fbpx

Cum este ”pictată” Dana Gîrbovan în cartea scrisă de magistrați din FJR

Un capitol din cartea ”900 de zile de asediu neîntrerupt asupra magistraturii române”, scrisă de magistrați din asociația Forumul Judecătorilor din România, este dedicat propunerii judecătoarei Dana Gîrbovan, președinte al asociației UNJR, pentru funcția de ministru al Justiției.

“Politicienii din PSD, ALDE şi UDMR au avut însă complici în rândul magistraţilor, care s-au alăturat „centrelor de reflecţie” din jurul partidului. Fostul ministru al justiţiei, Tudorel Toader, a servit parţial interesele politicienilor în frunte cu Liviu Dragnea, dar a evitat constant să promoveze O.U.G.-ul de graţiere/amnistie, motiv pentru care a şi fost schimbat din funcţie. Toader a făcut cu o mână rău, iar cu cealaltă a încercat să tempereze răul.

Printre cei mai activi apărători ai demersului politic s-au detaşat UNJR şi Dana Gârbovan. Ulterior avea să fie propusă în funcția de ministru al justiţiei de către fostul premier Viorica Dăncilă. Şi mai zgomotos s-au manifestat unii membri CSM, ca Lia Savonea, Evelina Oprina, Simona Camelia Marcu, Nicoleta Țînț şi Gabriela Baltag. Cu toţii au susţinut unele dintre modificările care mutilau sistemul de justiţie, în ciuda majorităţii covârşitoare a magistraţilor care i-au votat pentru CSM şi se opuneau acestor modificări.”, se arată în prefața scrisă de jurnalistul Dan Tăpălagă.

În lucrarea președintelui FJR, judecător Dragoș Călin de la Curtea de Apel București, există capitolul: ”Susţinerea făţişă a unui judecător pentru numirea acestuia în funcţia de ministru al justiţiei”, pe care îl redăm:

”La 23 august 2019, un judecător în funcţie, Dana Gîrbovan, a fost propus ofi cial de Guvernul României în postul de ministru al justiţiei.

Imediat după propunere, la 24 august 2019, asociaţiile profesionale au reacţionat, arătând că propunerea este incompatibilă cu statutul judecătorilor şi că „această nominalizare politică, acceptată de judecătorul în cauză, preşedinte al Uniunii Naţionale Judecătorilor din România, poate fi privită de publicul larg drept primirea unei recompense pentru activitatea efervescentă a asociaţiei în cauză (alături de Asociaţia Magistraţilor din România) de sprijinire a unor modifi cări nocive aduse în ultimii trei ani de puterea politică legilor justiţiei, contrare statului de drept, contestate vehement de toate organizaţiile internaţionale relevante (Comisia de la Veneţia, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, Comisia Europeană, Parlamentul European, GRECO etc.), Consiliul Superior al Magistraturii din România, cvasi-majoritatea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor din România, dar şi, în mod individual, de mii de judecători şi procurori români (mai ales crearea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, propusă şi susţinută ferm de judecătorul candidat la poziţia de ministru în «Comisia Iordache»). Faţă de aceste asociaţii de judecători şi procurori, peste 2000 de colegi magistraţi s-au delimitat individual în cursul anului 2018, considerând că poziţiile exprimate de-a lungul procesului legislativ au fost inadecvate pentru evoluţia magistraturii. De asemenea, unele fi liale ale acestor asociaţii s-au autodizolvat, iar foarte mulţi membri au demisionat, din aceleaşi motive”. Nu în ultimul rând, numirea într-un guvern politic a unui judecător preşedinte al unei asociaţii profesionale va putea fi privită drept decredibilizând iremediabil activitatea acesteia, percepută la nivel public ca fi ind eminamente legată de factorul politic şi exponenţii acestuia dintr-un anumit moment, având consecinţe grave asupra imaginii întregii justiţii din România şi a corpului magistraţilor.

În urma acestor luări de poziţie publice, la data de 26 august 2019, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din România a hotărât „înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin demisie, a doamnei Dana Cristina Gîrbovan, judecător la Curtea de Apel Cluj, conform art.􀁢65 alin.􀁢 (1) lit. a) din Legea nr.􀁢 303/2004, republicată, cu modifi cările şi completările
ulterioare”

Cu toate acestea, propunerea de eliberare din funcţie nu a fost în mod efectiv înaintată Preşedintelui României.

La data de 28 august 2019, Preşedintele României a respins propunerea Guvernului României de numire în funcţia de ministru al justiţiei a unui judecător, fi e el şi demisionar: „Resping propunerea pentru ministrul justiţiei. Nu voi tolera să fi e ignorat votul dat în 26 mai, când s-a blocat prin votul românilor programul PSD şi ALDE de a destructura justiţia, de a opri lupta anticorupţie şi de a baroniza total România. PSD şi ALDE sunt vinovate pentru dezastrul actual, pentru politizarea instituţiilor şi nu voi tolera propuneri care sunt total împotriva valorilor democratice în care cred majoritatea românilor şi în care cred şi eu”2.

La 29 august 2019, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din România a emis un comunicat de presă, arătând că „programul propus de candidatul respins pentru Ministerul Justiţiei ar fi contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor din justiţie şi este condamnabil că disputele politice au fost considerate mai importante decât dezvoltarea unui sistem de justiţie mai bun în folosul cetăţeanului”.

În replică, Preşedintele României (Administraţia Prezidenţială) a emis, la data de 29 august 2019, un comunicat: „(…) Întrucât induce ideea că un judecător poate ocupa o funcţie de ministru, opinia Secţiei pentru judecători a CSM este îngrijorătoare şi de natură să vulnerabilizeze, prin ea însăşi, independenţa şi prestigiul justiţiei şi al statutului de judecător. Secţia pentru judecători a CSM trebuie să explice cum ar fi putut Preşedintele României să numească în funcţia de ministru un judecător, aşa cum se afi rmă explicit în comunicatul transmis public. Ingerinţe cu adevărat grave la adresa independenţei justiţiei sunt tocmai aceste aprecieri inexplicabile din partea unor profesionişti ai actului de justiţie, care par să condamne tocmai faptul că Preşedintele României a respectat legile şi Constituţia ţării. Ar fi fost indicat ca, înainte de a transmite comunicatul de presă, semnatarii să fi parcurs recomandările Comisiei de la Veneţia, potrivit cărora judecătorul trebuie să demisioneze înainte de a concura pentru o funcţie politică, deoarece, chiar dacă nu este desemnat, acesta va fi identifi cat cu o anumită tendinţă politică, în detrimentul independenţei. Comisia de la Veneţia consideră, totodată, că judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziţie în care independenţa sau imparţialitatea lor ar putea fi periclitate. Prin opiniile exprimate, Secţia pentru judecători a CSM nu ar trebui să facă politică, ci să promoveze în mod real independenţa justiţiei şi a fiecărui judecător în parte, nepărtinitor şi în limitele competenţelor sale constituţionale”.

Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii din România a dat publicităţii, la data de 30 august 2019, un alt comunicat:

„Recomandările Comisiei de la Veneţia, la care face trimitere Preşedintele Klaus Iohannis, se referă la legislaţia statului Kârgâzstan care reglementa candidatura unui magistrat într-o funcţie politică electivă, ce presupune ca judecătorul să îşi facă campanie electorală. (…)

În ceea ce priveşte legislaţia română, prin Decizia nr.􀁢45/2018, Curtea Constituţională a arătat că funcţia de judecător sau procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie de demnitate publică, iar această incompatibilitate subzistă chiar în ipoteza suspendării din funcţie a acestuia. Niciun considerent din decizia Curţii Constituţionale, însă, nu poate conduce la concluzia că acceptarea, de către un judecător, să fi e propus pentru numirea în funcţia de ministru al justiţiei implică, de plano, o activitate cu caracter politic. O astfel de concluzie poate fi trasă doar în cazul interpretării deciziei Curţii Constituţionale într-o modalitate distorsionată şi contrară raţionamentului juridic cuprins în considerentele acesteia. În ceea ce priveşte incompatibilitatea propriu-zisă, aceasta apare doar în momentul în care două funcţii sunt deţinute simultan, ceea ce nu este cazul în momentul acceptării unei propuneri de numire în funcţie.

Analiza textelor legale şi interpretarea lor, în litera şi spiritul acestor prevederi, pe lângă serioase cunoştinţe juridice, implică rigoare şi interpretarea acestora în concordanţă cu scopul pentru care au fost edictate. Atunci când se pune în discuţie, în mod concret, statutul unui judecător, această analiză trebuie efectuată total independent, fără interese politice sau de altă natură. Din acest motiv, toate chestiunile ce privesc statutul judecătorilor, inclusiv regimul incompatibilităţilor, sunt de competenţa exclusivă a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, şi nu a Preşedintelui României. Transmiterea de către Preşedintele României, Klaus Iohannis, în termeni categorici, a unor directive către Secţia pentru judecători, despre cum trebuie să interpreteze şi să aplice normele privind statutul judecătorilor este inacceptabilă. Secţia pentru judecători nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un preşedinte afl at în campanie, care doreşte să atragă justiţia în bătălia politică. (…)”.

Exprimarea de Secţia de judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a unei poziţii de susţinere publică a programului electoral al unui potenţial ministru propus de un partid politic a fost de natură a pune în discuţie credibilitatea întregului sistemul judiciar, imaginea justiţiei şi a corpului magistraţilor din România, ridicând semne de întrebare cu privire la rolul acestui organism de garant al independenţei justiţiei şi poziţia de neutralitate conferită constituţional, mai ales în contextul preelectoral al momentului.

Din perspectiva cronologiei evenimentelor, nu poate fi ignorată nici modalitatea în care Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a ales să acţioneze, aceasta neînţelegând să transmită propunerea de eliberare din funcţie a judecătorului propus a fi ministru într-un termen optim, care să conducă în fi nal la eliminarea situaţiei de incompatibilitate ivite şi să ofere posibilitatea juridică de numire a acestuia, cât timp nu mai era magistrat, într-o funcţie în puterea executivă, potrivit propriei opţiuni.

De altfel, la data de 3 septembrie 2019, într-un joc cu fi nal aşteptat, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii „a luat act de cererea doamnei Gîrbovan Dana Cristina, judecător la Curtea de Apel Cluj, de renunţare la cererea de eliberare din funcţia de judecător, prin demisie, şi, în consecinţă, a dispus revocarea Hotărârii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1269 din 26.08.2019”

Am solicitat o reacție din partea Danei Gîrbovan, pe care o așteptăm.

Acesta este de puțin timp noul președinte al Curții de Apel Cluj. Citiți un interviu cu ea în noua funcție AICI

Comments

comentarii

Roxen va interpreta piesa „Amnesia” la Eurovision. Roxen spune că această piesă este una extrem de personală, dar se bucură că juriul a ales această piesă, pentru că are energia necesară.... Citește mai mult
Horoscop 5 martie 2021. Află ce zodie poate primi noi oferte de colaborare și cine trebuie să aibă mai multă grijă de sănătate.... Citește mai mult
Emil Boc este dezamăgit deoarece noul prefect de Cluj face parte din UDMR și nu PNL. Primarul este interesat ca noul prefect să respecte toate simbolurile naționale și spune că nu va accepta nici „cel mai mic derapaj”.... Citește mai mult

Lasă un răspuns