concluzie, instanța a dat înscrisurilor anterioare tranzacției, respectiv antecontractul de vânzare cumpărare datat 22.09.2008, notificările atribuite inculpatei Sandu Elisabeta datate 20.08.2009 și 28.08.2009, procesul verbal de conciliere datat 15.09.2009, toate prealabile tranzacției notariale 1139/2.10.2009 încheiată la BNPA B. și Asociații, aparența de validitate considerând interpretările procurorului ca fiind insuficiente sau simple presupuneri cu privire la caracterul contrafăcut/plăsmuit al acestora.

În acest sens, în dezacord cu instanța, Parchetul a apreciat că modul de concepere, succesiunea și efectele acestor înscrisuri duc la concluzia că au avut ca unic scop acela de a ascunde titlul gratuit și necuvenit al sumei de 724.000 lei pe care inculpatul Mircea Sandu cu complicitatea soției Elisabeta Sandu, l-a primit în data de 2.10.2009 de la suspecții I.S. și A.V.S.(în calitate de beneficiari ai unor contracte de asistență cu FRF).

Înscrisurile au rolul de a preconstitui o cauză licită care să justifice intrarea în patrimoniul inculpatului Mircea Sandu a sumei de 724.000 lei cu titlu de daune privitoare la nerespectarea obligației prevăzute în antecontractul de vânzare-cumpărare, care viza obținerea autorizației de construire în termenul stipulat în antecontract (obiectul fiind promisiunea vânzării apartamentului nr. 7 situat în București (…).

Caracterul ilicit/imoral al cauzei, a apreciat Parchetul, rezultă din următoarele:

– inculpata Elisabeta Sandu nu a fost păgubită material cu nimic deoarece nu a avansat nicio sumă de bani cu titlu de avans preț apartament, în cadrul documentelor de notificare și a procesului verbal de conciliere nefiind motivată sub nicio formă existența vreunui prejudiciu material sau moral. Existența unei astfel de clauze și invocarea, respectiv executarea acesteia într-un cuantum vădit disproporționat (724.000 lei) și fără motivare;

– suspecții I.S. și A.V.S. au acceptat „tranzacția” de executare a acestei clauze deși nu se aflau în culpă cu încălcarea termenului de obținere a autorizației de construire (așa cum s-a demonstrat în rechizitoriu, aceasta fiind generată de aspecte obiective privind relația formală cu autoritățile de resort) și în condițiile în care apartamentul promis exista fizic și putea fi predat la data tranzacției;

– clauza are un vădit caracter unilateral, aplicându-se doar promitentului promitentului vânzător, promitentului cumpărător nefiind culpabil sau sancționabil sub nicio formă;

Parchetul a apreciat că tranzacția notarială are legătură cu contextul în care în virtutea atribuțiilor de serviciu, inculpatul Mircea Sandu, în aceeași lună octombrie a semnat cele două contracte de asistență juridică, respectiv 101/20.10.2009 și (…)/20.10.2009, pe care mai târziu le reclama (în 2012) penal ca fiind semnate prin inducerea sa în eroare și care prin manopere frauduloase de tip interpretativ au generat în fals un titlu executoriu care să conțină onorariul de succes de 10%, înlocuind astfel primul contract de asistență dispărut despre care am arătat mai sus.

Considerentele temporale (de suprapunere ale celor două categorii de interese) și cele privind caracterul vădit disproporționat (în beneficiul exclusiv al promitentului cumpărător, inculpata Elisabeta Sandu) al plății în raport cu inexistența vreunei culpe din partea promitenților vânzători au dus la concluzia că această cauză care a stat la baza încheierii antecontractului de vânzare cumpărare și nu în ultimul rând, a executării acestuia prin tranzacția notarială este una ilicită/imorală, fiind de comun acord asumată de cele două părți. în realitate, încă de la început obiectul negocierii și scopul documentelor a fost altul decât cel consemnat.

Ca atare, ea a fost considerată de către Parchet ca fiind una nelegală și făcând parte din înțelegerea infracțională dintre mituitor și mituit.

Cu privire la al treilea aspect, Parchetul a arătat că acesta vizează existența legăturii de cauzalitate între primirea folosului patrimonial de 724.000 lei și obținerea onorariului de succes în cuantum de 11.707.626 lei prin dispariția primului contract de asistență juridică nr.(…)/17.06.2009, care nu prevedea acest onorariu și înlocuirea sa cu contractele de asistență juridică nr. 101/20.10.2009 și nr. (…)/20.10.2009, semnate de către inculpatul Mircea Sandu în calitate de reprezentant al FRF.

Astfel, pe lângă suprapunerea temporală evidentă a acestor două operațiuni, așa cum am arătat mai sus, fiecare categorie de documente preconstituite nu justifică nici legalitatea și nici temeinicia existenței acestora, fiind făcute în interesul patrimonial pronunțat al mituitorului și al mituitului, ambii obținând foloase necuvenite, evident, în detrimentul FRF.

Parchetul a apreciat că, deși latura obiectivă, nu este în forma pretinderii în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor funcției de președinte FRF, conform practicii instituite, inclusiv la nivelul înaltei Curți de Casație si Justiție existenta unei înțelegeri poate fi prezumată, fără o pretindere în condițiile în care materialul probator justifică o astfel de legătură cu folosul patrimonial necuvenit.

Conduita părților în ceea ce privește tranzacționarea intereselor nu poate fi explicată altfel decât în contextul în care la vremea respectivă numita I.S. avea interese la, nivelul FRF pentru încheierea unor contracte de asistență juridică în condiții avantajoase financiar, interese care au fost asigurate la scurt timp de inculpatul Mircea Sandu, președintele FRF.

De altfel, a arătat Parchetul, din parcurgerea sesizării ONPCSB nr. C/X/652 din 02.04.2012 rezultă că inculpata Elisabeta Sandu avea un comportament financiar activ apropiat preocupărilor și intereselor profesionale ale inculpatului Mircea Sandu în calitate de președinte al FRF.

A apreciat că soluția instanței de fond este netemeinică și din perspectiva incompatibilităților logico-formale între temeiul de achitare prev. de art. 16 alin. 1 lit. a Cod de procedură penală (fapta nu există) și principiul in dubio pro reo invocat în motivare.

Parchetul a mai arătat că este inexplicabilă opțiunea instanței de fond de a considera că fapta nu există, în condițiile în care aceasta este construită pe o succesiune de elemente factuale, astfel cum am arătat mai sus, în care pot fi identificate, pe de o parte înscrisurile care au stat la baza disimulării folosului necuvenit de 724.000 lei primit de mituit, iar pe de altă parte, înscrisurile care au generat obținerea de către mituitor a sumei de 11.707.626 lei cu titlu de folos necuvenit.

Parchetul a apreciat că este neîntemeiată concluzia că fapta nu există, în condițiile în care aceasta este sprijinită pe o succesiune de elemente factuale concrete care au la bază înscrisurile a căror anulare a fost cerută.

În ceea ce privește anularea înscrisurilor, Parchetul a apreciat ca relevantă practica Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 Judecători Penal 1-2018, care prin decizia nr. 62/18.03.2019, dosar nr. (…), a analizat temeinicia acestei măsuri.

Față de cele de mai sus, Parchetul a solicitat să se constate existența faptelor în forma juridică dedusă cercetării judecătorești a întrunirii elementelor de tipicitate a infracțiunilor de luare de mită și complicitate la luare de mită, precum și a vinovăției inculpaților, urmând a se dispune condamnarea acestora conform celor ante referite.

În dovedirea aspectelor de mai sus, Parchetul a solicitat ca, în temeiul art. 420 alin. 5 rap. la art. 421 pct. 2 lit. a teza readministrării declarațiilor pe care prima instanță și-a întemeiat soluția de achitare rap. la art. 100 Cod de procedură penală, respectiv:

În considerarea evidențierii laturii obiective și subiective a infracțiunilor de luare de mită și complicitate la luare de mită săvârșite de inculpații Mircea Sandu și Elisabeta Sandu.

Față de cele de mai sus, Parchetul a solicitat ca, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală, să se dispună:

– admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 1168 din 08.10.2020, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, în dosarul nr.(…) și rejudecând să se spună:

– condamnarea inculpaților la pedeapsa închisorii într-un cuantum just individualizat, urmare a aplicării criteriilor prev. de art. 74 Cod Penal (în raport de gravitatea infracțiunilor și periculozitatea infractorilor) în regim de detenție;

– în baza art. 67 Cod penal să se aplice inculpatului Mircea Sandu pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), g (dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv președinte FRF), care urmează a se executa în condițiile art. 68 Cod penal;

(…)

– în baza art. 289 alin. 3 Cod penal rap. la art. 112 alin. 1 lit. e Cod penal să se dispună confiscarea specială de la inculpații Mircea Sandu și Elisabeta Sandu a sumei totale de 724.000 lei (intrată în patrimoniul comun în octombrie 2009) iar în condițiile intervenirii partajului voluntar dintre aceștia în timpul căsătoriei, să se aprecieze că suma confiscată trebuie să fie în cuantum egal de la cei doi, respectiv câte 362.000 lei;

– în baza art. 404 alin. 4 lit. c Cod de procedură penală să se mențină sechestrul asigurător instituit în faza de urmărire penală prin Ordonanța nr. 349/P/2012 din data de 15.06.2017, astfel cum a fost modificat la datele de 05.04.2018 și 02.05.2018, asupra unor bunuri imobile din patrimoniul celor doi inculpați până la concurența sumei de 724.000 lei;

