Acasă » PROCESE » De ce au fost condamnați Anna Horvath și Zsolt Fodor. Motivarea Curții de Apel Cluj

De ce au fost condamnați Anna Horvath și Zsolt Fodor. Motivarea Curții de Apel Cluj

Judecătorul de la Curtea de Apel Cluj din dosarul de trafic de influență și spălare de bani al fostului viceprimar Anna Horvath, consilier local UDMR, și al omului de afaceri Zsolt Fodor de la Euro GSM a motivat sentința.

Horvath a fost condamnată la 2 ani și 8 luni închisoare cu executare, doarece nu a fost de acord cu muncă în folosul comunității, iar Fodor a primit 2 ani și 6 luni cu suspendare.

În motivare se arată că ”inculpatul Fodor precizează (aspect recunoscut, de altfel, de către acesta) că, din principiu, nu sponsorizează/finanțează campanii electorale, că nu este membru UDMR și nu este angrenat politic. Față de refuzul ferm al inculpatului de a face o donație în calitate de persoană fizică se aduce în discuție de către inculpată, sponsorizarea de către firma inculpatului a tinerilor voluntari maghiari cu abonamente la Untold și respectiv Electic Castle.”

Precizăm că dosarul s-a judecat în primă instanță la Curtea de Apel deoarece Anna Horvath are și calitatea de avocat. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Motivarea sentinței Curții de Apel Cluj în cazul Horvath

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarea stare de fapt:

Mai întâi vom face unele referiri la dispozițiile legale aplicabile pentru campania electorală 2016, fiind important de reținut faptul că, contribuțiile candidaților puteau proveni exclusiv din următoarele surse: venituri proprii, donații primite de la persoane fizice și împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituții de credit (art.28 alin.8 din Legea nr.334/2006), normele legale impunând totodată și un plafon maxim al acestor contribuții și anume, 31.500 lei ( 30×1.050) pentru fiecare listă de candidați la consiliul local al municipiului reședință de județ și, respectiv, 52.500 lei (50x 1050) pentru fiecare candidat la funcția de primar al municipiului reședință de județ. Ceea ce de asemenea, trebuie avut în vedere în prezenta cauză este faptul care se desprinde extrem de clar din dispozițiile legale în materie și anume acela că, contribuțiile trebuie să fie primite de la persoane fizice iar donațiile cu o valoare mai mare de 10.500 lei pot fi primite de candidați numai prin conturi bancare proprii, iar, la acceptarea donațiilor, indiferent de modul și forma în care au fost făcute, candidatul trebuie să verifice și să înregistreze, în mod corespunzător, identitatea donatorilor în formularul prevăzut în anexa nr.3 la normele metodologice. În ceea ce privește interdicțiile, trebuie amintit faptul că nu se pot primi donații în bunuri și nu pot fi acceptate servicii prestate cu mod titlu gratuit.

Inculpata Horvath Anna cunoscând aceste prevederi legale a inițiat, conform declarațiilor martorilor audiați în cauză (….), întâlniri cu aceștia, ocazii cu care le-a adus la cunoștință dispozițiile legale privind donațiile pentru campania electorală a UDMR, martorii fiind de acord, fiecare să doneze câte o sumă de bani în favoarea acestei campanii, suma totală obținută astfel, fiind de 36.400lei.

Audiați de către instanță, martorii (……) au arătat că aprecierea lor față de inculpată, persoana acesteia și  activitatea sa în general, a stat la baza donațiilor pe care le-au făcut.

Este important de observat că din declarațiile acestor martori, precum și a martorilor (….)se conturează imaginea publică a inculpatei, care este percepută în cadrul comunității ca o persoană implicată în rezolvarea problemelor semnalate, care participa la emisiuni radio, răspundea la întrebările cetățenilor, desfășura audiențe în cadrul primăriei, ocazii cu care solicita răspunsuri persoanelor responsabile din diferite departamente ale primăriei, pe care uneori le și invita să participe la aceste audiențe.

Mai mult, în percepția unor martori care au apelat la inculpată în diferite ocazii, aceasta era singura persoană care a dorit și a putut să-i ajute, aceștia având în mod evident anumite așteptări de la inculpată, în acest sens amintim declarația martorului Adam Ambrus, care arată că „nu mai știu exact ce i-am solicitat inculpatei, dar ideea era ca aceasta să intervină în sensul de a pune pe ordinea de zi discuția privind certificatul de urbanism în comisia de urbanism sau să nu se mai tergiverseze soluționarea.”

Tot aici, este necesar să precizăm că în urma administrării întregului probatoriu testimonial, curtea a constatat că în cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca existau disfuncționalități majore, recunoscute de altfel și de martorii audiați în cauză (relevantă în acest sens fiind declarația martorei Rusescu Ramona care arată că „mulți colegi din primărie se interesează cu privire la această procedură greoaie, sunt multe documente de depus și noi suntem foarte puțini și toți colegii au cunoștințe /în sensul de cunoscuți/ care au nevoie de informații”), ce porneau de la lipsa unor informații complete cu privire la documentația ce trebuia depusă, de la lipsa informării cetățenilor cu privire la problemele apărute și modul în care acestea urmează a fi soluționate și se finalizau cu tergiversări și depășiri semnificative a termenelor de soluționare și astfel cu inerentele complicații ce apăreau ( expirarea unor termene de valabilitate etc.).

Zsolt Fodor

În acest context, vom reda mai jos situația cronologică a demersurilor efectuate de către inculpatul Fodor Zsolt legate de imobilul Palatul Mikes, situat în Cluj-Napoca, Piața Muzeului nr.4:

–   cerere înregistrată la data de 29.10.2014 de către Asociația de Proprietari Piața Muzeului nr.4, prin inculpat în calitate de președinte, prin care s-a solicitat acordul Primăriei Cluj-Napoca pentru executarea lucrărilor de reconstituire a fațadei(balcon și coloane) a Palatului Mikes

–  la data de 18.12.2014 a fost eliberat certificatul de urbanism nr.4830 cu o valabilitate de 12 luni

–    a fost solicitat și obținut avizul nr.116/20.02.2015 al Direcției Județene pentru Cultură Cluj, în care se precizează că „…refacerea fațadei și inclusiv a balconului de deasupra portalului este benefică pentru starea monumentului și pentru ambianța pieței. În acest scop concesionarea suprafeței  de sprijinire a două coloane este de interes public”.

–   Au fost solicitate o serie de documente de către Primăria mun. Cluj-Napoca Asociați reprezentate de către inculpat, documentația depusă fiind verificată de diverse comisii de specialitate, care au emis avize favorabile cu privire la caracterul complet și legal al documentației, astfel că toate avizele au fost obținute până la data de 28.05.2015, singurul impediment fiind lipsa unui extras CF al terenului, nefiind găsită cartea funciară și impunându-se astfel, reconstituirea acesteia.

–  la data de 10.09.2015 se depune o cerere de reconstituire a filei CF nr.1473, aferentă Pieței Muzeului , prin adresa din data de 13.10.2015, primăria informând solicitantul că se efectuează demersuri pentru reconstituirea cărții funciare

ulterior, a existat o perioadă de 5 luni de stagnare, datorată, în viziunea inculpatului, culpei primăriei, iar, la data de 23.02.2016 a fost eliberat CF ul reconstituit însă la acea dată expirase valabilitatea certificatului de urbanism obținut pe o durată de 12 luni și amintit mai sus.

–  prin cererea înregistrată la data de 17.03.2016 Asociația de proprietari amintită  a solicitat eliberarea unui nou certificat de urbanism, care a fost eliberat la data de 5.05.2016

–  la data de 11.04.2016 a fost finalizat memoriul tehnic privind documentația tehnică pentru obținerea unei hotărâri de consiliu local

  prin adresa înregistrată la data de 9.05.2016 Asociația a comunicat Direcției patrimoniu că a fost întocmită documentația solicitată

   cererea a fost primită la data de 9.05.206 și trimisă a doua zi martorului B. P de la Serviciul Administrare Spații, terenuri, la care a rămas până la data de 23.05.2016, dată la care a fost trimisă martorei Ardeuș Iulia Ionela, iar la data de 26.05.206 a fost trimisă inculpatei, la care a rămas până la data de 30.05.2016 când s-a reîntors la martorul B. P, iar la data de 31.05.2016 au fost efectuate mențiunile „rezolvat favorabil” și „ trimis spre expediere”

Potrivit declarațiilor celor doi inculpați aceștia se cunosc de mai mult timp, având mai multe cunoștințe comune și prieteni comuni și, totodată, fiicele acestora au urmat cursurile la același liceu.

Interesul inculpatei Horvath față de problema mai sus expusă este unul evident și reiese atât din declarațiile celor doi inculpați ( inculpatul Fodor arată că „ lucrurile stagnând și neprimind nici un răspuns, m-am dus în audiență la coinculpată, undeva în noiembrie 2015. Aveam o relație de amiciție cu aceasta dar am preferat să mă duc în audiență, nu am solicitat nici un favor și nici nu mi s-a promis nimic în acest sens. Eu am mers doar să mă plâng de situație, sperând totuși să se găsească o soluție blocajului în care mă aflam, coinculpata mi-a răspuns că nu știe care e soluția dar că se va interesa”, iar, inculpata arată că „ inc. Fodor a venit la mine să mă întrebe despre motivul pentru care s-a blocat toată procedura…Vorbind cu martora Ardeuș am aflat și că oficiul de cadastru a întors în această perioadă documentația, cerând completări, alte documente, deci o chestiune externă instituției”), a martorilor audiați în cauză, martora Ardeuș arată că”cu privire la această speță mi-au fost solicitate informații de către doamna viceprimar, raportat la termenul foarte lung de nesoluționare a cererii”, dar și de convorbirile telefonice purtate între inculpată și martora A. A. M. căreia îi cere să o sune sau să se ducă la martora Ardeuș în legătură cu problema Pieței Muzeului, convorbire din data de 15.02.2016, pe de o parte și cea purtată între inculpată și coinculpat la data de 10.03.2016, când inculpatul a constatat că problema sa nu apare pe ordinea de zi a ședinței consiliului local de a doua zi, iar inculpata i-a relatat acestuia toate demersurile întreprinse de către acestea „zilele trecute și săptămâna trecută le-am rugat de 112 ori pe doamne, cu textul că eu doar atâta doresc de 8 martie, să pot să-mi șterg povestea asta de pe creier”, iar, ulterior, în aceeași zi, are loc o nouă discuție între coinculpați cu privire la expirarea valabilității certificatului de urbanism, ocazie cu care inculpata arată că „ bine, eu am știut că deja îi hotărâre de Consiliu și am pistonat pe toată lumea…”.

Apoi, în preziua întâlnirii inculpaților de la terasa restaurantului Camino din Piața Muzeului, restaurant ales de inculpat tocmai datorită poziționării acestuia în imediata apropiere palatului Mikes, adică la data de 12.05.2018, are loc o altă convorbire telefonică între cei doi inculpați, ocazie cu care se stabilesc coordonatele întâlnirii celor doi din data de 13.05.2016, dar se discută și de lipsa răspunsului inculpatei la mesajele trimise de inculpat pe Viber , iar ulterior prin SMS, inculpatul îi solicită inculpatei și numărul de telefon al martorei Ardeuș, care, spune inculpatul”mi-a promis că mă ajută când este nevoie”.

Odată redate ipotezele care au condus la stabilirea datei și locului întâlnirii dintre inculpați se deduce în mod neechivoc că la data de 13.05.2016, inculpații aveau interese clare (inculpata Horvath având nevoie de ajutorul material al inculpatului în finanțarea campaniei sale electorale, iar inculpatul Fodor în urgentarea rezolvării problemei sale, blocată într-un departament al primăriei) și doreau rezolvarea acestora.

Încă de la începutul discuției dintre cei doi, inculpatul Fodor precizează (aspect recunoscut, de altfel, de către acesta) că, din principiu, nu sponsorizează/finanțează campanii electorale, că nu este membru UDMR și nu este angrenat politic.

Față de refuzul ferm al inculpatului de a face o donație în calitate de persoană fizică se aduce în discuție de către inculpată, sponsorizarea de către firma inculpatului a tinerilor voluntari maghiari cu abonamente la Untold și respectiv Electic Castle.

Din declarațiile martorilor audiați în cauză R. K. G, A. G., L.L. rezultă că ideea recompensării voluntarilor pentru activitatea acestora de tip door to door și call center a apărut în cursul lunilor februarie-martie 2016 și că inculpata l-a anunțat pe martorul Res că vor primi un contract de sponsorizare din care se vor cumpăra biletele ce vor fi distribuite voluntarilor din campania electorală.

Ulterior, s-a încercat a se acredita ideea că aceste sponsorizări erau destinate voluntarilor pentru întreaga lor activitate atât cea electorală cât și cea culturală și socială, însă aceste susțineri sunt infirmate de depozițiile martorilor amintiți în paragraful precedent, coroborate cu conținutul convorbirii ambientale din care rezultă că inculpata avea nevoie de aceste abonamente în valoare totală de 20.000 lei până la data de 5 iunie 2016, dată la care au avut loc alegerile locale, precum și din schimbul de SMS uri dintre inculpați din data de 20.05.2016,când inculpata se interesează dacă poate trimite pe cineva după bilete arătând  că „ sper că nu este o nesimțire, numai că ar da bine acum”, iar răspunsul inculpatului a fost că, deocamdată are doar promisiunea organizatorului în ceea ce privește un preț bun, iar ulterior perfectării contractului de sponsorizare se va afla și în posesia biletelor.

Inculpatul Fodor Zsolt nu numai că și-a exprimat acordul în legătură cu această sponsorizare dar a și acționat în consecință, sunându-și colaboratorii în vederea obținerii datelor tehnice privind viitorul contract de sponsorizare, de costul biletelor etc.

Ca răspuns la rezolvarea acestei probleme importante pentru inculpată, aceasta afirmă, se susține de către apărare, pe un ton teatral,de glumă, că dacă va ajunge primar „va face totul…”.

Răspunsul coinculpatului clarifică însă sensul discuției, prin aceea că acesta arată în mod clar că pentru el este deja foarte mare lucru că i se poate adresa acesteia ori de câte ori are nevoie și de fiecare dată este ajutat.

Din continuarea dialogului dintre cei doi inculpați rezultă de fapt adevărata miză a alegerilor locale, inculpata dorind să-și prezerve în continuare poziția de viceprimar, prin obținerea în primul rând a unui nou mandat de consilier local și fiind, totodată,  conștientă că actualul primar are „60 de procente”, dar că acesta le spune tuturor că „ el vrea să continue cu mine”, toate aceste aspecte fiindu-i aduse la cunoștință și coinculpatului.

Cunoscând însă algoritmul prevăzut de lege în împărțirea locurilor de consilier local precum și negocierile ulterioare pentru funcția de viceprimar, este evident că inculpata era în mod serios interesată de obținerea unui rezultat cât mai bun la alegerile locale.

Apoi, la un moment dat, după terminarea mesei, inculpatul, care după cum am precizat mai sus a fost cel care a ales locul de întâlnire,  îi propune inculpatei să-i prezinte lucrările la palatul Mikes, ocazie cu care discuția dintre cei doi este orientată în această direcție și anume cu privire la documentație și la faptul că aceasta s-a împotmolit. Inculpata nu numai că cere date cu privire la situația concretă a documentelor dar și solicită să-i fie adus actul acesteia, iar, ea urmează să-l roage frumos pe primar  că „ asta-i numai o confirmare de aviz care a existat deja”, scopul fiind acela de a nu se rata următoarea ședință de consiliu.

Susținerile inculpaților referitoare la faptul că această parte a discuției a avut un caracter general, că inculpatul Fodor nu a pretins sprijinul coinculpatei, sunt infirmate de aspectele redate mai sus, de faptul că inculpata și-a exprimat clar intenția de a interveni în vederea rezolvării problemei.

Într-o discuție telefonică ulterioară din data de 17.05.2016, inculpatul se interesează din nou de o viitoare ședință de consiliu, dar aduce în discuție și o altă problemă „ undeva prin 22 iunie…din cauza noului PUG, am o autorizație de construcție  pentru care ar trebui să treacă un document…”, „ ca să nu apucăm noul PUG, problema noului PUG fiind confirmată și de martora Subțirică Ligia care arată că „ în mai 2016 a fost o situație specială, nu numai doamna vice primar ci tot Clujul mi-a solicitat să urgentăm lucrările având în vedere că expira perioada măsurilor tranzitorii privind noul PUG.

Tot în cadrul aceleași discuții inculpatul afirmă „jumătatea problemei este deja rezolvată, avem biletele în mână”, inculpata răspunzând „ Da? Vai ce bine”, fapt ce confirmă încă o dată condițiile premisă a contractului de sponsorizare încheiat.

În aceeași zi, inculpata îi trimite inculpatului un SMS în care îi spune că va avea loc o ședință de consiliu probabil în ultima săptămână din luna mai și, totodată ,  îi cere să o anunțe dacă a predat hârtiile.

În ceea ce privește data încheierii contractului de sponsorizare nr.183/23.05.2016 aceasta coincide cu data la care a fost întocmit referatul nr…/451 privind dezmembrarea, concesionarea și însușirea documentației cadastrale pentru dezmembrare iar prin adresa nr…./451, Primăria mun. Cluj-Napoca a comunicat asociației de proprietari reprezentată de inculpat că a fost întocmit proiectul de hotărâre privind dezmembrarea, concesionarea și însușirea documentației cadastrale pentru dezmembrare, cu mențiunea că va fi înaintată spre analiză și dezbatere deliberativului local.

În data de 25.05.2017 mai are loc o convorbire telefonică între inculpați, în cadrul căreia inculpata confirmă că a fost vizitată de martora Ardeuș și că documentația se află la aceasta, iar inculpatul o informează pe inculpată cu privire la documentația pe care o va depune referitoare la cel de-al doilea proiect al său …. ( discuția despre această problemă fiind reluată și în cadrul convorbirii telefonice din data de 13.06.2016, când inculpata îl sfătuiește pe inculpat cum să procedeze să o sune personal pe martora Ardeuș), iar în final arată că și cealaltă problemă s-a rezolvat „ dacă am înțeles bine, astăzi, s-a tras linia” aspect pentru care inculpata mulțumește foarte mult.

Conchizând, coroborând și analizând toate probele administrate mai sus, văzând și modul în care s-au derulat evenimentele, apreciem că a fost dovedită dincolo de orice dubiu vinovăția celor doi inculpați în comiterea infracțiunilor reținute în sarcina acestora, fiind evident faptul că suma de 20.000 lei reprezintă contravaloarea foloaselor materiale pretinse de inculpată în vederea recompensării voluntarilor ce activau în campania electorală în schimbul sprijinului acordat de către aceasta inculpatului pentru soluționarea favorabilă a cererilor acestuia.

În ceea ce privește apărarea inculpaților referitoare la faptul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență și, respectiv cumpărare de influență, față de lipsa promisiunii inculpatei de a determina un funcționar public să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze sau să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, apreciem că aceasta nu este fondată.

Astfel, potrivit doctrinei și jurisprudenței în materie (decizia nr.489/2016 a Curții Constituționale), în actuala reglementare a infracțiunii de trafic de influență, legiuitorul a adăugat o nouă condiție de tipicitate (nouă cerință esențială), necesară pentru realizarea laturii obiective a infracțiunii, respectiv aceea ca făptuitorul să promită cumpărătorului de influență că îl va determina pe funcționarul public sau pe o altă persoană dintre cele menționate de lege să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri.

Curtea a reținut că formularea normei penale criticate – “pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta …” – este redactată clar, pentru întregirea laturii obiective a infracțiunii de trafic de influență, deci pentru existența infracțiunii, fiind necesară îndeplinirea cerinței existenței influenței reale sau imaginare (conjuncția “sau”, cu funcție disjunctivă, având înțelesul curent din limba română – ori/fie, în concret legând noțiuni care se exclud ca alternative), împreună cu/alături de cerința ca făptuitorul să promită că îl va determina pe funcționarul public sau pe o altă persoană dintre cele menționate de lege să adopte conduita dorită de cumpărătorul de influență (conjuncția copulativă “și” având funcția de a lega două cerințe esențiale, de a indica o completare, un adaos, o precizare nouă în incriminarea faptei de trafic de influență).

Or, Curtea a constatat că realizarea acestei din urmă condiții (de a promite influența asupra funcționarului) presupune asumarea din partea făptuitorului a obligației, a angajamentului de a-l determina pe funcționar să adopte conduita ce formează obiectul traficării de influență. În aceste condiții se poate susține că, în lipsa promisiunii făptuitorului că îl va determina pe funcționarul public sau altă persoană dintre cele prevăzute de lege să aibă conduita solicitată de cumpărătorul de influență, fapta de a pretinde, primi ori accepta promisiunea de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public în vederea determinării acestuia să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, nu constituie infracțiunea de trafic de influență.

