Clujust.ro vă prezintă motivele pentru care un judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul Cluj a dispus eliberarea din arest preventiv și trecerea în arest la domiciliu a unui tânăr care a ucis o femeie cu mașina fără drept de circulaţie în România și a fugit de la locul accidentului. S-a predat a doua zi după accident. Pentru că nu a găsit pe nimeni la poliția Huedin, s-a dus la Primărie.

În 27 aprilie, o femeie de 75 de ani era lovită mortal de o mașină BMW X5 cu numere de Anglia pe o stradă din Huedin. Șoferul a dus victima pe capotă câțiva metri, iar după ce aceasta a căzut, s-a făcut nevăzut. A doua zi, Kudor Duka Lorant s-a predat și a fost arestat preventiv de către un judecător din Huedin. În motivarea acestuia se arată, în esenţă, că ”probele administrate până în prezent în cauză susţin existenţa presupunerii rezonabile că inculpatul ar putea fi autorul infracţiunilor deduse judecăţii şi că raportat la gravitatea acestora, concretizate în modul şi împrejurările de comitere, privarea de liberate a sus-numitului se impune pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, fiind necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal.”

Potrivit procurorilor, inculpatul ar fi comis un număr de trei infracţiuni, respectiv ucidere din culpă, părăsirea locului accidentului şi punerea în circulaţie a unui vehicul înmatriculat în alt stat fără drept de circulaţie în România.

Inculpatul, prin avocat, a contestat încheierea penală a Judecătoriei Huedin, iar până la judecarea contestației la Tribunal, s-a împăcat cu copiii victimei. Apărătorul inculpatului a depus la dosarul cauzei, în copie, tranzacţia încheiată la data de 2 mai, între inculpat şi moştenitorii persoanei vătămate, respectiv a victimei , arătând că a intervenit împăcarea pe latură civilă a cauzei.

Ce a susținut avocatul inculpatului

”​Raportat la starea de fapt descrisă şi la decesul victimei, consideră că trebuie punctate anumite chestiuni strict pe fiecare infracţiune în parte, sens în care, cu privire la infracţiunea de ucidere din culpă, deşi din actele medicale aflate la dosarul cauzei rezultă că moartea victimei a fost violentă, situaţia fiind dramatică, iar inculpatul o regretă cu sinceritate. Solicită totuşi a avea în vedere că partea vătămată a trecut partea carosabilă prin loc nepermis, astfel că există o culpă comună care scade periculozitatea faptei, respectiv există un gram de vinovăţie şi din partea victimei. Arată că a discutat cu familia persoanei vătămate, iar aceştia au indicat faptul că victima avea o afecţiune medicală, respectiv era surdă, sens în care nu a auzit când inculpatul a acţionat claxonul autoturismului condus.

​Referitor la infracţiunea de părăsirea locului accidentului, consideră că aceasta este cea mai mare greşeală pe care clientul său a putut-o face, însă solicită a se avea în vedere că inculpatul este un tânăr de 25 de ani care nu s-a mai aflat într-o asemenea situaţie, astfel că s-a panicat şi nu a ştiut ce să facă, plecând de la locul accidentului. Arată că inculpatul a părăsit zona şi de teamă, întrucât pe acea stradă 95% dintre locuitori sunt cetăţeni de etnie rromă, astfel că s-a temut să nu se ajungă la alte situaţii. Cu toate acestea, după incident, inculpatul realizând cele petrecute s-a prezentat la sediul poliţiei – brigada rutieră din Huedin, unde nu a găsit pe nimeni, sens în care a plecat la primăria oraşului. Arată că inculpatul a regretat profund fapta comisă, precum şi faptul că a părăsit locul accidentului.

​Referitor la infracţiunea de punere în circulaţie a unui vehicul înmatriculat în alt stat fără drept de circulaţie în România, nu consideră că aceasta reprezintă în sine o infracţiune, întrucât sancţiunea este una contravenţională şi nu una penală. De altfel, consideră că această infracţiune nici nu putea să constituie temei pentru luarea unei astfel de măsuri preventive.

​Solicită a se avea în vedere circumstanţele personale ale inculpatului, respectiv acesta provine dintr-o familie muncitoare, prietena sa este însărcinată, iar mama lui suferă de atacuri de panică, astfel că doar inculpatul o mai ajuta. În plus, arată că inculpatul nu are antecedente penale care să atragă starea de recidivă, întrucât acele înscrieri din cazier, raportat la legislaţia din UK reprezintă sancţiuni contravenţionale, nefiind încadrate la infracţiuni. Arată că inculpatul a manifestat regretul pentru comiterea faptei şi s-a împăcat pe latură civilă cu urmaşii persoanei vătămate. Solicită astfel admiterea contestaţiei formulate.”

​Inculpatul, având ultimul cuvânt, a spus că îi pare foarte rău pentru cele întâmplate.

Nu mai avea voie să conducă în Anglia

Precizăm că, în noiembrie 2016, o instanță din Doncaster, Anglia, a dispus ca tânărul Kudor Duka muncească 100 de ore în folosul comunității și i-a interzis să conducă 12 luni pe teritoriul țării pentru că a condus o mașină în timp ce avea permisul suspendat. Informațiile apar într-un ziar din Doncaster.

Motivarea judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunal

”Analizând hotărârea atacată prin actelor şi lucrărilor dosarului, a dispoziţiilor legale în materie, judecătorul constată că prezenta contestaţie este fondată.

Astfel, din materialul probator administrat până în prezent în cauză, inclusiv declaraţiile date de inculpat prin care recunoaşte comiterea pretinselor fapte în materialitatea lor, rezultă suspiciunea rezonabilă că sus-numitul ar putea fi autorul pretinselor infracţiuni pentru care este cercetat în dosar nr. 398/P/2017 al Parch. de pe lângă Jud. Huedin.

În plus, este de precizat că, momentul procesual la care ne aflăm, nu impune o analiză completă a probatoriului administrat şi nici identificarea unor probe certe de vinovăţie, ci doar verificarea existenţei unor date sau informaţii care pot susţine suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar putea fi autorul infracţiunii pentru care este cercetat, concluzia existenţei acestei suspiciuni rezonabile nefiind în măsură să afecteze prezumţia de nevinovăţie stabilită de lege în beneficiul sau cu precizarea că, recunoaşterea acestei prezumţii nu poate exclude luarea unor măsuri preventive, în condiţii legale. În acest sens, reţinem jurisprudenţa constantă a CEDO care, în mai multe cauze (ex. O Hara c. Regatului Unit sau Murray Hara c. Regatului Unit) a afirmat că, probele care să dea naştere unor bănuieli legitime, nu trebuie să fie la acelaşi nivel de certitudine cu cele necesare pentru a justifica o condamnare.

Judecătorul apreciază că privarea de libertate a inculpatului este în continuare necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică raportat la natura şi gravitatea pretinselor fapte de care este acuzat sus-numitul, cu referire specială la cele două infracţiuni ce au stat la baza luării măsurii în discuţie – ucidere din culpă şi părăsirea locului accidentului, concretizate în modul şi împrejurările de comitere a acestora; atitudinea adoptată de sus-numit ulterior producerii evenimentului rutier ce a cauzat moartea victimei, iniţial de fugă de la locul accidentului, de neasumare a acţiunilor sale raportat la cele comunicate organelor de poliţie în primă fază, respectiv că a împrumutat autovehiculul altei persoane; ca în final, să-şi reconsidere poziţia şi să recunoască faptul că el este cel care a condus autovehiculul în momentul producerii accidentului, regretând cele întâmplate; nu în ultimul, urmările produse.

Totodată, judecătorul constată că, raportat la noul înscris depus la dosar de către sus-numit, prin apărătorul ales, de la data luării măsurii arestării preventive faţă de acesta şi până la cea a judecării contestaţiei ce face obiectul prezentei cauze, între sus-numit şi moştenitorii victimei a intervenit împăcarea, atât pe latură penală, cât şi pe latura civilă a cauzei, inculpatul despăgubind persoanele în discuţie, chiar dacă în speţă este vorba de infracţiuni pentru care împăcarea părţilor nu operează potrivit dispoziţiilor Codului penal, însă, exprimă poziţia procesuală a persoanelor în discuţie, aspect ce constituie o circumstanţă în favoarea inculpatului.

În plus, este necesar a se ţine cont, pe de o parte şi de faptul că atitudinea oscilantă a inculpatului, de care s-a făcut vorbire anterior, s-a datorat şi şocului resimţit de sus-numit în momentul producerii accidentului rutier raportat la vârsta foarte tânără pe care o are şi care presupune încă imaturitate în gândire şi acţiuni, în conştientizarea şi asumarea consecinţelor faptelor întreprinse, la care se adaugă implicit lipsa experienţei de viaţă, iar pe de altă parte şi de conduita culpabilă a victimei care s-a angajat în traversarea părţii carosabile neregulamentar, respectiv prin loc nesemnalizat şi nemarcat.

Aşa încât, având în vedere toate considerentele mai sus relevate, pentru buna desfăşurare a procesului penal, judecătorul apreciază ca fiind suficientă măsura arestului la domiciliu, tot o măsură privativă de libertate, însă mai puţin severă sub aspectul coerciţiei şi care presupune şi o serie de obligaţii ce vor fi instituite în sarcina inculpatului.

În consecinţă, în baza art. 425/1 al.7 pct.2 lit.a rap. la art.204 C.p.p., va admite contestaţia formulată de inculpatul K.D.L. împotriva Încheierii penale nr. 13/28.04.2017 a Jud. Huedin pe care o va desfiinţa şi, soluţionând cauza:

În baza 242 al.2 C.p.p., va dispune înlocuirea măsurii arestării preventive luată faţă de sus-numit, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, prev. de art.202 al.4 lit.d C.p.p. rap. la art.218 şi urm. C.p.p., pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 04.05.2017 şi până la data de 02.06.2017, inclusiv.

Va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului în vederea executării măsurii arestului la domiciliu, dacă nu este arestat în altă cauză.
​În temeiul art.221 al.1 C.p.p., va constata că inculpatul K.D.L. locuieşte în în oraşul …, str. .. nr. .., jud. … şi va impune acestuia obligaţia de a nu părăsi imobilul situat la adresa de mai sus, fără permisiunea judecătorului de drepturi şi libertăţi care a dispus măsura sau a celui în faţa căruia se află cauza.

​În baza art.221 al.2 C.p.p., pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarea obligaţie:

a) să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat;

În baza art.221 al.4 C.p.p., va atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor ce îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

Potrivit art.275 al.3 C.p.p., cheltuielile judiciare în favoarea statului, vor rămâne în sarcina acestuia.”

Comments

comentarii