Acasă » ȘTIRI » Cum a cântărit, în majoritate, completul de 5 judecători de la ÎCCJ pedeapsa finală aplicată lui Dragnea

Cum a cântărit, în majoritate, completul de 5 judecători de la ÎCCJ pedeapsa finală aplicată lui Dragnea

Motivarea deciziei penale arată cum a cântărit, în majoritate, completul de 5 judecători de la ÎCCJ pedeapsa finală aplicată lui Liviu Dragnea în 27 mai 2019.

În Decizia penală nr.142/2019 a Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care are 688 de pagini, se arată cu privire la fostul lider PSD:

”Instanţa de apel, în majoritate, reanalizând, în concret criteriile generale prevăzute de art. 72 din Codul penal din 1969 în ceea ce priveşte pedeapsa aplicată inculpatului Dragnea., în cuantum de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu sub forma instigării, prevăzută de art. 25 din Codul penal 1969 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 248 din Codul penal 1969, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, infracţiune pedepsită de lege, cu închisoarea de la 3 la 15 ani consideră că acesta reflectă, în mod plural şi concret atât împrejurările de fapt, cât şi circumstanţele personale.

Astfel, cuantumul pedepsei stabilită de prima instanţă inculpatului Dragnea a fost orientat spre minimul legal, pe de-o parte, în raport cu gradul de pericol social concret al faptei comise, circumstanţele factuale reţinute, modalitatea de comitere fiind, prin îndemn, direct, personal, care a dat conţinut formei de participaţie a instigării, agravată de calitatea funcţiei deţinută de acesta, respectiv Preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, afectându-se încrederea funcţionarilor publici în raporturile de serviciu, precum şi cele interinstituţionale.

Pe de altă parte, de la data comiterii infracţiunii anul 2008 şi până la data judecării cauzei cu caracter definitiv, a trecut un interval de timp de 11 ani, reacţia socială atenuându-se odată cu trecerea timpului, potrivit şi criteriilor statuate de instanţa de contencios european, cauza Letellier contra Franţei, cuantumul relativ redus al despăgubirilor civile, precum şi circumstanţele personale ale inculpatului, cunoscut cu o condamnare anterioară (condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată prin sentinţa penală nr. 341/15.05.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, definitivă prin decizia penală nr. 114/22 aprilie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători).

Prima instanţă a constatat că faptele din condamnarea menţionată şi cea din prezentă cauză, sunt concurente şi a făcut aplicarea art. 85 din Codul penal 1969, în sensul că a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa rămasă definitivă prin decizia menţionată, iar în baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b şi art. 35 alin. 1 din Codul penal 1959 a contopit pedeapsa principală de 3 ani şi 6 luni închisoare stabilită pentru infracţiunea din prezenta cauză cu pedeapsa principală de 2 ani închisoare aplicată, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, în majoritate, în procesul de reanaliză efectivă a criteriilor de individualizare judiciară prevăzute în art. 72 din Codul penal 1969 consideră cuantumul pedepsei de 3 ani şi 6 luni ca fiind suficient şi proporţional, în raport, cu circumstanţele reale şi personale ale inculpatului, asigurând realizarea scopurilor pedepsei, de coerciţie, prevenţie şi cel educativ, dându-i posibilitatea unei schimbări de atitudine şi raportare la valorile sociale afectate prin fapta comisă, respectiv încrederea în instituţiile publice şi relaţiile de serviciu, în conştientizarea consecinţelor unei infracţiuni de serviciu, din perspectiva funcţiei deţinute, neimpunându-se majorarea acestuia.

Instanţa de apel, în majoritate constată, că în raport de cuantumul pedepsei rezultante de 3 ani şi 6 luni închisoare, privarea de libertate constituie singura modalitate legală de executare a pedepsei care este aptă să conducă la îndeplinirea concretă a funcţiilor sancţiunii aplicate.”, se arată în motivarea majorității completului de judecată.

În opinie separată, s-a susținut desfiinţărea sentinţei penale apelate, integral, şi trimiterii cauzei la Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru rejudecare de către un complet specializat, conform dispoziţiilor art.29 din Legea nr.78/2000.

Vezi aici toată motivarea

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina