Acasă » JURISPRUDENȚĂ » De ce a respins Curtea de Apel cererea de strămutare a procesului în care procurorii s-au abținut după o nuntă

De ce a respins Curtea de Apel cererea de strămutare a procesului în care procurorii s-au abținut după o nuntă

Curtea de Apel Cluj a motivat sentința prin care a respins cererea parchetului de strămutare a procesului de la Tribunalul Sălaj în care toți procurorii de ședință s-au abținut după ce au participat la nunta dintre fiica șefului lor și fiul unuia dintre inculpații din dosar.

Parchetul Curții de Apel Cluj a invocat în cererea de strămutare că, pe lângă abținerea procurorilor, există o prezumție de parțialitate și asupra judecătorilor secției penale de la Tribunalul Sălaj: ”Incidentele deja declanşate, evaluate de instanţă şi soluţionate deja, au fost de natură a devolua o situaţie care va genera în continuare, la nivel local, o suspiciune ce poate fi apreciată ca rezonabilă cu privire la derularea întregii judecăţi existenţa unei relaţii de afinitate între un inculpat în cauză şi un procuror cu atribuţii de conducere şi reprezentare la nivel judeţean, care ar putea genera o prezumţie de parţialitate şi pentru judecătorii secţiei penale a instanţei competente local, aflaţi în relaţii colegiale pozitive cu magistraţii procurori, mai ales în condiţiile în care actul de sesizare nu a fost generat conform competenţei obişnuite ci întocmit de parchetul ierarhic superior.”

Cu toate acestea, instanța Curții de Apel a respins cererea, reținând că ”motivul invocat în cererea de strămutare se referă la incidente procedurale ce vizează procurorii desemnaţi să participe la judecarea unei cauze penale, iar acestea nu se încadrează în dispoziţiile legale mai sus enunţate care au în vedere situaţiile de imparţialitate a judecătorilor unei instanţe, cererea este inadmisibilă”

Motivarea Sentinței penale nr.178/2017 – Curtea de Apel Cluj:

Prin cererea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-a solicitat strămutarea judecării cauzei, privind dosarul nr.2008/84/2015 al Tribunalului Sălaj de la această instanţă la o altă instanţă egală în grad, respectiv la Tribunalul Cluj, cu menţinerea tuturor actelor îndeplinite în faţa instanţei de la care solicită strămutarea.

În motivarea cererii de strămutare s-a arătat că prin rechizitoriul nr.497/P/2013 din 05.10.2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ţurcaș Septimiu Cătălin, alături de alte persoane inculpate, pentru comiterea unor fapte penale de competenţa materială şi teritorială a Tribunalului Sălaj, instanţă care a şi fost sesizată cu judecata cauzei.

După parcurgerea etapei camerei preliminare această instanţă a dispus prin încheierea din 18.02.2016, definitivă prin încheierea Curţii de Apel Cluj nr.28/11.04.2018, respingerea tuturor cererilor şi excepţiilor formulate de inculpaţi, s-a constatat legalitatea actului sesizare şi a probelor administrate în faza de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii.

După acest moment procesual s-a trecut la judecată şi este în derulare şi în prezent faza de cercetare judecătorească. În cursul judecăţii, la data de 19.08.2017, a intervenit evenimentul obiectiv constând în căsătoria fiicei Primului-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, Crin Bologa, cu fiul numitului Ţurcaș Septimiu Cătălin, inculpatul în cauza susmenţionată, la festivităţile ocazionate de acest prilej participând în calitate de invitaţi toţi procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.

Urmare a acestei conduite, în conformitate cu dispoziţiile Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor (art.9 al.2,11 al.2 şi 23), procurorii Stana Pompilia Dana., Bogdan Rodica şi Flonta Sorin Emil au formulat cereri de abţinere în cauză, adresate direct instanţei de judecată conform interpretării din decizia 625/2016 a Curţii Constituţionale, cu referire la art.70 C.pr.pen., toate fiind admise în considerarea existenţei cazului de abţinere prev. de art.64 lit. f C.pr.pen., fiind obiectivă suspiciunea rezonabilă că ar putea fi afectată imparţialitatea procurorului, chiar în condiţiile în care nu există probe de natură a genera îndoieli cu privire la caracterul obiectiv al participării acestora, în calitate de procurori de şedinţă, la judecarea cauzei pendinte.

Evaluându-se posibilitatea soluţionării acestui incident procesual la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, a concluzionat că nu există posibilitatea derulării în continuare a judecăţii la Tribunalul Sălaj, singurul remediu fiind strămutarea judecăţii cauzei, astfel.

Indiferent de procurorul care ar putea fi desemnat să asigure reprezentarea în cauză (presupunând că ar fi desemnat un procuror de la un alt parchet din raza teritorială a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj), incidentele deja declanşate, evaluate de instanţă şi soluţionate deja, au fost de natură a devolua o situaţie care va genera în continuare, la nivel local, o suspiciune ce poate fi apreciată ca rezonabilă cu privire la derularea întregii judecăţi – existenţa unei relaţii de afinitate între un inculpat în cauză şi un procuror cu atribuţii de conducere şi reprezentare la nivel judeţean, care ar putea genera o prezumţie de parţialitate şi pentru judecătorii secţiei penale a instanţei competente local, aflaţi în relaţii colegiale pozitive cu magistraţii procurori, mai ales în condiţiile în care actul de sesizare nu a fost generat conform competenţei obişnuite ci întocmit de parchetul ierarhic superior.

Pe de altă parte constată că faţă de această ipoteză şi interpretarea dată de Curtea Constituţională dispoziţiilor art.70 C.pr.pen., în prezent nu există practic nici un instrument procedural care să vizeze situaţia din speţă doar prin raportare la cererile de abţinere a procurorilor:

Astfel, art.76 C.pr.pen. priveşte doar faza premergătoare sesizării prin rechizitoriu(care a fost deja depăşită), nu există nici un text care să se refere la ipoteza abţinerii tuturor procurorilor unui parchet în faza de judecată, de la reprezentarea în faţa instanţei, instituţia strămutării vizează doar imparţialitatea judecătorilor, iar soluţia desemnării şi delegării unui procuror de la un alt parchet de pe lângă tribunal sau Curtea de Apel Cluj pentru a participa la judecarea cauzei este imposibilă (planificarea activităţilor zilnice de la aceste parchete, mai ales a procurorilor cu atribuţii de judiciar, şi numărul procurorilor din schema acestor parchete nu face viabilă ipoteza în care un procuror s-ar ocupa doar de reprezentarea în acest dosar, cu importante costuri financiare de deplasare şi diurnă).

Este însă, în opinia parchetului, admisibilă strămutarea judecăţii la altă instanţă egală în grad, în speţă, Tribunalul Cluj, care ar corespunde tuturor dezideratelor presupuse de această instituţie.

Analizând cererea formulată prin prisma dispoziţiilor art.71 C.pr.pen., Curtea apreciază că aceasta este inadmisibilă.

În fapt, prin cererea de strămutare formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj se solicită strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr.2008/84/2015 al Tribunalului Sălaj de la această instanţă la o instanţă egală în grad, respectiv Tribunalul Cluj, pe motiv că toţi procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj au formulat cereri de abţinere admise de judecătorul investit cu soluţionarea cauzei, ceea ce face imposibilă soluţionarea în condiţii de imparţialitate a procesului.

Potrivit art.71 C.pr.pen., Curtea de Apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor, ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară prevede că„toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţiala şi independentă, constituită potrivit legii” (art.10).

Convenţia pentru apărarea drepturilor omului si a libertăţilor fundamentale, prevede în art.6 paragraful 1 că: „Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public si în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî (…) asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa.”.

Având în vedere că motivul invocat în cererea de strămutare se referă la incidente procedurale ce vizează procurorii desemnaţi să participe la judecarea unei cauze penale, iar acestea nu se încadrează în dispoziţiile legale mai sus enunţate care au în vedere situaţiile de imparţialitate a judecătorilor unei instanţe, cererea este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.”

Cum s-a rezolvat problema puteți citi în articolul de mai jos

Căsătoria dintre fiica unui procuror și fiul unui inculpat are urmări juridice neprevăzute în Codul de procedură penală

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!