– în baza art. 25 alin. 3 Cod de procedură penală rap. la art. 397 alin. 3 Cod de procedură penală cu referire la art. 404 alin. 4 lit. g Cod de procedură penală să se repună în situația anterioară și să desființați înscrisurile: contractul de tranzacție autentificat sub nr. 1139 de BNPA B. și Asociații, încheiat la data de 02.10.2009 între inculpata Elisabeta Sandu si numiții I.S. si A.V.S., antecontractul de vânzare-cumpărare din 22.09.2008, inclusiv înscrisul rectificator, notificările atribuite inculpatei Elisabeta Sandu datate 20.08.2009 și 28.09.2009 și procesul verbal de conciliere din 15.09.2009, respectiv cele două contracte de asistență juridică nr.101/20.10.2009 și nr.(…)/20.10.2009 încheiate între FRF si S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII”

(…)

Analizând actele și lucrările dosaruluiîn raport cu motivele anterior menționate, precum și din oficiu, potrivit art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, sub toate celelalte aspecte de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată că apelul declarat de parchet este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:

Prin rechizitoriul nr. 349/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților Mircea Sandu, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 Cod penal cu referire la art. 6 din Legea 78/2000 și art. 308 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal și Elisabeta Sandu, sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 48 Cod penal, rap. la art. 289 Cod penal cu referire la art. 6 din Legea 78/2000 și art. 308 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

În actul de sesizare s-a reținut, în esență, în sarcina inculpatului Mireca Sandu că, la data de 02.10.2009, cu ajutorul inculpatei Elisabeta Sandu, în scopul de a îndeplini acte privitoare la atribuțiile și însărcinările avute, în calitate de funcționar, respectiv președinte al Federației Române de Fotbal (FRF) în legătură cu încheierea în data de 20.10.2009 a contractelor de asistență juridică nr. 101/20.10.2009 și nr. (…)/20.10.2009 cu S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII”, a primit cu titlu de mită suma de 724.000 lei de la I.S. și A.-V.S., disimulată sub forma unei plăți făcute în cadrul unui contract de tranzacție autentificat sub nr. 1139 de BNPA ,,B. și Asociații” încheiat la data de 02.10.2009 între inculpata Elisabeta Sandu și numiții I.S. și A.-V.S.

În ceea ce o privește pe inculpata Elisabeta Sandu, procurorul a reținut că, la data de 02.10.2009, l-a ajutat pe soțul său, inculpatul Sandu Mircea să primească cu titlu de mită, suma de 724.000 lei, de la numiții I.S. și A.-V.S., disimulată sub forma unei plăți făcute în cadrul unui contract de tranzacție autentificat sub nr. 1139 de BNPA ,,B. și Asociații” încheiat la data de 02.10.2009 între inculpata Elisabeta Sandu și numiții I.S. și A.-V. S., în schimbul îndeplinirii de către acesta a unor acte privitoare la atribuțiile și însărcinările avute, în calitate de funcționar, respectiv președinte al Federației Române de Fotbal (FRF).

Prin sentința penală apelată, Tribunalul București, Secția I Penală, a dispus achitarea celor doi inculpați pentru infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, în baza dispozițiilor art. 396 alin. 1 și 5 Cod procedură penală rap. la art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, constatându-se că fapta imputată fiecăruia nu există, soluție deopotrivă legală și temeinică, în raport de cele ce urmează:

În acest sens, după cum judicios a reținut și instanța fondului, iar parchetul prin motivele de apel a subliniat în mod repetat, întreaga acuzație adusă celor doi inculpați se fundamentează pe ideea că onorariul de succes de 10% nu a existat și nu a fost acordat pentru cel de-al doilea litigiu comercial, așa cum se procedase în litigiul anterior.

O dovadă în acest sens, în opinia parchetului, ar reprezenta-o tocmai dispariția contractului de asistență juridică nr.(…)/17.06.2009 încheiat între FRF și S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII, ce a stat la baza delegației avocațiale nr.(…)/18.06.2009 din cadrul celui de-al doilea litigiu comercial, care făcea obiectul dosarului nr.(…)/3/2009 înregistrat pe rolul Tribunalului București. Este de netăgăduit că acest contract de asistență juridică nu a fost identificat, în original sau în copie, în evidențele FRF sau ale casei de avocatură. Cu toate acestea, se afirmă cu certitudine că același contract de asistență juridică, cum s-a arătat, nu prevedea onorariul de succes menționat, onorariu care ar fi fost pentru prima dată prevăzut în contractele de asistență juridică nr. 101/20.10.2009 și (…)/20.10.2009 deopotrivă încheiate de FRF și S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII în legătură cu același al doilea litigiu, în baza cărora FRF a fost și executată silit, cu consecința obținerii de către numitul S.A.-V. a sumei de 11.705.626 lei cu titlu de onorariu de succes.

Astfel, după câștigarea în mod irevocabil la data de 05.05.2009 a primului litigiu comercial, purtat de FRF și Compania Națională Loteria Română SA având ca obiect obligarea celei din urmă la plata sumei de 20% din încasările din pronosticurile sportive efectuate, aferentă anilor 2003, 2004, 2005, în cuantum total de 17.140.124,18 lei, inculpatul Mircea Sandu și numita O.S. ar fi întrevăzut obținerea unor avantaje patrimoniale reciproce în legătură cu cel de-al doilea litigiu promovat de FRF, care avea același obiect și se purta între aceleași părți, singura diferență fiind dată de perioada pentru care se solicita suma de 20% din încasările din pronosticurile sportive efectuate, aferentă de această dată anilor 2006, 2007, 2008. Prin urmare, în conivență infracțională, ar fi hotărât înlocuirea contractului de asistență juridică inițial, în baza căruia se acorda asistență juridică în acest al doilea litigiu, nr.(…)/17.06.2009 și care nu prevedea un onorariu de succes, cu cele două contracte de asistență juridică, nr. 101/20.10.2009 și (…)/20.10.2009, care prevedeau un onorariu de succes de 10%.

În lipsa contractului de asistență juridică nr. (…)/17.06.2009 (original sau copie), Curtea nu va specula cu privire la conținutul acestuia. Cu toate acestea, nu poate trece neobservată împrejurarea că acuzarea afirmă, chiar cu certitudine, că printre clauzele acestuia nu se regăsea și cea referitoare la onorariul de succes.

Convingerea fermă se desprinde, în opinia parchetului, din împrejurarea faptică a dispariției contractului (nelămurită, într-adevăr, până la acest moment, dacă a existat în realitate), dar și din caracterul nejustificat al aceluiași onorariu de succes (în contextul în care în favoarea FRF exista deja un precedent judiciar). Cu toate acestea, ceea ce se omite cu desăvârșire de acuzare, este împrejurarea că același onorariu de succes, de 10% plus TVA din sumele câștigate de S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII, indiferent dacă câștigul se realiza în urma procedurii amiabile (cum s-a întâmplat în final în cauză) sau contencioase, cu referire chiar la recuperarea cotei legale de 20% din încasările CN Loteria Română, prevăzute în Legea nr. 69/2000, aferente anilor 2006 și următorii, a fost prevăzut încă din 10.02.2008, când părțile au încheiat actul adițional la contractul de asistență juridică din data de 14.03.2006 (f.77 și urm. vol. 17 d.u.p.).

De notat și că acest din urmă act adițional a fost astfel încheiat anterior sesizării Tribunalului București cu cererea de chemare în judecată care a făcut obiectul celui de-al doilea litigiu comercial (08.05.2009), dar ulterior pronunțării de către aceeași instanță de judecată a sentinței comerciale prin care FRF i s-a dat câștig de cauză, în primă instanță, în cadrul primului litigiu comercial (04.12.2007) (așa zisul precedent judiciar favorabil).

Nu în ultimul rând, onorariul de succes de 10% în discuție, nu numai că a fost prevăzut în primul litigiu comercial, dar și în al doilea (prin actul adițional din data de 10.02.2008, dar și cele două contracte de asistență juridică din data de 20.10.2009, care doar l-au confirmat), dar era și o obișnuință la nivelul FRF, chiar în același cuantum, dovadă în acest sens fiind celelalte contracte de asistență juridică încheiate de aceasta (cu titlu de exemplu, cel din 14.03.2006, care avea ca obiect recuperarea cotei legale de 20% din încasările din activitățile de pariuri și pronosticuri sportive, prevăzute în Legea nr. 69/2000, pentru mai multe case de pariuri – (…), SC Satelite Hypodrom SRL și (…) sau cel din 28.03.2006, care avea ca obiect recuperarea cotei legale de 20% din încasările din activitățile de pariuri și pronosticuri sportive, prevăzute în legea nr. 69/2000, pentru Compania Națională Loteria Română și (…) f.78 și urm. vol. 17 d.u.p.).

Deosebit de relevantă este și împrejurarea că un onorariu de succes a fost stabilit și acordat în ambele litigii comerciale (în contextul aceluiași precedent judiciar favorabil FRF!) și unui alt avocat, D.-F.F., audiat în calitate de martor în prezenta cauză, care a acordat și el asistență juridică FRF alături deS.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII (cu trimitere la declarația dată de martor inclusiv în apel, f.52 ds.apel).

Referitor la același onorariu de succes, în cuantum de 10%, aferent celui de-al doilea litigiu comercial, s-a mai susținut prin motivele de apel că acesta s-ar fi plătit S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII, în baza contractelor de asistență juridică din data de 20.10.2009 în lipsa unor activități de reprezentare a FRF (mandatul de reprezentare fiind denunțat anterior de FRF), dar și în lipsa unei contribuții a numitei S.I. la succesul celui de-al doilea litigiu comercial, care s-ar fi datorat asistenței juridice acordate de av. D.-F.F. [nota Curții, după cum lesne se poate observa, susținerile vin în contradicție unele cu altele].

Din primul punct de vedere, constată că FRF a fost reprezentată de S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII pe tot parcursul soluționării cauzei înregistrate pe rolul Tribunalului București, Secția a VI-a Civilă, sub nr. (…)/3/2009 (în concret, la fiecare din termenele de judecată din datele de 18.06.2009, 24.09.2009, 05.11.2009, 03.12.2009, 11.02.2010, 25.03.2010, 06.05.2010, 03.06.2010), cauză finalizată cu pronunțarea în primă instanță a sentinței comerciale nr. 6935/10.06.2010 prin care FRF a câștigat în primă instanță suma de 90.837.752,87 lei reprezentând 20% din încasările din pronosticurile sportive aferente anilor 2006, 2007, 2008 (f.106-110, f. 172 și urm. vol.1 d.u.p.). De altfel, „încetarea mandatului S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII de reprezentare a FRF în toate procedurile judiciare și extrajudiciare, între care și dosarul nr. (…)/3/2009, de la data comunicării prezentei” poartă un prim număr de înregistrare 44 din data de 24.08.2010 (f.83 vol.1 d.u.p.) și un al doilea nr. de înregistrare 3044 din data de 29.09.2010 (f.84 vol.1 d.u.p.), ambele date fiind ulterioare pronunțării sentinței de către Tribunalul București.

La aceleași date, cauza se afla pe rolul Curții de Apel București, Secția a V-a Comercială, ca urmare a apelului formulat împotriva sentinței comerciale anterior menționate de către Compania Națională Loteria Română SA, reprezentarea FRF fiind de această dată asigurată de avocat D.-F.F., la fiecare din cele două termene de judecată din datele de 11.10.2010 și 24.01.2011, până la pronunțarea deciziei comerciale nr. 17/24.01.2011 prin care s-a luat act de renunțarea la judecarea apelului (f.231 și urm. vol.1 d.u.p.).

Împrejurarea că FRF datora acest onorariu de succes S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII, chiar și în condițiile în care toate contractele de asistență juridică (inclusiv cel/cele în baza căruia a fost asigurată reprezentarea în cel de-al doilea litigiu comercial) au fost denunțate anterior a fost astfel tranșată în cadrul dosarului execuțional nr. 673/2011 înregistrat pe rolul B.D.G., L.G. și M.P. (f.103 și urm. vol.1 d.u.p.), dar și al procedurilor judiciare inițiate de FRF în legătură cu executarea silită îndreptată împotriva sa, pentru suma totală de 11.997.303,79 lei reprezentând debit (onorariu de succes și accesorii), la care s-au adăugat onorariul executorului judecătoresc și cheltuielile de executare, Curtea neputând face aprecieri în sens contrar tuturor actelor jurisdicționale pronunțate în materie.

Din al doilea punct de vedere, cu atât mai puțin Curtea poate face aprecieri cu privire la contribuția fiecăruia dintre avocații care au acordat asistență juridică FRF în cel de-al doilea litigiu comercial, în ambele sale grade de jurisdicție, la soluționarea favorabilă a cauzei. De altfel, în primul grad de jurisdicție reprezentarea FRF în fața instanței de judecată a avut loc numai de către S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII, pentru ca în al doilea grad de jurisdicție, în care reprezentarea FRF a avut loc de această dată exclusiv de către av. D.-F.F., renunțarea la judecarea apelului declarat de către Compania Națională Loteria Română SA ca urmare a încheierii Acordului de mediere dintre părți (f.294 vol.1 d.u.p.) să se datoreze, fără îndoială, și soluției favorabile obținute în primul grad de jurisdicție cu „contribuția” S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII.

Referitor la contractele de asistență juridică nr. 101/20.10.2009 și (…)/20.10.2009, care prevedeau un onorariu de succes de 10% (și care ar fi fost încheiate de inculpatul Mircea Sandu tocmai pentru a acoperi mita anterior primită prin intermediul inculpatei Elisabeta Sandu, în data de 02.10.2009, în cuantum de 724.000 lei), s-a mai susținut de parchet, inclusiv prin intermediul motivelor de apel, că deși acestea au fost încheiate în mod legal de inculpatul Mircea Sandu, în calitatea sa de președinte al Federației Române de Fotbal (FRF), acesta nu s-a consultat în acest sens cu directorul departamentului juridic, martorul D.D. sau directorul economic, martorul E.E., cu toate că FRF a fost „angajată oneros” prin acestea. Obligativitatea „consultării” nu are suport în dispozițiile legale, Legea nr. 69/2000 a educației fizice și a sportului sau Statutul Federației Române de Fotbal. De altfel, nici nu exista o practică la nivelul FRF în acest sens, martorii D.D. și E.E., prin toate declarațiile date în cauză, arătând că președintele FRF era cel care încheia contractele de asistență juridică, dar și că nu au participat la negocierea unor astfel de contracte (nici în cazul celor care prevedeau onorarii de succes) (f. 1-11 vol.2 d.u.p., f.66-69 d.i., f.53, 63 ds.apel).

