fbpx

Dana Gîrbovan despre reticența magistraților față de avocați și sistemul de pregătire în cadrul INM

Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, judecător la Curtea de Apel Cluj, a vorbit despre reticența magistraților de a fi împreună cu avocații la diverse evenimente și despre nevoia de a fi regândit sistemul de pregătire a judecătorilor și procurorilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii.

Președintele UNJR, Dana Gîrbovan, a acordat un interviu pentru universuljuridic.ro cu ocazia Congresului Avocaților 2017, unde a ținut un discurs în deschiderea lucrărilor congresului. În cadrul interviului, Gîrbovan a fost întrebată despre reticența față de avocați și despre ideea că tinerii ajung judecători la vârste prea fragede.

Nicolae Cîrstea: Există o reticență din partea magistraților de a fi împreună cu avocații, spre exemplu, sau cu alte profesii juridice, la diferite evenimente, de a organiza, poate, împreună, anumite evenimente. Resimțiți această reticență? Este și o reticență inclusiv din partea dumneavoastră, ca persoană?

Dana Gîrbovan: A fost o reticență resimțită venind din obligația de rezervă a judecătorului, însă cred că este greșit înțeleasă. Până la urmă, am depășit această reticență, inclusiv prin carta comună a judecătorilor și a avocaților, care a fost adoptată anul trecut și care include inclusiv această colaborare înțeleasă în sensul ei benefic, acela de a discuta despre problemele juridice, despre problemele și statutul profesiei. Mi-am adus aminte, venind la congres, că în perioada interbelică exista chiar o asociație comună a magistraților și avocaților. Și era o formă, până la urmă, de solidaritate în îndeplinirea aceluiași deziderat al justiției, fie ca magistrat, fie ca avocat. Atâta vreme cât fiecare parte își înțelege rolul, nu există niciun fel de incompatibilitate în a colabora, firește, la acest nivel, între judecători și avocați.

Nicolae Cîrstea: Există anumite păreri exprimate public: După ce ai făcut cei doi ani de INM ești, totuși, prea tânăr, ca judecător, să hotărăști în ceea ce privește libertatea și să hotărăști în alte situații în care ești pus, fără o experiență foarte mare ca om, în primul rând. Care este punctul dumneavoastră de vedere? Sunt prea tineri colegii care ies de pe băncile INM-ului pentru a decide în anumite aspecte?

Dana Gîrbovan: Vă spun din experiența proprie, pentru că am fost în aceeași situație – și eu am devenit judecător cred că la 22 de ani, fără niciun fel de experiență de viață în spate. Și este, într-adevăr, o povară, pentru că trebuie să înveți să gestionezi puterea pe care ți-o dă statutul de judecător, lipsindu-ți experiența, care este, fără îndoială, un ajutor în această provocare. De aceea, cred că ar trebui, totuși, regândit cumva sistemul de pregătire a judecătorilor și procurorilor în cadrul INM-ului, pentru a compensa această experiență, mărită perioada de stagiu, așa cum este modelul francez. Adică un judecător ar trebui să facă stagii și în parchete, și la avocatură, dar nu un stagiu din acesta formal, de o lună, când nu apuci să vezi despre ce este vorba; ci un stagiu efectiv de cel puțin 6 luni. De asemenea, stagii în penitenciare, pentru a-ți da șansa de a avea, totuși, o privire comprehensivă asupra sistemului și a înțelege ce înseamnă să stai în papucii unui avocat, în papucii unui procuror, ce înseamnă condițiile din penitenciare ș.a.m.d.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina