fbpx

Cum a pierdut Federația Română de Fotbal contestația la executare împotriva executării onorariului de succes de aproape 12 milioane de lei

Avocații s-au folosit de prevederile Legii nr. 51/1995 care permit trecerea dintr-o formă de organizare la alta, astfel încât instanțele au respins contestația la executare reținând că cererea a fost formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală de folosință.

Redăm din decizia irevocabilă a Tribunalului București:

,,Prin cererea de recurs contestatoarea recurenta Federația Română de Fotbal a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună modificarea în tot a deciziei atacate în sensul admiterii cererii, cu consecința anulării sentinței civile nr. 5539 din data de 21 septembrie 2018 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 și trimiterii cauzei spre rejudecare, câtă vreme instanța de fond a pronunțat hotărârea cu greșita aplicare a legii, fapt ce atrage incidența dispozițiilor art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă.

In motivare a aratat ca instanța în mod greșit a retinut ca cererea a fost formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală de folosință deși, în realitate, se impunea introducerea în cauză a numiților Antonie Popescu și Ioana Sfîrâială în calitate de succesori cu titlu universal a celor două forme de exercitare a profesiei, respectiv S.C.P. Sfîrâială și Asociații și S.P.R.L. Sfîrâială și Asociații.

A menționat că potrivit Deciziei nr. 856 din data de 13.03.2012 a Baroului București, pârâta inițială din cauza de față – așa cum s-a indicat prin cererea de chemare în judecată din 2011 – SCPA Sfîrâială și Asociații, a devenit prin transformare SPARL Sfîrâială și Asociații.

Totodată, prin Decizia 1135 din data de 23.06.2015 a Baroului București, începând cu 01.07.2015, s-a aprobat desființarea „Sfîrâială și Asociații SPARL,, înființată prin Decizia nr. 856/13.03.2012.

Dispozițiile art. 182 alin. 4 din Statutul profesiei de avocat prevăd că: „în cazul transformării unei forme de exercitare a profesiei, avocații titulari ai cabinetelor individuale, avocații asociați ai cabinetelor asociate, ai societăților civile profesionale și ai societăților profesionale cu răspundere limitată pot contribui cu titlu de aport la forma de exercitare a profesiei rezultată din transformare cu cota-parte indiviză din patrimoniul de afectațiune profesională, astfel cum acesta este reflectat în evidențele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă, – întocmind în acest scop actele financiar – contabile de transfer către forma de exercitare a profesiei în care au optat să se transforme. Aporturile transferate se vor opera la valoarea nominală reflectată în evidențele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă”.

Așadar, având în vedere aceste dispoziții, reiese că, pentru a putea opera transferul drepturilor și obligațiilor existente într-o formă de exercitare a profesiei de avocat, către noua formă de exercitare nou constituită acest lucru trebuie să fie prevăzut în mod expres în cadrul actelor financiar-contabile de transfer către forma de exercitare a profesiei nou constituită.

Or, din actul constitutiv al S.P.R.L Sfîrâială și Asociații nu rezultă în niciun fel că această entitate ar fi preluat în anul 2012, drepturile și obligațiile (patrimoniul de afectațiune) al fostei forme de exercitare a profesiei de avocat, respectiv S.C.P.A. Sfîrâială și Asociații.

Mai mult, niciun document depus la dosarul cauzei nu reflectă faptul că în ceea ce privește entitatea nou constituită în anul 2012 (S.P.R.L, Sfîrâială și Asociații) s-ar fi respectat prevederile Statutului profesiei de avocat în sensul că activele și pasivele existente în patrimoniul societății dizolvate ar fi fost preluate în totalitate de către S.P.R.L. Sfîrâială și Asociații.

Așadar, câtă vreme acest formalism reglementat de către Statutul profesiei de avocat nu a fost respectat, rezultă că drepturile și obligațiile nu au fost preluate în totalitate de către noua entitate juridică.

În realitate, prin raportare la dispozițiile art. 1530 din Codul civil, drepturile și obligațiile existente în patrimoniul S.C.P.A. Sfîrâială și Asociații la momentul dizolvării acesteia în anul 2012, în ceea ce privește contractele de asistentă juridică încheiate, au fost preluate de către asociații Ioana Sfîrâială și Antonie Popescu, câtă vreme nu s-a prevăzut expres transferul activelor și pasivelor către S.P.R.L Sfîrâială și Asociații.

Mai mult decât atât, contractul de asistență juridică este un contract încheiat intuitu personae, iar câtă vreme recurenta a încheiat respectivele contracte de asistență juridică exclusiv cu S.C.P.A. Sfîrâială și Asociații și nu S.P.R.L. Sfîrâială și Asociații, transferul obligațiilor asumate ar fi putut opera doar cu acordul expres al subscrisei.

Or, nu doar că nu și-a manifestat niciodată acordul în sensul transferului obligațiilor asumate de către S.C.P.A Sfîrâială și Asociații însă, având în vedere că în anul 2012, momentul constituirii S.P.R.L. Sfîrâială și Asociații exista deja o situație juridică litigioasă în ceea ce privește relația dintre părți, acest acord nici nu ar mai fi fost posibil.

De asemenea, aceștia nu au informat niciodată cu privire la schimbarea formei de exercitare a profesiei și nici cu privire la lichidarea S.P.R.L. Sfîrâială și Asociații.

În realitate, având în vedere prevederile dispozițiilor art. 1530 din Codul civil, drepturile și obligațiile asumate de către S.C.P. Sfîrâială și Asociații sunt exercitate de către numiții Antonie Popescu și Ioana Sfîrâială, în calitatea lor de moștenitori ai entității dizolvate, fiind prin urmare rezultatul unei greșite aplicări a legii aprecierea instanței potrivit căreia societatea profesională cu răspundere limitată a fost desființată, fără patrimoniu și fără succesori.

Cu privire la acest aspect, al transmiterii patrimoniului, teoriile au avansat de la cele foarte restrictive – teoria personalistă a patrimoniului – care impunea că numai persoanele (fizice și juridice) au patrimoniu și că fiecare dintre acestea poate avea doar un singur patrimoniu la teoriile moderne asupra patrimoniului care permit divizarea patrimoniului unei singure persoane în mai multe mase sau patrimonii de afectațiune, (V. S., Drept civil Drepturile reale principale, ed. 2, Ed. C. H. B., București, 2013, p. 3),

Patrimoniul este deci un ansamblu de drepturi și obligații patrimoniale (cu caracter economic), fiind o ficțiune juridică în care  incorporabilitate, nu și cele de corporabilitate (bunurile asupra cărora poartă dreptul ce este inclus în noțiunea de patrimoniu).

Patrimoniul, în cazul persoanei juridice, există pe toată durata de funcționare a acesteia, oricât de mică ar fi aceasta în cuantificarea elementelor cuprinse în patrimoniu,

In cazul persoanei juridice, la momentul încetării acesteia, se va exercita asupra patrimoniului acesteia funcția de transmisiune universală sau cu titlu universal a acestuia către asociați,

Deși în mod tradițional se vorbește de transmiterea patrimoniului sau de transmiterea unei fracțiuni din patrimoniu, în realitate, este vorba de transmiterea universalității sau a unei fracțiuni din universalitatea elementelor care se găsesc în patrimoniul persoanei juridice în momentul încetării acesteia” (în acest sens a se vedea V. S., Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. Humanitas, București, 2004, p. 94).

„La împărțirea averii societății între asociați se aplică regulile relative la împărțirea eredității, la forma acestei împărțiri și la obligațiile ce rezultă între erezi, iar potrivit dispozițiilor art. 774 din Codul civil: „Coerezii contribuie la plata datoriilor și sarcinilor succesiunii, fiecare în proporție cu ce ia. ”

Interpretând dispozițiile art. 774 din Codul civil, doctrina de specialitate a statuat că:

În mai multe texte (art. 774, 775, 777, 893, 896, 902 și art. 1060) Codul Civil consacră principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral între moștenitorii universali și cu titlu universal de ia data deschiderii moștenirii.

In literatura de specialitate s-a statuat că transmiterea patrimoniului și transmiterea universalității elementelor din patrimoniu înseamnă același lucru, această teză păcătuind însă prin aceea că poate induce ideea că succesorul are două sau mai multe patrimonii. „Dimpotrivă, a doua formulare conciliază ideea unicității patrimoniului succesorului cu ideea transmiterii universalității sau a unei fracțiunii din universalitatea elementelor patrimoniului autorului. Intrucât patrimoniul este o universalitate juridică care îndeplinește funcția subrogației universale, cu titlu universal și cu titlu particular, adică o instituție juridică volubilă, reiese că ceea ce se transmite la momentul încetării persoanei juridice sunt doar elementele de conținut ale persoanei juridice ce a încetat de la acel moment.

Pe cale de consecință, dacă se transmit universal sau cu titlu universal elementele patrimoniului persoanei juridice de la momentul încetării acesteia către asociați, reiese că aceștia din urmă vor dobândi toate drepturile și obligațiile care se aflau în acest patrimoniu la momentul încetării persoanei juridice, prin urmare nu poate fi primită o concluzie precum cea a instanței de apel.

Mai precis, dacă un act juridic a fost încheiat cu persoana juridică care a încetat, iar recurenta dorește anularea acestui act, acest lucru este posibil întrucât asociații sunt cei care au preluat elemente din patrimoniu. Intr-o maximă esențială a dreptului succesoral – aplicabilă în mod corespunzător și încetării persoanei juridice, se spune „Hereditas jure civili personam defuncti sustinet.

Deși această maximă a fost postulată la momentul inițial al formării teoriei succesorale și reprezintă o ficțiune conform căreia succesorii persoanei sunt văzuți ca reprezentând defunctul, acest adagiu își găsește în continuare aplicabilitate, fiind tradus în mod eufemistic în sensul că succesorii preiau elementele de activ șî pasiv care existau în patrimoniul persoanei care a încetai

In același sens ca cel descris s-a mai afirmat că „din punct de vedere strict juridic, nu există însă o identitate între pers oana succesorului și persoana autorului și nici între patrimoniul succesorului și patrimoniul autorului. Acesta este motivul pentru care este preferabil din punct de vedere strict juridic, să se afirme continuitatea drepturilor și obligațiilor care nu au caracter intuitu personae, iar nu continuitatea autorului sau a patrimoniului autorului dincolo de decesul acestuia (în acest sens a se vedea V, S., Drept civil. Drepturile reale principale, Ed, Humanitas, București, 2004, p. 94),

Pe cale de consecință, transmisiunea universală sau cu titlu universal a elementelor patrimoniale acoperă toate drepturile și obligațiile patrimoniale (iar nu și cele strâns legate de persoana care încetează – intuitu personae) existente la momentul încetării persoanei juridice.

Încă un aspect important de amintit este că între transmisiunea universală (transmisiunea în întregime a elementelor de activ și de pasiv) și transmisiunea cu titlu universal (transmisiunea a unei părți din elementele de activ și de pasiv) nu există o diferență calitativă, ci doar una cantitativă, tradusă prin cât anume din elementele de activ și de pasiv se vor transmite asociaților.

Cu titlu de practică judiciară, înțelege să invoce puterea de lucru judecat a Hotărârii nr. 3429/2016 pronunțată la data de 22 septembrie 2016 în dosarul nr. xxxxx/4/2014, prin care Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, prin care instanța a admis apelul și a dispus respingerea excepției lipsei capacității procesuale de folosință și excepția calității procesuale pasive, respectiv „admiterea în parte a contestației la executare precizată, anularea formelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. 964/2014 al B.„D. Gont L. G. și M.P.”, menținând dispozițiile referitoare la respingerea capetelor 2, 4, 5, 6, 7 și 8 din contestația la executare precizată și cele referitoare la respingerea cererii de întoarcere a executării silite”.

Revenind la situația din speță, fără a insista pe posibilitatea transformării unei societăți civile de avocați, entitate fără personalitate juridică, într-o societate de avocați cu răspundere limitată, entitate cu personalitate juridică, apreciaza că sunt posibile trei ipoteze de lucru:

Cea în care o astfel de transformare nu este posibilă, situație în care întreg patrimoniul societății civile de avocați este transferat asociaților acesteia, urmând ca noua entitate, respectiv societatea profesională să se constituie ulterior intrării în patrimoniul asociațiilor a drepturilor și obligațiilor formei de exercitare desființate, câtă vreme cea de-a doua entitate urmează să ia ființă ca urmare a constituirii patrimoniului de afectațiune al acesteia exclusiv prin aportarea de active.

În această din urmă ipoteză „surplusul” de active patrimoniale al vechii entități, care depășește valoarea patrimoniului noii entități, împreună cu obligațiile vechii entități urmează să rămână în patrimoniul asociaților, realizându-se practic un transfer către asociați, care la rândul lor transferă o parte din patrimoniul vechii entități către cea nouă.

Din această perspectivă a apreciat că, urmare a încetării existenței societății civile de avocați, succesori urmează a fi introduși asociații persoane fizice.

Cea de-a doua ipoteză este cea în care este posibilă transformarea societății civile de avocați într-o societate civilă de avocați cu răspundere limitată, însă, câtă vreme aportul constă în aducerea de active în vederea unei noi entități, câtă vreme în cazul societății civile de avocați acesta este nelimitat, obligațiile ce se regăseau în patrimoniul SCA și „surplusul” de active urmează să treacă în patrimoniul asociaților societății civile de avocați.

În această ipoteză, societatea civilă de avocați urmează să aibă trei succesori: societatea de avocați cu răspundere limitată, pentru suma ce reprezintă patrimoniul de afectațiune al acesteia și cei doi asociați ai SCA pentru obligațiile ce se regăseau în patrimoniul societății civile de avocați,  respectiv pentru surplusul de active.

Din această perspectivă, a apreciat că, urmare a încetării existenței societății civile de avocați, ca succesori urmează a fi introduși asociații persoane fizice și societatea de avocați cu răspundere limitată, însă cum aceasta a încetat la rândul său, vor fi introduși succesorii ei, adică aceleași persoane fizice.

Cea de a treia ipoteză este cea în care este posibilă transformarea societății civile de avocați într-o societate civilă de avocați cu răspundere limitată. In această ipoteză, pe care o analizează exclusiv pentru rigoarea prezentării, întreg patrimoniul s-a transferat de la societatea civilă de avocați la societatea de avocați cu răspundere limită.

Cum însă societatea de avocați cu răspundere limitată și-a încetat existența, patrimoniul acesteia din urmă s-a transferat către asociații din care era compusă, iar, în această manieră „telescopică”, s-a transferat și patrimoniul societății civile de avocați sau parte din patrimoniul societății civile de avocați.

Din această perspectivă a apreciat că, urmare a încetării existenței societății civile de avocați și ulterior, a societății de avocați cu răspundere limitată, în cauză se impune introducerea persoanelor fizice în calitate de succesori ai celor două entități.

Astfel, în oricare dintre cele trei ipoteze posibil de imaginat, generate ca urmare a încetării existentei SCPA Sfîrâiaiă si Asociații ulterior momentului formulării cererii introductive de instanță, apreciaza că în cauză se impunea introducerea succesorilor părții „decedate” și nicidecum respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind formulați împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință, câtă vreme la data introducerii cererii pârâta nu era desființată, informația privind desființarea pârâtei fiind adusă la cunoștință abia în fata Inaltei Curți de Casație si Justiție,

În ce privește evocarea autorității de lucru judecat a sentinței pronunțate în dosarul înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 sub nr. xxxxx/300/2014, trebuie avut în vedere că circumstanțele celor două cauze, respectiv a prezentei pricini și a dosarului nr. xxxxx/300/2014 nu sunt similare, prin urmare nu poate fi primită o eventuală autoritate/putere de lucru judecat.

Astfel pe de o parte instanța a reținut că: „SCPA Sfărâială și Asociații, societate civilă de avocați s-a transformat în societate cu răspundere limitată conform deciziei nr. 656/2012 a Baroului București, în conformitate cu art. 6 din Legea nr. 51/1995. Ulterior, cei doi asociați au decis desființarea SRL – ului, care s-a realizat prin decizia Baroului București nr. 1135/23.06.2015. Potrivit actului de desființare, la momentul respectiv, nu mai exista niciun patrimoniu sau capital social al acestei societăți” iar pe de altă parte că: „Este de reținut aspectul că în cadrul dosarului nr. XXXXXXXXXXX având ca obiect plata unui onorariu neachitat in baza contractelor de asistență juridică nr. 101/2009 și nr. xxxxx/2009, între S.S._, pe de o parte, și pârâta Federația Română de Fotbal, urmare a promovării recursului FRF-ului împotriva sentinței nr. 18/2015 a Curții de Apel București, prin care s-a respins acțiunea în anulare promovată de FRF împotriva hotărârii arbitrate, ulterior s-a pronunțat de către Inalta Curte de Casație și Justiție decizia nr. 349/2016, respingând recursul FRF ca fiind pronunțat împotriva unei persoane fără capacitate de folosință.

Relevant este faptul că într-un alt dosar, având ca obiect contestație la executare, înregistrat la Judecătoria Sectorului 2 București, sub nr. xxxxx/300/2014, s-a invocat între aceleași părți excepția lipsei capacității de folosință a societății de avocați, excepție care a fost admisă. Cererea formulată de FRF de introducere în cauză a foștilor asociați, ca succesori ai societății, a fost respinsă, iar sentința pronunțată de Judecătorie, purtând nr. 4431/2016 a rămas definitivă și irevocabilă, constatându-se așadar, că foștii asociați nu au calitate de succesori ai societății de avocatură.

Considerentele consemnate în această ultimă hotărâre, rămasă definitivă și irevocabilă și cele dispuse prin ea, au putere de lucru judecat în prezenta cauză.

Cu toate acestea soluția de admitere a excepției lipsei capacității de folosință, pronunțată în dosarul înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 sub nr. xxxxx/300/2014, are în vedere un litigiu început ulterior transformării SCPA Sfîrâială si Asociații, adică ulterior deciziei nr. 656/2012 a Baroului București.

Prin urmare în cazul litigiului înregistrat pe rolul judecătoriei, admiterea excepției sancționează maniera în care reclamanta a înțeles să stabilească cadrul procesual formulând cererea în contradictoriu cu o entitate care se transformase.

Revenind la prezenta cauză, trebuie observat că a formulat cererea în anul 2011, cu aproximativ doi ani anterior momentului producerii transformărilor mai sus enunțate, astfel că soluția corectă ar fi fost de introducere în cauză a succesorilor, câtă vreme reclamanta, la momentul înregistrării cererii, stabilise în mod corect cadrul procesual.

Modificările ulterioare intervenite trebuiau aduse la cunoștința instanței de către pârâtă ceea ce s-a întâmplat abia în fața instanței de recurs în primul ciclu procesual, iar ulterior acestui moment cadrul procesual trebuia adaptat prin introducerea în cauză a noilor entități/succesorilor, neputându-se opta pentru respingerea pe cale de excepție a acțiunii, câtă vreme cererea fusese corect înregistrată, din perspectiva cerințelor procedurale.

Din această perspectivă se poate observa că decizia atacată a fost pronunțată și cu încălcarea dispozițiilor art. 1201 din Codul civil, fapt ce reprezintă un argument suplimentar de natură a atrage incidența motivului de recurs reglementat de dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, cu atât mai mult cu cât între cele două pricini, prezenta cauză și cea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 sub nr. xxxxx/300/2014, nu exista nici o triplă identitate de obiect, părți și cauză, câtă vreme respectiva pricină este contestație la executare iar prezentul dosar vizează anularea unui contract de asistență juridică, fiind evidentă diferența de obiect și cauză.

De altfel în același sens este și decizia Tribunalului București nr. 3429/2018 pronunțată la data de 22.09.2016 si încheierea din data de 16.02.2016, pronunțate în dosarul nr. xxxxx/4/2014 prin care a fost admisă introducerea în cauză a celor două persoane și cererea FRF judecată pe fond în contradictoriu cu Antonie Popescu și Ioana Sfîrâială în calitate de intimați.

A solicitat casarea cu trimitere a hotărârii Judecătoriei Sectorului 2 astfel încât să se asigure un dublu grad de jurisdicție pentru judecarea pe fond a cererii FRF în contradictoriu cu numiții Antonie Popescu și Ioana Sfîrâială.

La dosar s-a depus o intampinare , fara ca aceasta sa fie semnata, stampilata si fara sa fie indicata partea care a formulat cererea. Singura mentiune este cea de la finalul cererii, unde se arata ca este redactata de av. E.A.

In sedinta publica din 05.03.2019 s-a prezentat av. E.A. care a afirmat ca reprezinta intimata SCPA Sfaraiala si Asociatii in baza delegatiei avocatiale depusa la fond. La interpelarea instantei a declarat ca nu poate depune o noua delegatie deoarece partea pe care o reprezenta nu mai exista si a mntionat ca nu se mai raspunde pentru aceasta parte.

Prin notele depuse la 05.03.2019 recurenta a solicitat introducerea in cauza a numitilor Sfiraiala Antonie Popescu și Ioana Sfîrâială, in calitate de succesori universali ai SCPA Sfiraiala si Asociatii (f. 41).

In motivare a aratat ca nu trebuie confundata operatiunea de ,,transformare a unei forme de exercitare a profesiei de avocat,, prevazuta de Legea nr. 51/1995 si de Statutul profesiei de avocat, cu operatiunea de ,,transformare a persoanei juridice,, prev. de Codul civil.

Singurul mecanism prin care ar putea opera pentru a realiza transformarea unui SCPA intr-o SPRL este acela in care activul din patrimoniul de afectatiune al SCPA devine aport in vederea constituirii SPRL, cu consecinta pastrarii pasivului in patrimoniul asociatilor din cadrul SCPA, ca urmare a incetarii existentei acesteia din urma societati, perspectiva din care, raportat la situatia de fata, se impune introducerea in cauza a fostilor asociati, cata vreme in patrimoniul acestora se regasesc toate drepturile si obligatiile care au rezultat in urma desfiintari SCPA cu exceptia bunurilor care au fost aportate cu ocazia infiintarii SPRL.

In sedinta publica din 05.03.2019 instanta a apreciat ca solicitarea de mai sus reprezinta un motiv de recurs, ce urmeaza sa fie analizat in cadrul solutiei pe fond.

Prin incheierea data la 04.06.2019 instanta a suspendat judecata, in temeiul disp. art. 244 alin. 1 pctul 1 NCPC, pana la solutionarea cererii de revizuire formulate in cadrul dosarului nr. XXXXXXXXXX aflat pe rolul ICCJ.

Prin decizia civila nr. 775 R pronuntata de (…) la 29.10.2019 a fost admis recursul declarat impotriva incheierii de suspendare si a fost trimisa cauza pentru continuarea judecatii.

In motivarea solutiei s-a aratat ca dosarul nr. XXXXXXXXXX aflat la ICCJ, este in prezent suspendat.

Analizand recursul declarat, tribunalul retine urmatoarele:

Recurenta contestatoare a criticat solutia instantei de fond prin care s-a admis exceptia lipsei capacitatii de folosinta a SCPA Sfiraiala si Asociatii.

La data depunerii contestatiei, 28.11.2011, intimata era organizata sub forma unei SCPA.

Prin decizia nr. 656/2012 data de Baroul București, SCPA s-a transformat în SPRL.

Conform deciziei Baroului București nr. 1135/23.06.2015 si ca urmare a hotararii asociatilor, s-a desfiintat SPRL-ul, facandu-se mentiunea ca nu exista nici patrimoniu si nici succesori.

Astfel cum rezultă din adeverința nr. xxxxx/24.11.2015 eliberată de Baroul București, SPRL-ul a fost radiat din tabloul avocaților.

Prin decizia nr. 345 pronuntata la 23.02.2016 de ICCJ in dosarul nr. xxxxx/3/2010 s-a admis exceptia lipsei capacitatii de folosinta a SCPA Sfiraiala si Asociatii. Obiectul dosarului l-a constituit nulitatea absoluta si partiala a contractului nr. 101/20.10.2009. In considerente s-a retinut faptul ca la data incheierii contractului recurenta era constituita in vederea exercitarii profesiei de avocat sub forma societatii civile profesionale. La cererea societatii, prin decizia nr. 656/2012 emisa de Baroul București, s-a aprobat transformarea acesteia in alta forma de  organizare, anume in SPRL, incepand cu 01.03.2012, fara sa fie vorba de o lichidare. In ce priveste aportul avocatilor titulari, instanta suprema a stabilit ca este un aspect lipsit de relevanta in solutionarea exceptiei si in plus, in cauza nu s-a dovedit ca a existat o masa patrimoniala afectata exercitarii profesiei. Prin decizia Baroului București nr. 1135/23.06.2015 s-a aprobat desfiintarea SPRL iar din adeverinta nr. xxxxx/24.11.2015 rezulta ca a avut loc radierea din tabloul avocaților. Prin desfiintare si radiere, societatea si-a pierdut personalitatea juridica si a incetat sa mai existe.

Cauza a revenit pe rolul Tribunalului Bucuresti, fiind inregistrata cu nr. xxxxx/3/2016. Prin incheierea sedintei din 13.10.2016 tribunalul a respins cererea de introducere in cauza ca a avocatilor asociati, ca si succesori ai formei de organizare SCPA, respectiv SPRL. Prin sentinta civila nr. 1638/08.12.2016 a respins actiunea reclamantei, fiind formulata impotriva unei societati lipsite de capacitate de folosinta. In motivare s-a aratat ca aceste aspecte au fost retinute cu putere de lucru judecat in cadrul deciziei nr. 345 pronuntata de ICCJ. Prin decizia civila nr. 412A/2017 pronuntata la 04.05.2017 de (…) s-a respins apelul declarat impotriva acestei sentinte civile iar recursul a fost anulat ca netimbrat.

Prin decizia nr. 349 pronuntata la 23.02.2016 de ICCJ in dosarul nr. XXXXXXXXXXX s-a admis exceptia lipsei capacitatii de folosinta a SCA Sfiraiala si Asociatii. Obiectul dosarului l-a constituit cererea de arbitrare ce viza reclamanta SCPA Sfiraiala si Asociatii, care a chemat in judecata parata Federatia Română de Fotbal si a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 11.263,06 lei. Considerentele solutiei sunt identice cu cele ale deciziei nr. 345 pronuntata la 23.02.2016 de ICCJ in dosarul nr. xxxxx/3/2010.

Prin sentinta civila nr. 4431 pronuntata la 06.04.2016 de Judecatoria Sector 2 in dosarul nr. xxxxx/300/2014 s-a admis exceptia lipsei capacitatii de folosinta a SCPA Sfiraiala si Asociatii si exceptia lipsei calitatii procesual a intimatilor Antonie Popescu și Ioana Sfîrâială. Obiectul cererii era o contestatie la executare in cadrul careia se solicita atat anularea formelor de executare silita cat si constatarea nulitatii clauzei prev. de art. 4.2 din contractul nr. 101/20.10.2009.

Prin sentinta civila nr. 5274 pronuntata la 14.09.2018 de Judecatoria Sector 1 in dosarul nr. xxxxx/299/2011* s-a admis de asemenea exceptia lipsei capacitatii de folosinta a SCA Sfiraiala si Asociatii. Obiectul cererii era o contestatie la executare in cadrul careia se solicita atat anularea formelor de executare silita cat si constatarea nulitatii clauzei prev. de art. 4.2 din contractul nr. 101/20.10.2009. Motivarea solutiei s-a bazat pe puterea de lucru judecat regasita in considerentele deciziilor ICCJ.

Prin urmare, in cadrul dosarelor in care Federatia Română de Fotbal a actionat in judecata S. Sfîrăială și Asociații, s-a admis exceptia lipsei capacitatii de folosinta a acesteia.

Nu se pot retine afirmatiile recurentei legate de imposibilitatea evocarii autorității de lucru judecat pe motiv ca nu au existat circumstanțele similare in cauze deoarece, pe de o parte, in cauza e vorba de puterea lucrului judecat iar pe de alta parte, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune in celalalte procese dintre parti, chiar daca nu exista tripla identitate dar exista o legatura cu aspectul litigios dezlegat anterior, fara posibilitatea de a fi contrazis.

Reglementarea puterii de lucru judecat vine sa asigure, din nevoia de ordine publica si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor (…).

Pentru aceste motive tribunalul apreciaza ca in mod corect s-a solutionat exceptia.

Contrar celor afirmate de recurenta, in speta nu are relevanta daca entitatea nou constituită în anul 2012, S.P.R.L, Sfîrâială și Asociații, ar fi respectat prevederile Statutului profesiei de avocat în sensul că activele și pasivele existente în patrimoniul societății dizolvate ar fi fost preluate în totalitate de către aceasta, deoarece este un aspect care nu face obiectul litigiului si nici nu s-a formulat vreun capat de cerere care sa constate nulitatea procedurii de infiintare/transformare.

Nu se poate retine nici aplicarea cu prioritate a disp. art. 1530 NCC deoarece in speta, fiind voba de un concurs de dispozitii speciale, se aplica acestea din urma, respectiv Legea nr. 51/1995.

De asemenea, avand in vedere ca din decizia Baroului București nr. 1135/23.06.2015 rezulta ca, urmare a hotararii asociatilor, s-a desfiintat SPRL-ul, fara sa existe un patrimoniu sau succesori, in mod corect s-a solutionat si cererea de introducere in cauza a avocatilor titulari. De altfel, aceasta problema a fost transata cu putere de lucru judecat si in cadrul dosarului nr. xxxxx/3/2016, aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti.

Pe cale de consecință, în temeiul art. 303 si urm. Cod proc. civ., tribunalul va respinge recursul ca nefondat.

Instanta constata ca, dupa inchiderea dezbaterilor, s-a depus din partea recurentei o cerere de repunere pe rol pentru a se discuta suspendarea solutionarii cauzei pana la finalizarea dosarului penal nr. xxxxx/3/2019, in rechizitorul caruia se precizeaza ca se impune si desfiintarea contractului nr. 101. Avand in vedere ca au fost depuse inscrisuri dupa dezbatere, contrar disp. art. 394 alin. 3 NCPC, ca cererea de repunere pe rol nu este semnata in original, tribunalul nu va analiza aceasta solicitare.”

Comments

comentarii

În 2021, echinocţiul de toamnă are loc astăzi, 22 septembrie, la ora 22:21 şi reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc.... Citește mai mult
Antrenorul formaţiei Universitatea Craiova, Laurenţiu Reghecampf, a declarat, miercuri, 22 septembrie, într-o conferinţă de presă, că speră ca jucătorii săi să aibă o altă atitudine în meciul din şaisprezecimile de finală ale Cupei României la fotbal, cu CFR Cluj.... Citește mai mult
O echipă de control a Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Cluj a verificat depozitele carmangeriei Moldovan, după ce în spațiul public au apărut reclamații la adresa produselor comercializate.... Citește mai mult
Toamna și-a intrat pe deplin în drepturi, iar asta înseamnă că începem să scoatem din dulap hainele mai călduțe și accesoriile potrivite.... Citește mai mult

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

error: Alert: Conținut protejat !!