fbpx

Cum va arăta admiterea la INM, potrivit noului proiect de lege. Testarea psihologică înaintea interviului

Așa cum a cerut Curtea Constituțională, tot ce ține de concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii este prevăzut în proiectul de lege privind statutul magistraților. În actuala lege scrie că procedura de organizare și desfășurare a concursului se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 106 lit. a).

O noutate din proiectul de lege supus dezbaterii publice este că testarea psihologică se va face înaintea probei interviului și nu după, așa cum este acum.”Candidații declarați a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției participă la proba interviului ”, se arată în proiectul din care prezentăm un extras privind procedura de concurs:

”Art. 11 – (1) După înscriere, toţi candidaţii sunt verificaţi sub aspectul îndeplinii condiţiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. a), b) şi d), precum şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere medical şi a celei privind lipsa antecedentelor penale şi a cazierului fiscal. Condiţia de a fi apt din punct de vedere medical se dovedeşte prin certificat medical eliberat de un medic specializat în medicina muncii, la cererea fiecărui candidat, pe baza unui barem medical elaborat de o comisie constituită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii.

(2)  Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se realizează de comisia de organizare a concursului.

(3) Rezultatele verificării se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, cel mai târziu cu 15 zile înainte de data susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.

(4) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei cu rezultatele verificării.

(5) Contestaţiile se depun la tribunale şi parchetele de pe lângă acestea care le înaintează de îndată comisiei de organizare a concursului.

(6) Contestaţiile se soluţionează prin hotărâre definitivă a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(7) Listele finale ale candidaţilor, întocmite distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 6 alin. (6), se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 12 – (1) Examinarea candidaţilor în cadrul concursului de admitere se face în două etape.

(2) Prima etapă este eliminatorie şi constă în susţinerea următoarelor probe scrise eliminatorii:

a) un test-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinut la următoarele discipline: drept civil,  drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal.

b) o probă scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinută la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal.

(3) La proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice participă numai candidaţii declaraţi admişi la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice.

(4) Nota obţinută la prima etapă este media aritmetică a notelor obţinute la probele prevăzute la alin. (2).

(5) A doua etapă constă într-o testare psihologică și susţinerea unui interviu. La testarea psihologică participă toți candidații declarați admişi la prima etapă. Candidații declarați a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției participă la proba interviului , în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă și în limita unui număr egal cu o dată şi jumătate din numărul de locuri de auditori de justiţie, respectiv din numărul de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor scoase la concurs. În cazul unui număr impar de locuri sau posturi, rotunjirea se face la numărul mai mare. Numărul candidaţilor admişi pentru susținerea interviului se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.

Art. 13 – (1) Testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs prevăzute la art. 12 alin. (2) lit. a).

(2) La testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice fiecare răspuns corect primeşte 1 punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.

(3) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice este cel stabilit de către comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toţi candidaţii.

(4) Evaluarea şi notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice se realizează prin procesare electronică.  Lucrările se notează cu “Admis” sau “Respins”, în funcţie de punctajul obţinut de candidat. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute, în limita dublului numărului de locuri de auditori de justiţie, respectiv de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor scoase la concurs. Numărul candidaţilor admişi se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.

Art. 14 – (1) Baremul de evaluare şi notare la proba prevăzută la art. 13 se afişează la centrele de concurs după încheierea probei şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii. Candidații pot contesta baremul de evaluare și notare în termen de 3 zile de la afişarea acestuia la centrele de concurs. Contestațiile la barem se transmit, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii și se soluţionează de subcomisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.

(3) În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de elaborare a subiectelor în baremul iniţial, cât şi punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestaţii.

(4) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispoziţiile alin. (3), se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

(5) În cazul în care concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii se desfăşoară în acelaşi timp cu concursul de admitere în magistratură şi există întrebări identice, admiterea unei contestaţii la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere în magistratură produce efecte şi în privinţa concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile alin. (2) – (4).

(6) În cazul admiterii contestaţiei la barem, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor şi de corectare care sunt răspunzători de admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora.

(7) Persoanele prevăzute la alin. (6) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată; acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.

(8) Sancţiunile prevăzute la alin. (7) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.

Art. 15 – (1) Rezultatele testului-grilă se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la proba testului-grilă în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor. Contestaţia se depune, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii.

(3) Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2).

(4) Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.

Art. 16 – (1) Proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice constă în elaborarea unor lucrări la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal.

(2) Dispoziţiile art. 13 alin. (3), art. 14 şi art. 15 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

(3) Fiecare lucrare se notează distinct, la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.

(4) Nota probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la fiecare lucrare.

(5) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la această probă, dispoziţiile art. 15 alin. (2) – (4) aplicându-se în mod corespunzător.

(6) Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 5 la fiecare lucrare şi cel puţin media 6, calculată potrivit alin. (4).

Art. 17 – (1) Candidaţii declaraţi admişi la cele două probe scrise susţin testarea psihologică prin care se constată îndeplinirea condiţiei de a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei. Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa unui psiholog desemnat de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii din rândul psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel ori din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestaţi în condiţiile legii. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum şi calificativul “Admis” sau “Respins”.

(2) Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea testării psihologice aprobată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu anunţul privind organizarea concursului.

(3) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod. Calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.

(4) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 24 de ore de la publicarea rezultatelor, contestaţii, care se transmit, inclusiv prin fax sau e-mail, Institutului Naţional al Magistraturii.

(5) Contestaţiile se soluţionează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi desemnaţi în mod similar celui prevăzut la alin. (1), alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris şi susţinerea unui nou interviu.

(6) Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv şi se publică în condiţiile alin. (3).

Art. 18 – (1) Candidaţii care îndeplinesc condiţia de a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei susţin interviul. Din comisia de interviu, respectiv din fiecare subcomisie de interviu, după caz, fac parte un psiholog, doi judecători, un procuror şi un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar. Numărul subcomisiilor de interviu se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie. Membrii care vor activa în subcomisii se stabilesc, pe fiecare categorie, în ordinea aprobată de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs. În situaţia în care activează mai multe subcomisii, componenţa nominală a fiecăreia dintre ele va fi stabilită prin tragere la sorţi, în ziua desfăşurării probei. Membrii subcomisiilor neactivate dobândesc calitatea de membru supleant, în ordinea stabilită de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, dispoziţiile art. 9 alin. (3) aplicându-se în mod corespunzător.

(2) Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului se elaborează de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu anunţul privind organizarea concursului.

(3) Interviul constă în:

a) prezentarea candidatului prin prisma experienței personale și profesionale;

b) analiza şi interpretarea unui text la prima vedere; analiza se elaborează în scris şi se susţine oral de către candidat;

c) analiza orală a unei spețe cu elemente de etică specifice profesiei.

(4) Analiza prevăzută la alin. (3) lit. b) se predă comisiei/subcomisiei de interviu după susținerea orală a acesteia și va fi avută în vedere pentru aprecierea interviului. Fiecare dintre membrii comisiei/subcomisiei poate adresa întrebări candidaţilor.

(5) În cadrul probei interviului, comisia/subcomisia are în vedere următoarele criterii de evaluare:

a) motivația de a accede în profesia de magistrat;

b) existența aptitudinilor specifice profesiei de magistrat, fiind avute în vedere aptitudinea de comunicare clară și logică a ideilor, capacitatea de gândire critică, capacitatea de analiză, motivare și sinteză, înțelegerea realității sociale, folosirea corectă a limbii române;

c) elemente de etică specifice profesiei, fiind avut în vedere modul în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea magistraților, integritatea, responsabilitatea.

(6) Membrii comisiei/subcomisiei acordă, individual, punctaje pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (5), pe baza unei grile de evaluare elaborate de comisia de interviu care se publică în condițiile alin. (2) imediat după încheierea probei. Pentru criteriul de evaluare prevăzut la alin. (5) lit. a) punctajul maxim ce poate fi acordat este de 20 de puncte, iar pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (5) lit. b) şi c) punctajul maxim ce poate fi acordat este de 40 de puncte.

(7) Aprecierea interviului se face cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.

(8) Nota obţinută la această probă reprezintă media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei/subcomisiei.

(9) În funcţie de punctajul obţinut de candidat la interviu, se acordă unul dintre calificativele “Admis” sau “Respins”. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut cel puţin nota 7.

(10) Rezultatele de la proba interviului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.

(11) Înregistrarea interviului prin mijloace tehnice audio – video este obligatorie.

(12) Candidaţii pot contesta nota acordată la proba interviului, dispoziţiile art. 15 alin. (2) – (4) aplicându-se în mod corespunzător. Soluționarea contestației la proba interviului se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video, de către subcomisiile corespunzătoare de contestaţii. Rezultatele finale ale probei interviului se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

Art. 19 – După cele două etape ale concursului sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut calificativul „Admis” la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 12 alin. (4), în limita numărului de locuri de auditori de justiţie, respectiv a numărului de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor scoase la concurs.

Art. 20 – (1) Listele cuprinzând rezultatele definitive ale concursului, întocmite distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 6 alin. (6), se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) Clasificarea candidaţilor urmează a se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la concurs, în funcţie de opţiunea candidatului formulată potrivit art. 6 alin. (6). Candidaţii admişi care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor sunt convocaţi de comisia de organizare pentru a-şi exprima opţiunea pentru unul dintre posturile scoase la concurs din lista prevăzută la art. 6 alin. (6). Candidaţii nu pot reveni asupra opţiunii formulate.

(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii suplimentează numărul de locuri de auditori de justiţie scoase la concurs, astfel încât să fie declaraţi admişi toţi candidaţii care au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului.

(4) În cazul candidaţilor care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor menţionate la art. 6 alin. (6), departajarea candidaţilor cu note egale se face, în ordine, după următoarele criterii: nota mai mare obţinută la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, prevăzută de art. 12 alin. (2) lit. b), vechimea mai mare în specialitate juridică, deţinerea titlului ştiinţific de doctor în drept, calitatea de doctorand, activitatea publicistică de specialitate.

(5) Dacă numărul candidaților care au optat pentru posturi de personal de specialitate juridică asimilat magistraților și au fost declarați admiși este mai mic decât numărul posturilor scoase la concurs, pentru posturile rămase pot opta candidații care au primit la interviu calificativul „Admis”, dar au obținut în prima etapă a concursului o notă mai mică decât cea a ultimului admis pe posturile de auditor de justiţie. Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 21 – (1) După afişarea rezultatelor definitive ale concursului, candidaţii admişi după cele două etape ale concursului vor fi verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c).

(2) Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se vor face de comisia de organizare a concursului, cu respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

(3) Regulamentul privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii stabileşte documentele pe care candidaţii au obligaţia de a le depune, în vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii. La verificarea condiţiei bunei reputaţii sunt avute în vedere fapte pentru care s-au aplicat candidaţilor sancţiuni de drept penal, sancţiuni cu caracter administrativ, contravenţionale sau disciplinare ori pentru care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală, renunţarea la aplicarea pedepesi sau amânarea aplicării pedepsei, avându-se în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă de candidat, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, a sancţiunii cu caracter administrativ sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de condamnare, de renunţare la urmărirea penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei.

(4) Rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul raportului referitor la îndeplinirea condiţiilor de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, care se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 22 – (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 21 alin. (1) şi validează rezultatele concursului. Candidaţii care nu se bucură de o bună reputaţie sunt declaraţi respinşi.

(2) Pentru locurile şi posturile ce au devenit vacante în urma aplicării alin. (1) pot opta, până la data validării concursului, candidaţii admiși în condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (4) şi art. 16 alin. (6) şi care au obţinut calificativul „Admis” la interviu, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 12 alin. (4). La note egale, dispoziţiile art. 20 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.

(3) Dispoziţiile art. 21 se aplică în mod corespunzător.

(4) Listele definitive ale candidaţilor declaraţi admişi se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns