Curtea de Apel Cluj a schimbat sentința unei instanțe de fond prin care un șofer ce a condus mort de beat primise amendă penală de 5.000 de lei și l-au condamnat la 1 an și 10 luni închisoare. Judecătorii Curții au scris în motivarea condamnării că ” oprirea la sancțiunea amenzii penale este una excesiv de blândă” și că ”modalitatea de individualizare pentru care prima instanță a optat este una total nejustificată.”

Prin sentința penală nr. 350 din data de 14 octombrie 2015 a Judecătoriei Năsăud, inculpatul P. D, fără antecedente penale, a fost condamnat pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului la o pedeapsă de 5000 lei amendă penală, echivalentul a 200 zile amendă, suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 25 lei.

Potrivit rechizitoriului, în sarcina inculpatului P. D s-a reținut că la data de 18.03.2014, în jurul orelor 15.35, a consumat băuturi alcoolice (spirtoase și două sticle de bere de 0,500 ml – declarație suspect) după care s-a urcat la volanul autoturismului marca Seat Toledo cu numărul de înmatriculare AR-O8-ROS și s-a deplasat din localitatea Bistrița pe DN 17 C până în localitatea Dumitra, unde a fost oprit de către un echipaj de poliție. Datorită faptului că inculpatul emana vapori de alcool și nu vorbea coerent s-a procedat la testarea cu aparatul etilotest, al cărui rezultat a indicat o valoare de 0,91 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la o unitate spitalicească unde i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Conform buletinului de analiză toxicologică nr. 579/IX/a/174 din data de 31.03.2014 emis de către SJML Bistrița-Năsăud, reiese că inculpatul P. D avea o alcoolemie de 2,20 g%o alcool pur în sânge la ora primei recoltări, 16:05.

Cum și-a motivat instanța de fond sentința

”La stabilirea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcție de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială incidența circumstanțelor atenuante sau agravante.

Având în vedere starea de fapt așa cum aceasta a rezultat din administrarea probelor, instanța a constatat că în cauză nu sunt incidente prevederile referitoare la circumstanțele atenuante sau la circumstanțele agravante.

Pentru infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod penal, instanța a avut în vedere la deliberare o pedeapsă de la 1 la 5 ani închisoare sau amenda.

Având în vedere că pentru infracțiunea comisă pedeapsa închisorii este prevăzută alternativ cu pedeapsa amenzii, instanța s-a pronunțat mai întâi cu privire la forma de pedeapsă pe care a aplicat inculpatului. În cauză instanța a constatat că în decursul procesului inculpatul nu și-a exprimat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, aspect care duce la limitarea modalităților de individualizare a pedepsei închisorii, raportat la prevederile art. 91 și art. 93 alin. 3 Cod penal, în sensul că în această situație instanța a putut dispune doar o pedeapsă cu executarea în regim de detenție pentru inculpat. Or în cauză, instanța a apreciat că, raportat la gradul de pericol social al faptei comise, la modalitatea în care aceasta a fost comisă și la persoana inculpatului, nu se impune executarea pedepsei în regim de detenție. De asemenea, raportat la gradul ridicat de alcoolemie al inculpatului, respectiv 2,2 g%0 alcool pur în sânge, instanța a apreciat că în cauză o soluție de amânare a aplicării pedepsei nu ar fi suficientă pentru atingerea scopului pedepsei penale.

Pentru aceste considerente instanța a apreciat că se impune ca inculpatului să-i fie aplicată pedeapsa amenzii, care este atât necesară cât și suficientă pentru a-l trage la răspundere penală pe inculpat și a-l atenționa pe acesta cu privire la conduita pe care va trebui să o aibă pentru viitor.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere prevederile art. 61 alin. 3 teza a II-a, raportat la situația inculpatului care așa cum rezultă din susținerile acestuia lucrează în străinătate, (aceasta fiind de fapt și cauza pentru care nu s-a putut prezenta în fața instanței în timpul procesului) deci realizează venituri, motiv pentru care a stabilit cuantumul sumei corespunzătoare unei zile amendă la 25 lei. De asemenea, la stabilirea numărului de zile amendă, instanța a avut în vedere atât gravitatea faptei comise, reflectată prin gradul foarte ridicat al alcoolemiei inculpatului (2,2 g%0 alcool pur în sânge), dar și de faptul că inculpatul este la primul contact cu legea penală.

Față de cele reținute, în baza art. 336 alin. 1 Cod penal instanța l-a condamnat pe inculpatul P. D la o pedeapsă de 5000 lei amendă penală, echivalentul a 200 zileamendă, suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 25 lei, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

În baza art. 63 Cod penal, instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor legale privind înlocuirea pedepsei amenzii penale cu pedeapsa închisorii în caz de neexecutare cu rea-credință a amenzii penale.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, în baza art. 274 alin 1 Cpp instanța a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 500 lei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud, solicitând desființarea sentinței penale atacate pentru netemeinicie, pronunțarea unei noi sentințe, prin care să se dispună condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 336 al. 1 Cp, la pedeapsa închisorii, în limite legale, cu suspendaresub supraveghere în condițiile art. 91 Cp.Pentru motivele prezentate pe larg în memoriul privind motivele de apel, apreciază că în mod nejustificat, prima instanță a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa amenzii pentru săvârșirea infracțiunii amintite, fără a aprecia în mod concret împrejurările concrete pentru care inculpatul a comis infracțiunea, respectiv gradul ridicat al alcoolemieiși distanța parcursă, în această stare.”, se arată în sentința primei instanțe.

Motivarea Curții de Apel Cluj

Prin DECIZIA PENALĂ NR. 602 /A/2016, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat în cauză de parchet.

”Curtea constată că, prezent în fața instanței de control judiciar, inculpatul P. D nu a dorit să facă declarații, însă a precizat că își menține declarațiile date cu privire la săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, declarații date în cursul urmăririi penale în care a recunoscut atât că a consumat alcool cât și că a condus pe drum public autoturismul său în această stare alterată de intoxicație etilică. Acesta a precizat că este de acord să presteze munca în folosul comunității.

Cu privire la sancțiunea penală aplicată Curtea consideră că în mod netemeinic instanța de fond a concluzionat că infracțiunea comisă de inculpat se caracterizează printr-o gravitate care să justifice aplicarea unei sancțiuni atât de blânde cum este cea a amenzii penale. Corespunde adevărului că, sancțiunea prevăzută de lege în cazul infracțiunii de la art. 336 alin. 1 Cod penal este închisoare alternativ cu amenda, însă, în speța concretă, în sarcina inculpatului se reține că acesta a condus pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică deosebit de ridicată, de 2,20 gr%o. Or, într-o atare stare, în mod evident că, individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, prin oprirea la sancțiunea amenzii penale este una excesiv de blândă. Curtea amintește că infracțiunea de conducere pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală este o infracțiune de pericol, iar încălcarea valorii sociale ocrotită prin norma penală are de multe ori urmări ce exced siguranța traficului rutier și interferează cu alte valori sociale ocrotite prin norme distincte, cum ar fi integritatea corporală, sănătatea sau chiar viața.

Tocmai de aceea legiuitorul a înțeles să sancționeze penal cu o pedeapsă cuprinsă între 1 an și 5 ani închisoare atitudinea unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.

Apoi nu poate fi omisă în evaluarea gravității faptei împrejurarea că nivelul alcoolului în sânge stabilit inculpatului era unul deosebit de ridicat, aproape de starea comatoasă, ceea ce imprimă faptei o gravitate sporită, sens în care modalitatea de individualizare pentru care prima instanță a optat este una total nejustificată.

Totodată, se constată împrejurarea că acest fenomen al conducerii având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală cunoaște o creștere accentuată, fapt ce creează un sentiment de insecuritate pentru toți participanții la trafic, acestora fiindu-le puse în pericol viața, integritatea corporală și proprietatea asupra bunurilor, valori garantate constituțional, precum și un sentiment de nemulțumire a opiniei publice, care constată urmările deseori tragice ale acestui fenomen. De aceea, aplicarea unei sancțiuni blânde si, cum este cea a amenzii penale, ar putea genera o creștere a fenomenului menționat, repercusiunile juridice ale faptelor de acest gen fiind aproape irelevante.

Modalitatea de sancționare a inculpatului aleasă de prima instanță este una vădit insuficientă, neținându-se cont de criteriile de individualizare prev. de art.74 alin.1 C.pen., instanța fondului apreciind în mod greșit că pedeapsa amenzii penale este suficientă pentru reeducarea inculpatului și, ca atare, proporțională cu aceste criterii.

Față de considerentele enunțate Curtea consideră că pedeapsa aplicată nu a fost judicios individualizată, ea nefiind în măsură să asigure funcția de reeducare a inculpatului, precum si realizarea rolului de prevenție generală și specială a sancțiunii penale, aplicarea unei pedepse mai severe fiind evident impusă de particularitățile cauzei, sancțiunea primei instanțe fiind disproporționată în raport cu gravitatea faptei si pericolul social al persoanei inculpatului.

Având în vedere cele expuse în precedent, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, Curtea va admite apelul declarat în cauză de parchet sub aspectul individualizării pedepsei aplicate inculpatului și, judecând în aceste limite va condamna pe inculpatul P. D la pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 alcool pur în sânge prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal, raportat la limitele legale de pedeapsă situate între 1 și 5 ani, la conduita inculpatului, care s-a prezentat doar în fața instanței de control judiciar, la faptul că acesta se află la prima sa incidență cu legea penală

Constatând îndeplinite condițiile legale statuate de legiuitor în dispozițiile art. 91 Cod penal privind posibilitatea executării sub supraveghere a pedepsei aplicate, în temeiul art. 91 Cod penal Curtea va dispune suspendarea executării pedepsei sub supravegherepe termen de 3 ani potrivit art. 92 Cod penal.

În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Arad la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Potrivit art. 93 alin. 2 Cod penal, inculpatul va executa obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Arad, iar în baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere inculpatul va prestao muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 70 de zile în cadrul Primăriei Sântana jud. Arad sau a unei unități de cult.

Pe durata termenului de supraveghere datele prevăzute la art. 93 alin. 1 lit. c-e se comunică Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Arad.

Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 și 97 Cod penal privind revocarea sau anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 66 alin. 1 lit. a) și i) Cod penal va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a conduce orice categorie de vehicule pe o perioadă de 3 ani,de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Interzicerea acestor drepturi este justificată prin natura infracțiunii săvârșite de inculpat care, optând pentru încălcarea normelor legale ce protejează interesul general al cetățeanului nu mai este demn în a ocupa funcții publice, nu prezintă suficiente garanții pentru a se putea bucura de încrederea unei comunități și, totodată, se justifică interzicerea inculpatului în exercitarea dreptului de a conduce orice categorie de vehiculepentru a conștientiza necesitatea și importanța respectării normelor legale, măsura fiind necesară și pentru protejarea intereselor și drepturilor generale ale cetățenilor.”, se arată în motivarea judecătorilor Curții.

Comments

comentarii