fbpx

Curtea Supremă a Spaniei a anulat interdicția de circulație pe timp de noapte și limitarea la 6 persoane a adunărilor familiale și sociale

Curtea Supremă a Spaniei a anulat interdicția de circulație pe timp de noapte și limitarea adunărilor familiale și sociale decretate de guvernul Insulelor Baleare după încetarea stării de alarmă, având în vedere că nu s-a justificat faptul că adoptarea unor astfel de măsuri intense și severe este indispensabilă.

Curtea Camerei de Contencios-Administrativ (Secția a IV-a) a admis recursul formulat de Parchet împotriva ordonanței din 20 mai a Înaltei Curți de Justiție a Insulelor Baleare (TSJIB) care a ratificat cele patru măsuri adoptate de guvernul balear pentru combaterea pandemiei după încetarea stării de alertă, relatează Confilegal.

Măsurile luate de guvernul autonom și ulterior ratificate judiciar de către Curtea Supremă a Insulelor Baleare, au fost: interzicerea de circulație a persoanelor  între orele 24.00 și 6.00, cu anumite excepții, controale pentru intrarea pe teritoriul insular balear a altor persoane din alte părți ale teritoriului național, limita maximă de 6 persoane în adunări familiale și sociale în spații interioare și opt în spații deschise; și 50% în spațiile interioare ale lăcașurile de cult.

Hotărârea de ratificare a TSJIB a cuprins  opinia separată a doi judecători, care au considerat că starea de alertă și limitarea adunărilor sociale în spații private sunt nejustificate.

Ministerul Public (procurorul) a fost cel care a atacat în instanță hotărârea referitoare la starea de alertă pe timp de noapte și la limita maximă a persoanelor la adunările familiale și sociale, iar hotărârea curții dispune anularea ordinului în partea referitoare la aceste două măsuri.

În sentința nr. 788/2021, din data de 3 iunie 2021, Curtea Supremă consideră că măsurile restrictive la fel de severe și extinse precum cele din starea de urgență sau numărul maxim de persoane la adunările familiale și sociale pot fi adoptate în temeiul Legii organice nr.3/1986 (articolul 3), cu condiția ca “justificarea obiectivă a măsurilor sanitare – având în vedere circumstanțele specifice ale cauzei – să fie proporțională cu intensitatea și amploarea restrângerii drepturilor fundamentale în cauză“.

Aceasta adaugă că justificarea măsurilor în speță, se dorește a acredita faptul că astfel de măsuri “sunt indispensabile pentru protejarea sănătății publice”, reținând că “simplele considerații de oportunitate, prudență sau precauție” nu sunt suficiente.

În cauza analizată, instanța concluzionează că “nici Consiliul Guvernului Comunității Autonome a Insulelor Baleare, nici instanța de judecată care a validat măsurile nu au justificat că măsurile sanitare menționate anterior care restricționează libera circulație și dreptul la viață privată familială erau indispensabile, având în vedere situația epidemiologică existentă atunci pe teritoriul autonom, ci se bazează numai pe considerente de prudență”.

În hotărâre se explică faptul că restricțiile privind drepturile fundamentale analizate în acest recurs sunt destul de diferite de cele care au fost soluționate în hotărârea pronunțată cu privire la măsurile adoptate în Insulele Canare.

Aceasta subliniază că, în acea cauză, era vorba despre limitarea călătoriilor între insule, măsuri care afectau libera circulație pe teritoriul național, în timp ce în acest recurs sunt în joc drepturi precum viața privată în familie și dreptul la reuniune.

În plus, instanța adaugă că este în joc mai mult decât libertatea de circulație, deoarece interzicerea circulației între două locuri particulare nu este același lucru cu forțarea tuturor să rămână acasă pentru anumite ore.

Curtea Supremă subliniază că intensitatea (forța cu care sunt afectate drepturile fundamentale) și amploarea (numărul de persoane afectate de drepturile lor fundamentale) nu sunt comparabile cu limitarea călătoriilor între insule în starea de urgență.

În ceea ce privește limitarea numărului maxim de persoane la adunările familiale și sociale, instanța a indicat că aceste restricții au fost în mod considerabil mai intense și mai extinse.

Pentru Curtea Supremă, măsurile sanitare, cum sunt cele din speță, au un impact restrictiv asupra elementelor de bază ale libertății de circulație și asupra dreptului la viață privată familială, precum și asupra dreptului de întrunire, tocmai din cauza gravității lor și pentru că afectează întreaga populație autonomă a insulelor. Aceasta înseamnă că acestea necesită o lege organică care să le ofere acoperirea necesară din punct de vedere constituțional.

Judecătorii explică faptul că singura regulă cu rang de lege organică care ar putea acoperi restrângerea drepturilor fundamentale în elementele sale de bază este articolul 3 din Legea organică 3/1986.

Aceștia subliniază că acest articol de lege este scurt și generic și că nu a fost destinat unei calamități de amploarea pandemiei de Covid-19, dar concluzionează că poate fi utilizat ca bază normativă, cu condiția justificării faptului că măsurile sanitare adoptate se ridică la înălțimea intensității și amplorii restrângerii drepturilor fundamentale afectate.

Aceasta reamintește că, așa cum s-a reținut în hotărârea instanței din Insulele Canare, ,,restricționarea drepturilor fundamentale în contextul luptei împotriva pandemiei de Covid-19 nu necesită întotdeauna și neapărat declararea unei stări de alertă. S-a spus atunci că, cel puțin în anumite cazuri, legislația sanitară oferă o bază de reglementare suficientă”, a concluzionat curtea.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns