Cum a învins sistemul un protestatar anti-RMGC. Și-a anulat amenda în instanță

A participat la același protest pentru care au fost amendați Andreea Petruț și Mihai Goțiu, a fost considerat organizator de Jandarmi și amendat cu 1.000 de lei, dar a câștigat în instanță. Tânărul Alexandru Boguș a învins Jandarmeria, care a fost pusă să-i dea 20 de lei cheltuilei de judecată.

Alex Boguș a fost amendat cu 1.000 de lei după protestul anti Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) din 20 octombrie 2013. Tânărul a contestat amenda la Judecătoria Cluj-Napoca, unde a câștigat. Jandarmeria nu a atacat sentința cu apel, astfel că aceasta a rămas defintivă.

La Judecătorie, reprezentanții Jandarmeriei clujene au susținut că ”petentul (Alex Boguș – n.red.) se afla printre persoanele din fata coloanei, care in fata cladirii Prefecturii C s-a asezat pe carosabil, langa doua benere, stanjenind circulatie autovehiculelor. Pe tot traseul de deplasare a coloanei a fost blocata circulatia mijoacelor de transport in comun. Cu ocazia altor manifestari de protest impotriva proiectului de la Roșia Montană petentul s-a aflat printre organizatori, vorbind si coordonand desfasurarea manifestatiei prin intermediul mijloacelor de amplificare. Convingerea agentului constatator ca petentul este unul dintre organizatorii protestului s-a format in urma constatarii proprii ale acestuia si cu ocazia manifestatiei in cauza si a altor manifestari anterioare. La aceste manifestatii un numar restrans de persoane foloseau portavocea sau microfonul si erau aceleasi la fiecare miting. Apreciaza ca procesul verbal a fost intocmit cu respectarea prevederilor art. 16 si 17 din OG nr. 2/2001. Agentul constatator a aplicat sanctiunea contraventionala pentru fapta contraventionala constata personal, petentul fiind identificat la fata locului, prezenta si activitatile desfasurate de acesta fiind confirmate prin inregistrarile video si plansele fotografice intocmite, toate probele stranse dovedind in mod cert ca fapta a fost savarsita de petent. Petentul a fost observat de catre agentul constatator cum indica participantilor ce fel de lozinci sa scandeze, comportamentul acestuia fiind cel al unui lider de grup.”

”A fost ordin politic”

Alexandru Boguș a mizat în plângerea lui pe faptul că in lege nu exista atributiile clare ale unui organizator, astfel ca stabilirea acestuia revine organului de serviciu, și a demontat convingerea jandarmului.

”Eu am afirmat ca tot ceea ce probeaza acest raport este faptul ca sunt un protestatar cu experienta, ca stiu astfel ceea ce e de facut. Cat despre strigari, eu le stiam de la celelalte proteste cu Rosia din ceilalti ani. In ceea ce priveste raporul agentului constatator, el a trecut o lista cu proteste in care am fost implicat (vrand sa sugere pericolul meu social probabil) insa in lista era si ocuparea sediului partidelor (10 decembrie) care era ulterioara datei la care raportul a fost intocmit (adica prin noiembrie). In plus, am spus de faza cu Ponta. Cu o zi inainte iesise sa spuna ca jandarmii pot lua masuri, ca nu e ok paralizarea traficului etc, iar peste 2 zile au inceput sa apara amenzile si in Bucuresti si in Cluj. Am zis astfel ca asta reprezinta o imixtiune a politicului in actul de justitie, ca acesta a fost un ordin politic si ca am fost amendat fara o baza legala. “,  a precizat tânărul pentru CLUJUST.ro

Probele au fost de partea protestatarului

În motivarea sentinței, judecătorul a notat că procesul-verbal de sancționare a fost întocmit după vizionarea înregistrărilor video și că Jandarmeria a depus un CD și planșe foto la dosar din care reiese că Alex Boguș s-a așezat pe carosabil alături de alte persoane.  În proces au fost audiați doi martori, participanți la protest.

”Martorul GBM a declarat ca a aflat de adunare de pe Facebook, nu au existat organizatori, ci propunerile cu privire la directia de deplasare a coloanei si cu privire la lozincile care se strigau proveneau de la participanti. Impreuna cu petentul a circulat atat in fata coloanei, lateral sau in spatele acesteia. Petentul a vorbit la portavoce, a strigat lozinci, dar la fel ca si ceilalti protestatari. Portavocea era data din mana in mana participantilor).

Martora SZ a aratat ca petentul a circulat in fata, dar si in spatele coloanei si a strigat lozinci la megafon. A aflat de organizarea adunarii de pe Facebook. Traseul concret care se urma cu ocazia protestelor era stabilit in cadrul unor sedinte de informare care aveau loc pe strada Horea, la care participau in jur de 50 de persoane, printre care si petentul de vreo 5-6 ori.

Astfel, din ansamblul probelor administrate in cauza reiese cu certitudine ca petentul a participat la adunarea publica din data de 20.10.2013 desfasurata in Municipiul Cluj Napoca, aspect necontestat de catre petent, insa nu si ca acesta a avut calitatea de organizator.”, se arată în motivare.

Potrivit instanței, imprejurarea că Alex Boguș a participat la alte adunări, cand a tinut discursuri la portavoce sau a anuntat trasesul, ”nu poate naste decat o prezumtie in sensul ca petentul a detinut calitatea de organizator al acestor adunari, care insa nu se coroboreaza cu restul probelor administrate in cauza”.

Explicații din jurisprudența CEDO

”De mentionat ca potrivit jurisprudenţei CEDO, faptele contravenţionale se pot încadra, dincolo de calificarea atribuită  în dreptul intern, în sfera de aplicare a noţiunii de “acuzaţie în materie penală” edictată de art. 6 din Convenţie. Pentru aceasta sunt avute în vedere criterii precum, natura faptei, scopul sancţiunii (cauza Kadubec c. Slovaciei),  natura şi gravitatea acesteia (cauza Garifallou c. Greciei). Contraventiile retinute in sarcina petentului sunt stabilite prin  norme juridice cu caracter general, iar prin sancţiunile aplicate pentru săvârşirea acestora  se urmăreşte un scop preventiv şi represiv, astfel încât se poate concluziona ce ele se subsumează noţiunii de “acuzaţie în materie penală”, atrăgând incidenţa garanţiilor instituite de art. 6 din Convenţie. Printre aceste garanţii se numără şi prezumţia de nevinovăţie, prin aplicarea căreia procesul-verbal de contravenţie nu mai face prin el însuşi proba deplină  a stării de fapt consemnată în cuprinsul său, ci trebuie susţinut de un ansamblu probator care să rezulte vinovăţia petentului dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Insa, cum probele administrate in cauza nu pot fi coroborate cu menţiunile înscrise în procesul-verbal contestat, născându-se o îndoială cu privire la faptul că petentul este vinovat de savarsirea faptelor contraventionale retinute in sarcina acestuia, făcând aplicarea principiilor “in dubio pro reo” (dubiul profită învinuitului), respectiv “in dubio quod minimum in dubio quod mistrius” (în caz de îndoială se ia în considerare ceea ce este mai puţin împovărător), dar si ca in cuprinsul actului sanctionator nu a fost descrisa fapta contraventionala prevazuta de art. 26, lit. c din Legea nr. 60/1991, respectiv neluarea de către organizatori a măsurilor de întrerupere a adunării publice, când constată că au intervenit fapte de natura celor prevăzute în art. 2, instanţa va anula procesul-verbal de contravenţie atacat, apreciind ca este nelegal si netemeinic.”, se arată în finalul motivării instanței Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pe deasupra, instanța a obligat intimata, adică Gruparea de Jandarmerie Mobilă Cluj, să-i plătească tânărului 20 de lei, cât a cheltuit pentru a se putea judeca.

”Raportat la prevederile art. 452 si art. 453 C.pr.civ., vazand ca intimata este in culpa procesuala, instanta o va obliga la plata sumei de 20 lei in favoarea petentului, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand taxa judiciara de timbru.”, scrie în sentință.

Jandarmeria nici măcar nu a mai atacat sentința cu apel la Tribunal.

Alexandru Boguș, în vârstă de 27 de ani, face parte din grupul informal ”Tinerii Mânioși, iar din ianuarie 2012 este nelipsit de la protestele din centrul Clujului pentru diverse cauze: ”Salvați Roșia Montană”, situația romilor de la Pata Rât, împotriva clasei politice, împotriva cenzurii online, dar și solidar cu sindicaliștii clujeni care au mai protestat în fața Prefecturii. Nu are cont personal pe Facebook, fiind de părere că spațiul privat n-ar trebui în niciun caz transformat în statistici de către marile companii. Povestea lui Alex Boguș o puteți citi aici. 

 

Comments

comentarii