Nu în ultimul rând, s-a mai susținut că onorariul de succes de 10% nici nu putea fi datorat în baza contractului de asistență juridică nr.(…)/20.10.2009, ale cărui dispoziții contractuale au fost în mod greșit completate cu cele ale contractului de asistență juridică nr. 101/20.10.2009 (f.77-80, 85 vol.1 d.u.p.), și care a reprezentat titlul executoriu în baza căruia FRF a fost executată silit, pentru că cel din urmă menționat avea un alt obiect, respectiv, „acordarea de consultanță juridică, asistență și reprezentare pentru formulare, semnare, introducere și susținere de acțiuni în contradictoriu cu operatorii/casele de pariuri (pronosticuri) sportive [nota Curții, nu cu Compania Națională Loteria Română SA], având ca obiect pretenții decurgând din art. 71 lit. e din Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului” (art. 1)

Dincolo de ambiguitatea raționamentului care stă la baza acuzației aduse inculpaților Mircea Sandu și Elisabeta Sandu (onorariul de succes de 10% nu era datorat inițial, contractele de asistență juridică din data de 20.10.2009 au fost încheiate tocmai pentru a justifica plata onorariului de succes care acoperea „mita”, onorariul de succes nu putea fi datorat în baza acelorași contracte de asistență juridică), Curtea constată că prin aceasta se expune, din nou, doar o proprie apreciere a parchetului asupra legalității executării silite a FRF în cadrul căreia se aduc critici inclusiv asupra acelorași acte jurisdicționale pronunțate în materie.( n.red.- extrase din decizia Tribunalului București prin care s-a respins recursul FRF în contestația la executare legată de onorariul de succes vor fi redate într-un articol separat).

Un ultim aspect evidențiat în motivele de apel formulate în cauză de parchet se referă la pretinsa „recunoaștere” a inculpatului Mircea Sandu a inexistenței onorariului de succes de 10%, recunoaștere desprinsă exclusiv din conținutul plângerii penale adresate de FRF organelor de urmărire penală (f.45-52 vol.1 d.u.p.), în contextul în care atât inculpatul Mircea Sandu, cât și inculpata Elisabeta Sandu și-au rezervat dreptul la tăcere pe tot parcursul procesului penal. Într-adevăr, plângerea, îndreptată împotriva numitei S.I.pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, fals intelectual, prev. de art. 289 Cod penal, uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal, evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 și grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 (cuantumul pretins al pagubei produse FRF fiind chiar suma de 11.997.303,79 lei pentru care a fost executată silit de S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII), poartă semnătura inculpatului Mircea Sandu. În cuprinsul acesteia se fac referiri la inexistența acestui onorariu de succes în două paragrafe, ce vor fi redate integral în cele ce urmează:

„Contrar acestor dispoziții legale a pretins plata unui onorariu de „succes” înainte de finalizarea irevocabilă a procesului, deși în cauza judecată în primă instanță a reprezentat Federația Română de Fotbal în baza unui contract de asistență juridică ce nu prevedea onorariu de succes.” [este vorba despre contractul de asistență juridică nr. (…)/17.06.2009 încheiat între FRF și S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII].

„În acest sens înțelegem să anexăm copie a dosarului care conține împuternicirea avocațială emisă în temeiul contractului de asistență juridică (…) din 17.06.2009 a doamnei S.I., în baza căreia doamna avocat S. a reprezentat Federația Română de Fotbal în dosarul nr. (…)/3/2009 în cadrul căruia s-a pronunțat Sentința Comercială nr. 6935 din 10.06.2010. Acest contract nu cuprinde nici un fel de onorariu de succes, iar la sediul Federației Române de Fotbal nu a fost lăsat nici un exemplar al contractului”.

Cu toate acestea, după cum din declarațiile constante ale martorului D.D. reiese (f. 1-5 vol.2 d.u.p., f.66-67 d.i., f.53 ds.apel), acesta din urmă este cel care a adus la cunoștința inculpatului Mircea Sandu toate aspectele de pretinsă nelegalitate sesizate în executarea silită a FRF, printre acestea, împrejurarea că reprezentarea FRF a fost realizată în cauza înregistrată sub nr. (…)/3/2009 pe rolul Tribunalului București în baza unui alt contract de asistență juridică decât cel invocat ca și titlu executoriu în dosarul execuțional, respectiv, contractul de asistență juridică nr. (…) din 17.06.2009, care nu a fost identificat în arhivele FRF, poziția inculpatului fiind „să se întreprindă toate demersurile necesare în vederea apărării intereselor FRF”. În continuare, același martor este cel care a și redactat plângerea penală cu care s-a prezentat la inculpatul Mircea Sandu spre semnare.

Prin urmare, „recunoașterea” inculpatului Mircea Sandu nu are nicidecum amploarea subliniată în acuzare. De altfel, împrejurarea semnării plângerii penale de către inculpatul Mircea Sandu, în calitatea sa de președinte al Federației Române de Fotbal (FRF), a fost exploatată în acuzare, nu și în apărare. Or, în condițiile în care se pretinde că mita anterior primită de inculpatul Mircea Sandu, la data de 02.10.2009, în cuantum de 724.000 lei reprezenta parte din acest onorariu de succes de 10% care urma să îi revină S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII în executarea contractelor de asistență juridică nr. 101/20.10.2009 și nr. (…)/20.10.2009, este de neînțeles comportamentul aceluiași inculpat care a sesizat organele de urmărire penală cu o plângere prin care a solicitat efectuarea de cercetări față de mituitor, invocând tocmai nedatorarea onorariului de succes. Totodată, comportamentul anterior al aceluiași inculpat prin care a reziliat toate contractele de asistență juridică încheiate de FRF cu S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII anterior soluționării în mod irevocabil a celui de-al doilea litigiu comercial.

În raport de toate cele arătate mai sus, Curtea constată și ea că în cauză nu s-a făcut dovada, dincolo de orice îndoială rezonabilă, în accepțiunea dispozițiilor art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, a așa numitei înțelegeri frauduloase dintre, pe de o parte, inculpații Mircea Sandu și Elisabeta Sandu (acuzați de infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 289 Cod penal, în diferite forme ale participației penale) și, pe de altă parte, I.S. și A.-V.S. (pretinși mituitori) în cadrul căreia primul inculpat, ajutat fiind de cel de-al doilea, a primit o sumă de bani (la data de 02.10.2009, 724.000 lei) în scopul de a îndeplini acte privitoare la atribuțiile și însărcinările avute, în calitate de funcționar, respectiv președinte al Federației Române de Fotbal (FRF) în concret, în vederea încheierii în data de 20.10.2009 a contractelor de asistență juridică nr. 101/20.10.2009 și nr. (…)/20.10.2009 cu S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII”, contracte prin care s-ar fi prevăzut în mod nejustificat un onorariu de succes în cuantum de 10% plus TVA din sumele recuperate de la Compania Națională Loteria Română în cadrul celui de-al doilea litigiu comercial.

Pentru aceasta, instanța de control judiciar a avut în vedere, cu prioritate, împrejurarea că același onorariu de succes a fost prevăzut în legătură cu recuperarea sumei de 20% din încasările Companiei Naționale Loteria Română din pronosticurile sportive efectuate, aferente anilor 2006, 2007, 2008, încă din data de 10.02.2008, anterior realizării primelor formalități de pretinsă „disimulare” a mitei sub forma unei plăți primite de inculpata Elisabeta Sandu în cadrul unui contract de tranzacție autentificat sub nr. 1139/02.10.2009 de BNPA ,,B.și Asociații” de la numiții I.S.și A.-V.S.

Prin aceasta, Curtea se referă nu numai la data încheierii contractului de tranzacție anterior referit, privitor la nerespectarea obligației prevăzute într-un antecontract de vânzare-cumpărare vizând obținerea autorizației de construire în termenul stipulat în antecontract, tranzacție în baza căreia numiții I.S. și A.-V.S., în calitate de promitenți vânzători, au achitat cu titlu de daune suma de 724.000 lei inculpatei Elisabeta Sandu, în calitate de promitentă cumpărătoare, ci și la data încheierii antecontractului de vânzare cumpărare însuși, având ca obiect apartamentul nr. 7 situat în București, (…), sector 1, 22.09.2008,

În aceste condiții, analiza tuturor actelor încheiate între inculpata Elisabeta Sandu și numiții I.S. și A.-V.S. în perioada 22.09.2009 în legătură cu obligațiile asumate prin antecontractul menționat în paragraful ce precede nici nu se mai impune a fi efectuată. Astfel, chiar admițând că „toate înscrisurile în legătură cu această tranzacție, respectiv, antecontractul de vânzare-cumpărare datat 22.09.2008, notificările atribuite inculpatei Elisabeta Sandu datate 20.08.2009 și 28.08.2009 și procesul verbal de conciliere datat 15.09.2009, ar reprezenta înscrisuri contrafăcute”, cum parchetul susține, în sensul că „sunt antedatate, dar și întocmite în contextul încheierii tranzacției din data de 02.10.2009”, materialul probator administrat în cauză nu sprijină existența unei legături între această din urmă tranzacție, urmare a căreia inculpata Elisabeta Sandu a primit de la numiții I.S.și A.-V.S. suma de 724.000 lei („mita”), și contractele de asistență juridică nr. 101/20.10.2009 și nr. (…)/20.10.2009 („prestația funcționarului promisă”).

Același material probator, după cum judicios și instanța fondului a arătat, este reprezentat în cauză exclusiv de înscrisuri, cu privire la care parchetul a făcut aprecieri legate de „modul de concepere”, „succesiunea lor” și „efectele produse”, cu trimitere inclusiv la forma pe care acestea au îmbrăcat-o, în marea majoritate înscris sub semnătură privată și nu act autentic (forma pretinsă nu era impusă de lege), fără a apela la serviciile unei agenții imobiliare, cum s-a procedat în cazul celorlalte imobile înstrăinate, făcând parte din același ansamblu rezidențial (în cuprinsul aceluiași rechizitoriu este deseori evidențiată existența unor relații strânse între inculpați și fam. Sfîrâială, numita I.S. făcând parte din anturajul inculpatului Mircea Sandu încă din anul 2001), prin intermediul BNPA ,,B. și Asociații” în cazul contractului de tranzacție autentificat sub nr. 1139/02.10.2009, același birou notarial la care numiții I.S. și A.-V.S. ar fi apelat și în cazul încheierii unui alt antecontract cu privire la același ansamblu rezidențial, cu numita D.M.A. (apelarea la serviciile aceluiași birou notarial nu poate impune părților un conținut identic al actelor juridice astfel încheiate, cu atât mai mult cu cât în cauză, antecontractul de vânzare-cumpărare, respectiv, contractul de tranzacție sunt acte juridice esențialmente diferite), prețul negociat de părți, cuantum și modalitate de plată – global sau în rate diferit de la un apartament la altul aparținând aceluiași ansamblu rezidențial, precum și inserarea sau nu a unor clauze penale, după caz, în folosul promitenților vânzători sau al promitenților cumpărători (fiind omis chiar principiul libertății de voință care guvernează încheierea oricărui act juridic civil, dar și aceleași elemente factuale referitoare la relația preexistentă dintre părțile contractante, de altfel clauzele penale, în ambele forme, nefiind prevăzute în toate antecontractele încheiate) sau conținutul celorlalte obligații asumate de promitenții vânzători (apreciate greșit ca având caracter pur potestativ pentru simplul motiv că aducerea lor la îndeplinire depindea și de voința autorităților administrative competente în eliberarea certificatelor de urbanism, respectiv, autorizațiilor de construire necesare încheierii contractelor de vânzare-cumpărare).

Înafara acestora, declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză, D.D., E. E. și D.- F.F. au fost și de această dată concordante în sensul că nu au cunoștință ca inculpatul Mircea Sandu să fi primit vreo sumă de bani cu titlu de mită de la numita S. I. sau ca același inculpat să fi condiționat încheierea contractelor de asistență juridică cu S.C.P.A. SFÂRĂIALĂ ŞI ASOCIAŢII de primirea vreunei sume de bani, poziție menținută și în apel (f.52, 53, 63 ds.apel).

În raport de acestea, Curtea constată că probatoriul administrat în cauză este insuficient pentru a ajunge la concluzia, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul Mircea Sandu ar fi primit cu ajutorul inculpatei Elisabeta Sandu suma de 724.000 lei cu titlu de mită de la I.S. și A.-V.S., în scopul de a îndeplini acte privitoare la atribuțiile și însărcinările avute, în calitate de funcționar, respectiv președinte al Federației Române de Fotbal (FRF) în legătură cu încheierea contractelor de asistență juridică din data de 20.10.2009, soluția de achitare a inculpaților pentru infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, în baza dispozițiilor art. 396 alin. 1 și 5 Cod procedură penală rap. la art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, fiind legală și temeinică.

Referitor la temeiul achitării, mai subliniază doar, contrar motivelor de apel prezentate de parchet, că textul de lege (art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala), deși are în vedere inexistența unei fapte în materialitatea ei, nu presupune inexistența niciunui element de fapt, respectiv, cazul nu este incident doar atunci când nu s-a produs nicio schimbare în realitatea obiectivă, ci se referă la inexistența faptei pe care, în norma de incriminare, o descrie verbum regens, în cauză, chiar fapta funcționarului public de primire de bani în legătură cu îndeplinirea unui act ce reprezintă atribuție de serviciu.

Așa fiind, Curtea, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de casație și Justiție – D.N.A. împotriva sentinței penale nr. 1168 din data de 08.10.2020 pronunțate de Tribunalul București, Secția I Penală, în dosarul nr. (…).”

Comments

comentarii

În 2021, echinocţiul de toamnă are loc astăzi, 22 septembrie, la ora 22:21 şi reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc.... Citește mai mult
Antrenorul formaţiei Universitatea Craiova, Laurenţiu Reghecampf, a declarat, miercuri, 22 septembrie, într-o conferinţă de presă, că speră ca jucătorii săi să aibă o altă atitudine în meciul din şaisprezecimile de finală ale Cupei României la fotbal, cu CFR Cluj.... Citește mai mult
O echipă de control a Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Cluj a verificat depozitele carmangeriei Moldovan, după ce în spațiul public au apărut reclamații la adresa produselor comercializate.... Citește mai mult
Toamna și-a intrat pe deplin în drepturi, iar asta înseamnă că începem să scoatem din dulap hainele mai călduțe și accesoriile potrivite.... Citește mai mult

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

error: Alert: Conținut protejat !!