fbpx

Cum trăiește UNBR pe spatele RNPM. Ani la rând, Uniunea a avut cotă de piață peste 80%!

Clujust vă prezintă informații deosebit de interesante despre un domeniu puțin mediatizat sau știut, dar în care se învârt sume cu multe zerouri: piaţa serviciilor de înscriere în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară (RNPM). Aflăm din Raportul Comisiei Centrale de Cenzori privind situaţia financiar-contabilă pe anul 2019 a UNBR, făcut public recent, că ”în continuare ponderea principală a veniturilor UNBR se datorează activității RNPM”. Excedentul la această activitate în 2019 este de 1,74 milioane lei, în scădere față de anul anterior, când a fost de 3,1 milioane! Explicația o găsim într-un raport al Consiliului Concurenței, în care se arată că UNBR, ca operator RNPM, a avut până în 2018 o cotă de piață de peste 80%! Fără ca Ministerul Justiției, care supraveghează piața, să aibă ceva de zis. În continuare, spun sursele noastre, UNBR are o poziție dominantă cu o cotă de 55%.

În Raportul privind situaţia financiar-contabilă pe anul 2019 a Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR), făcut public recent pe site-ul Uniunii alături de alte rapoarte, la pagina 174 scrie că veniturile din activitatea RNPM, în 2019, au fost de 3.156.107 lei

”Rezultatul exercițiului provine din diferenta între excedentul realizat din activitatea economică (RNPM) în sumă de 1.749.519 lei si deficitul activității fără scop patrimonial în suma de 1.847.292 lei.

Cu toate că şi în anul 2018 s-a înregistrat deficit la activitatea fără scop patrimonial, în anul 2019 deficitul a fost cu 28,52% mai mic. (2.584.189 lei / 2018 față de 1.847.292 lei / 2019).

La activitățile economice (RNPM) s-a înregistrat, ca în fiecare an, un excedent, acesta fiind de 1.749.519 lei, cu 78,09 % mai mic faţă de anul 2018 (3.115.667 lei).”, se arată în Raportul administratorilor privind situaţia financiară anuală la 31 decembrie 2019 (pagina 160)

În timp ce UNBR este operator RNPM, unii avocați sunt agenți ai operatorului, iar aceștia realizează în concret înscrierile în Regisru. Agenții plătesc către operatorul UNBR o cotă de 15% (înainte era 20%) din brutul încasat de la clientul pentru care efectuează înscrierea. În Raportul UNBR se arată și care sunt principalii ”jucători” dintre avocații-agenți.

Într-un articol din 2018, decanul Baroului Dolj, Lucian Săuleanu, a ridicat mai multe întrebări și probleme interesante legate de UNBR – RNP (fost AEGRM):

”De ce sunt avantajați anumiți agenți în sensul că deși există tarife minime stabilite prin Decizia 62/2013 a Comisiei Permanente, a fost trecută cu vederea încălcările acestei decizii? Este exemplul licitației de la ING  din februarie 2017, încălcare cunoscută de conducerea UNBR.

Când s-a făcut ultimul control, ultima analiză a agenților care sunt restanțieri față de UNBR? Se pare că sunt agenți care beneficiază de o protecție sporită având datorii foarte mari față de bugetul Uniunii, așa încât o listă a acestora ar fi o dovadă de transparență, dar și comunicarea măsurilor luate pentru a nu aduce prejudicii bugetului.

Cum UNBR reușește să obțină venituri substanțiale din activitatea AEGRM, mai concret zeci de miliarde anual din comisioanele plătite de avocații care sunt și agenți, aș fi curios să știu când a avut loc măcar o singură întâlnire între colegii noștri și Președintele UNBR pentru a discuta problemele din sistem?”

Am adăuga noi: Cine sunt acești privilegiați la care face referire decanul Săuleanu, dar nu îi nominalizează?

Licitația de la ING, la care se face referire mai sus, a fost câștigată de cabinetul avocațial Ciprian Bara, cel care este primul în tabelul cu cotele.

Venituri de 5,18 milioane lei pentru UNBR în 2018. Raport CC: ”O structură clară de oligopol”

În bugetul prevăzut pe anul 2020 al UNBR, la capitolul  Venituri din activităţi economice (AEGRM – RNPM) e trecută suma de 3.000.000 lei.

În Raportul comisiei de cenzori se arată următoarele: ”Comisia Centrală de Cenzori constată ca în continuare ponderea principală a veniturilor UNBR se datorează activității AEGRM (RNPM) și cotizațiilor membrilor. Veniturile din activitatea RNPM în anul 2019 sunt în cuantum de 3.156.107 lei. Menționăm că aceste venituri sunt însă mai mici decât cele înregistrate în anul 2018, când aceste venituri au fost în cuantum de 5.189.215 lei.”

Această scădere se explică prin faptul că a fost spart ușor monopolul UNBR, care domina piața cu peste 80%, lucru scris negru pe alb, în Raportul Consiliului Concurenței din 2020, din care cităm mai jos.

În raport se arată cum Ministerul Justiției pune bețe în roate entităților care vor să devină operatori:

”Asociația pentru Competitivitate, una dintre entitățile care a solicitat autorizarea ca operator al Arhivei Electronice de Garanții Reale Mobiliare, în prezent Registrul Național de Publicitate Mobiliară (în continuare AEGRM/RNPM sau Arhiva/Registru), a semnalat autorității de concurență o serie de aspecte legate de posibila încălcare a prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare (în continuare Legea concurenței) de către Ministerul Justiției, în calitatea acestuia de Autoritate de supraveghere în domeniu, prin Instrucțiunile ministrului justiției nr.3128/C/2003 privind criteriile de autorizare a operatorilor de arhivă (în continuare Instrucțiuni 2003).

Cererea de autorizare a Asociației pentru Competitivitate, ca operator în Arhivă, a fost respinsă din următoarele considerente:

inexistența unui salariat angajat în funcția de consilier juridic cu cel puțin un an înainte de data depunerii cererii de autorizare,

 neprezentarea extrasului de carte funciară în original și a dovezii eliberate de asociația de proprietari pentru demonstrarea sediului,

inexistența unor resurse financiare suficiente,

insuficiența echipamentului tehnic,

lipsa calității de organizație profesională,

neasigurarea accesului la arhivă prin tehnologii noi,

neîndeplinirea unor obligații de înregistrare în registrul asociațiilor și fundațiilor,

neîndeplinirea criteriului certei notorietăți pe plan național și a bunei reputații,

nefiind îndeplinite, potrivit Ministerului Justiției, în calitatea acestuia de Autoritate de supraveghere, criteriile prevăzute în Instrucțiunile 2003. Aplicarea acestor criterii a condus, în timp, la crearea unei piețe cu un grad foarte ridicat de concentrare, cu o structură clară de oligopol, alcătuită din doar trei-patru operatori, dintre care unul cu o cotă de piață semnificativă, de peste 80%.

La acestea se adaugă modificările legislative de dată recentă, prin adoptarea Legii nr. 297/2018 privind Registrul Național de Publicitate Mobiliară și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare (în continuare Legea nr.297/2018).”

Prin modificările legislative din 2018, băncile au fost eliminate din schemă.

”Dacă până în anul 2015, prezența în piață a fost asigurată de Camera de Comerț și Industrie a României, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, Uniunea Națională a Barourilor din România, Banca Comercială Română, Banca Transilvania și, pentru scurt timp, în cursul anului 2015, de Banca Română de Dezvoltare (ultimele trei își înregistrau, exclusiv, propriile avize, în cazul contractelor/operațiunilor asimilate la care acestea erau parte), modificarea legislativă intervenită în anul respectiv a eliminat băncile din activitatea care le privea în mod direct (putând însă să efectueze în continuare înregistrări pentru terți, așa cum a fost cazul Băncii Transilvania, cu o prezență însă de sub 1%).

Prin urmare, piața a fost dominată, în perioada 2015-2018, de Uniunea Națională a Barourilor din România (peste 80%), urmată la mare distanță de Camera de Comerț și Industrie a României, respectiv de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România. ”, arată Consiliul Concurenței.

Și totuși, la finalul anului 2018, s-a mai relaxat legislația și o firmă, Ad Regesta SRL, a răzbit și a devenit operator.

”Finalul anului 2018 a adus cu sine abrogarea, prin Legea nr. 297/2018, a cadrului legislativ existent la acel moment, ocazie cu care, pe lângă modificarea semnificativă a condițiilor de autorizare (introduse, de data aceasta, direct în lege), au fost eliminate complet din piață instituțiile de credit, societățile din domeniul asigurărilor și formele de exercitare a profesiei de executor judecătoresc.

Modificarea, respectiv relaxarea, din perspectiva unor actori din piață (de exemplu, eliminarea criteriului referitor la notorietate), a condițiilor de autorizare și eliminarea intervenției Ministerului Justiției în stabilirea de criterii și punctaje necesar a fi îndeplinite de către potențialii solicitanți de autorizație, a avut ca efect apariția unui nou operator de piață, respectiv AD Regesta SRL, deținut de către unul din primii zece agenți împuterniciți ai UNBR și desprins din acesta.

Noul cadru de reglementare a modificat criteriul acoperirii teritoriale, de la un minim de cinci județe la cel puțin 15 județe, inclusiv municipiul București. La momentul actual, din cei 163 de furnizori de servicii de înscriere autorizați în acest sens, cca. 20% sunt situați în București. Pe de altă parte există județe în care nu există niciun furnizor de servicii de înscriere (așa cum este județul Alba), cum există județe cu un singur furnizor (Călărași, Covasna, Galați, Harghita, Mehedinți, Sibiu, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea). Raportat la volumele de activitate, reiese că în București se efectuează aproximativ 60 -70% din înscrieri, aspect justificat și de faptul că cei mai mulți clienți au sediul central în capitală, alegerea furnizorului de astfel de servicii făcându-se la nivel central și desfășurându-se online.”, se arată în Raportul Consiliului Concurenței.

Și totuși, Consiliul nu a sancționat UNBR din următorul motiv: ”Din punct de vedere al unor eventuale interacțiuni între operatori sau între agenți ai acestora, nu au fost identificate elemente care să susțină posibile coordonări în materie de tarife ori de alte practici cu potențial concurențial (împărțiri de piață, clienți, teritorii, limitare a vânzărilor etc.). Din perspectiva poziției deținute de UNBR pe piață (la nivelul primului palier, cel al operatorilor) nu a fost identificat niciun aspect care să susțină vreun comportament abuziv, nici situații care să fi condus la crearea sau, pe parcurs, la consolidarea acestei poziții. UNBR nu a fost și nu este prezent în mod direct pe piață, operând exclusiv prin agenții săi (situați la nivelul celui de-al doilea palier).

Definind piața din punct de vedere al cererii de astfel de servicii, a rezultat că niciunul dintre cei care furnizează în mod efectiv aceste servicii, indiferent dacă este vorba despre operatori (cum este cazul CCIR sau Ad Regesta) sau despre agenți, nu se află într-o poziție dominantă care să ridice problema unui eventual comportament abuziv.”

Sursele Clujust din piața serviciilor de înscriere în RNPM spun că UNBR va termina 2020 cu o cotă de piață de circa 55%. Legea Concurenței, la capitolul “practici anticoncurențiale”, consideră că orice cotă de peste 40% este foarte problematică pentru orice piață concurențială, fiindcă conferă poziție dominantă și pericolul de abuz.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina