Instanța Curții de Apel Cluj a arătat, în motivarea sentinței prin care a obligat Guvernul să organizeze alegeri pentru Consiliul Județean Cluj, de ce motivele invocate de Executiv, de ordin financiar și de oportunitate, nu se susțin. Sentința poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Curtea de Apel Cluj a motivarea sentința din procesul de contencios administrativ intentat de PNL Cluj, prin copreședintele executiv Mihai Seplecan, Guvernului, pentru a-l obliga să organizeze alegeri pentru președinția Consiliului Județean Cluj, post vacant după demisia lui Horea Uioreanu.
Deși Autoritatea Electorală Permanentă a cerut-o în februarie, proiectul privind stabilirea datei alegerilor parțiale nu a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței Guvernului la solicitarea Ministerului Administrației și Internelor, care a susținut că organizarea alegerilor locale parțiale și a celor parlamentare la date diferite ar impune dublarea cheltuielilor cu paza și alte activități. Asta au susținut reprezentanții Guvernului Ponta la Curtea de Apel Cluj. Instanța însă a precizat că nu au fost prezentate dovezi în acest sens.
”În cauză nu s-au depus acte în măsură să ateste care erau cheltuielile concrete pentru alegeri. Autoritatea nu a depus un calcul, o determinare a necesarului pentru alegerea dintr-o unitate administrativ teritorială și nu a oferit alte elemente care să conducă la imposibilitatea menținerii echilibrului bugetar.
Ținând cont de exigențele interesului unei comunități, dar și de greutățile întâmpinate în finalizarea procedurilor de organizare a alegerilor parțiale inclusiv sub aspectul financiar, legiuitorul a stabilit un termene rezonabil. Ori în condițiile în care legea stabilește un termen rezonabil, iar echilibrul interesului comunității locale o impune, nu se poate reține o justificare în sensul evocat de pârât.
Pe de altă parte nu trebuie omis că prognozarea cheltuielilor se face prin bugetele alocate anuale adoptate, bugete care cuprind și cheltuieli diverse/neprevăzute precum cheltuieli cu executarea hotărârilor sau alegeri urmare a intervenției situațiilor exprese. Prin urmare, lipsa de diligență nu poate justifica absența fondurilor, respectiv refuzul în stabilirea/organizarea alegerilor parțiale și nu poate fi imputat reclamantului/comunității.
Se mai susține de pârât că problema este una de oportunitate. Oportunitatea este într-adevăr recunoscută autorităților, dar în limite de a nu se ajnge la arbitrariu/abuz. Stabilirea datei alegerilor poate fi lăsată la latitudinea autorității doar dacă prin lege nu sunt stabilite condiții, termene. Atunci când legiuitorul prevede expres termene, acestea trebuie respectate”, se arată în motivarea judecătorului.