Promisiunea poate fi explicită sau implicită, atunci când rezultă din împrejurări de fapt, iar infracțiunea există indiferent dacă intervenția promisă a avut sau nu loc și indiferent dacă s-a urmărit efectuarea unui act legal sau ilegal. Nu este relevant dacă intervenția s-a produs ori nu, precum și momentul în care aceasta s-a realizat, raportat la momentul săvârșirii uneia din acțiunile ce constituie elementul material al infracțiunii, deoarece producerea intervenției nu este o condiție pentru existența traficului de influență.

În speță, față de împrejurările de fapt descrise mai sus, de modul în care au decurs lucrurile, cum s-au corelat activitățile celor doi inculpați, precum și de calitatea inculpatei de vice primar,  promisiunea rezultă implicit.

În cea ce privește infracțiunea de spălare de bani aceasta există în forma coautoratului, având în vedere faptul că inculpații au decis la data de 13.05.2016 să disimuleze remiterea sumei de 20.000 lei prin încheierea unui contract de sponsorizare fictiv și interpunerea unor persoane juridice.

În acest sens inculpata i-a solicitat martorului Res Konrad, în calitate de reprezentat al Uniunii Studențești Maghiare din Cluj să accepte încheierea contractului fictiv, iar inculpatul a dispus martorei C. să efectueze demersurile necesare pentru transferarea efectivă a sumei de bani în contul USMC, iar, ulterior din dispoziția inculpatei suma a fost utilizată în vederea achiziționării unor abonamente la festivalurile de muzică Electric Casle, Double Rise și Untold. De altfel,ulterior ridicării sumei de 10.800 lei de către martorul Res, acesta a remis-o martorei S.M., consilieră a inculpatei.

Mai mult, cu privire la caracterul disimulat al contractului, chiar martorul Res Konrad în declarația sa arată că nu înțelege de ce USMC a fost folosit ca intermediar și că aceștia nu au avut nici un beneficiu în urma acestui demers, banii fiind destinați voluntarilor care au prestat activități cu caracter electoral atât pentru campania inculpatei cât și pentru cea a UDMR.

Potrivit deciziei nr.16/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind dezlegarea unei chestiuni de drept, subiectul activ al infracțiunii din care provin bunurile poate fi și subiect activ al infracțiunii de spălare de bani. Din punct de vedere teoretic, o asemenea posibilitate nu este interzisă de lege. Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului, adoptată la Varșovia la 16 mai 2005, ratificată de România prin Legea nr. 420/2006, stipulează în art. 9 paragraful 2 lit. a) că, în scopul punerii în practică sau al aplicării măsurilor ce se dovedesc necesare pentru sancționarea în dreptul intern a faptelor ce constituie spălare de bani, „se poate prevedea că infracțiunile enunțate în acest paragraf nu se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiunea predicat.” La momentul aderării la Convenția de la Varșovia, statul român nu a exprimat însă nicio rezervă. Cum nici în Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, nu există vreo dispoziție care să împiedice reținerea în sarcina subiectului activ al infracțiunii din care provin bunurile și a infracțiunii de spălare de bani, rezultă că, din punct de vedere teoretic, un asemenea concurs de infracțiuni este posibil.

În drept, fapta inculpatei Horvath Anna  care la data de 13.05.2016, în calitate de viceprimar al mun. Cluj-Napoca a pretins în mod direct coinculpatului remiterea unor foloase materiale necuvenite ( 30 de abonamente la Electric Castle și 30 abonamente la Untold, în valoare totală de 20.000 lei) în considerarea influenței pe care inculpata o are asupra funcționarilor publici din cadrul primăriei, cu atribuții în domeniul urbanismului și autorizării lucrărilor de construcții, promițând că îi va determina pe aceștia să îndeplinească sau să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență prev. de art.291 alin.1 C.p., cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000.

Fapta aceleiași inculpate, care în luna mai 2016 a participat la transferarea sumei de 20.000 lei, cunoscând că aceasta provine din săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și cumpărare de influență, în scopul disimulării originii ilicite a acesteia întrunește elementele constitutive a infracțiunii de spălare a banilor prev. de art.2929 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002, în forma coautoratului, neimpunându-se schimbarea încadrării juridice în forma de participație a complicității pusă în discuție din oficiu de către instanță.

Fapta inculpatului Fodor Zsolt care, la data de 13.05.2016 a promis în mod direct coinculpatei remiterea unor foloase materiale necuvenite ( 30 de abonamente la Electric Castle și 30 abonamente la Untold, în valoare totală de 20.000 lei), în considerarea influenței pe care inculpata o avea asupra funcționarilor publici din cadrul primăriei cu atribuții în domeniul urbanismului și autorizării lucrărilor de construcții pentru determinarea acestora de a îndeplini sau de a urgenta îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență prev. de art.292 C.p. cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000.

Fapta aceluiași inculpat care în luna mai 2016 a participat la transferarea sumei de 20.000 lei, cunoscând că aceasta provine din săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și cumpărare de influență, în scopul disimulării originii ilicite a acesteia întrunește elementele constitutive a infracțiunii de spălare a banilor prev. de art.2929 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002.

Trecând la individualizarea judiciară a pedepselor, curtea va ține seama de criteriile prevăzute de art.74 C.p., de împrejurările  și modul de comitere a faptelor, de starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, de natura și gravitatea rezultatului produs, de motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit, dar și de conduita procesuală a inculpaților care nu și-au asumat comiterea faptelor (inculpata Horvath refuzând chiar să-și dea acordul pentru prestarea unei munci în folosul comunității tocmai din acest motiv al aprecierii sale personale că este nevinovată), dar și de lipsa antecedentelor penale ale acestora, faptul că sunt bine integrați în familie și societate, inculpata fiind o personalitate publică apreciată de comunitate iar inculpatul un om de afaceri prosper.

De altfel, apreciem că aspectele detaliate în cuprinsul prezentei hotărâri, premisele care au condus la comiterea faptelor, disfuncționalitățile serviciilor publice sunt împrejurări care diminuează periculozitatea celor doi inculpați, în sensul art.75 alin.2 lit.b C.p.

Astfel, văzând și limitele de pedeapsă reglementate de textele incriminatoare precum și dispozițiile art.76 C.p. apreciem că câte o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru cele două infracțiuni comise de inculpată și o pedeapsă de 1 an și  6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de cumpărare de influență și respectiv, o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani pentru inculpatul Fodor Zsolt, vor fi în măsură să contribuie la sancționarea și reeducarea inculpaților.

În baza art.38 alin.1 C.p. se va  constata concursul de infracțiuni, iar în baza art.39  alin.1 lit.b C.p. se vor contopi pedepsele aplicate, inculpata executând în final pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care se adaugă sporul de 1/3 din pedeapsa de 2 ani închisoare, aceasta executând în final pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare iar inculpatul pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care se adaugă sporul de 1/3 din pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, aceasta executând în final pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie și complementară aplicată, instanța, raportându-se la Decizia nr. LXXIV pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului ( în special cauzele Hirst c. Marii Britanii și Sabou și Pîrcălab c. României),a  apreciat că raportat la faptele  concret săvârșite  de inculpați se impune, în  temeiul  art. 66 și 292 Cod Penal    aplicarea pedepsei complementare a interzicerii   exercițiului   drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a  Cod Penal, pe o durată de doi ani Astfel, caracterul antisocial al faptelor și gravitatea acestora  conduc la incompatibilitatea inculpaților cu exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice.

Inculpatei îi vor fi aplicate și pedepsele accesorii potrivit art.65 C.p., întrucât în cazul acesteia se va dispune executarea pedepsei rezultante în regim de detenție, nefiind întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.91 C.p., lipsind acordul acesteia de a presta o muncă în folosul comunității prev. la lit.c a textului de lege menționat.

În cazul inculpatului Fodor, apreciem, raportat la persoana acestuia, la conduita avută anterior săvârșirii infracțiunilor, precum și la posibilitățile sale de îndreptare că aplicarea pedepsei este suficientă și chiar, fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni, că este necesară supravegherea sa pe o perioadă determinată, fiind îndeplinite cerințele art.91 C.p.

Ca urmare, se va dispune suspendarea executării pedepsei principale de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului, sub supraveghere și va stabili un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 Cod penal.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina