Un jurist cu inițiativă și un executor judecătoresc curajos din Cluj au pornit executarea silită a Direcției de Finanțe și s-a ajuns până la poprirea conturilor de salarii ale instituției. De asemenea, la un parchet s-a început urmărirea penală in rem pentru infracţiuni de abuz în serviciu.
Juristul Cosmin Mariș din Cluj, care a cumpărat drepturile litigioase privind taxa de poluare în peste 100 de dosare, a înființat în 2016 Asociaţia Monitor Lex – Pentru aplicarea legii şi recunoaşterea drepturilor omului. Dintre dosarele lui Mariș, în circa 80 nu s-a plătit taxa auto, iar în 20 s-a dus la executor judecătoresc. Astfel, s-a ajuns la poprirea conturilor de la patru bănci și Trezorerie ale Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj.
”Nu mulţi practicieni ai dreptului ştiu că unele instituţii publice deţin şi conturi deschise la bănci comerciale, aceste conturi având destinaţia de conturi de salarii. În ultima perioadă, organele administrativ-fiscale nu mai respectă hotărârile judecătoreşti definitive prin care sunt obligate la restituirea taxelor de poluare, nici măcar tranşele de 20%/an nu se mai plătesc, astfel că justiţiabilii s-au văzut nevoiţi să apeleze la procedura executării silite. Cu toate acestea, poprirea conturilor din Trezorerie nu este eficientă având în vedere că nu există fonduri disponibile în conturile din care se efectuau restituirile taxelor de poluare.
Aşadar, cu ajutorul unui executor dispus să-şi asume aceste riscuri, au fost înfiinţate popriri pe conturile D.G.R.F.P. Cluj-Napoca deschise la bănci, conturi care au destinaţia de plată a salariilor.”, ne-a spus juristul Cosmin Mariș.
Executorul curajos este Romeo Marius Stolnean, care ne-a confirmat existența popririlor pe conturile Finanțelor.
Că este vorba despre conturi de salarii reiese si din cuprinsul extraselor de cont emise de bănci. În acest sens, vă prezentăm un extras de cont de la BCR, din care rezultă destinaţia sumelor rulate prin respectivul cont.
Ca o picanterie, după ce Banca Transilvania şi-a îndeplinit obligaţiile de terţ poprit şi a virat sume în câteva dintre dosarele execuţionale, DGRFP Cluj-Napoca si-a închis conturile de la această bancă.
Purtătorul de cuvânt al Direcției de Finanțe Cluj, Alin Radu, a precizat că ”deocamdată nu s-a pus problema de neplată a salariilor. Nu s-au înregistrat probleme și sperăm să nu existe”
Cum pot fi poprite conturile de salarii
Potrivit dispoziţiilor art. 781 alin. 5 din Codul de procedură civilă, Nu sunt supuse executării silite prin poprire: c) sumele aferente plăţii drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înfiinţării popririi. Atunci când asupra aceluiaşi cont sunt înfiinţate mai multe popriri, termenul de 3 luni în care se pot efectua plăţi aferente drepturilor salariale viitoare se calculează o singură dată de la momentul înfiinţării primei popriri.
”Aşadar, după împlinirea termenului de 3 luni de la data înfiinţării primei popriri, se pot urmări şi aceste sume destinate plăţii drepturilor salariale. În cazul conturilor deţinute de DGRFP Cluj-Napoca, prima poprire înfiinţată de executorul judecătoresc asupra conturilor deţinute de către debitoare la Bancpost, Raiffeisen şi BCR a fost înfiinţată în septembrie 2015, astfel încât este deschisă calea altor justiţiabili care urmăresc recuperarea taxelor de poluare pe această cale.”, spune Mariș.
Asociația din Cluj a sesizat Comisia Europeană. România a fost criticată în Raportul MCV
Președintele asociaței Monitor Lex, Cosmin Mariș, a arătat pentru Clujust.ro cum a sesizat parchetul și Comisia Europeană: ”Ulterior Hotărârii C.J.U.E. din Cauza Ciup C‑288/14 pronunţată în 30.06.2016, instanţele naţionale au pronunţat soluţii favorabile creditorilor atât în cadrul contestaţiilor la executare[1] precum şi în cadrul cererilor formulate în temeiul O.G. nr. 22/2002[2]. Nu credem că în aceste cauze este vorba exclusiv despre interesul privat al justiţiabilului, cât despre funcţionarea legală a instituţieie publice, instituţie care, într-un stat de drept, este garant al respectării legii şi, implicit, a hotărârilor judecătoreşti definitive , aspect ce constituie un deziderat de interes public.
În pofida respingerii definitive a acestor cereri, D.G.R.F.P. Cluj-Napoca, prin structurile subordonate, refuză efectuarea plăţii, invocând în continuare lipsa fondurilor. Pentru aceste motive, au fost demarate proceduri de natură administrativă şi penală în vederea angajării răspunderii funcţionarilor din conducerea acestor instituţii, astfel că pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistriţa se află în curs de soluţionare dosarul penal nr. 233/P/2017 având ca obiect infracţiunile de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti şi abuz în serviciu cu privire la restituirea taxelor de poluare consfinţite prin hotărâri judcătoreşti definitive.
Totodată, apreciind că această situaţie este incompatibilă cu valorile statului de drept, Asociaţia Monitor Lex – Pentru aplicarea legii şi recunoaşterea drepturilor omului a sesizat Comisia Europeană prin petiţia din data de 23.08.2016. Ca o consecinţă a acestui demers, România a fost criticată în cuprinsul Raportului Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (M.C.V.) din data de 25.01.2017, pentru tergiversarea executării hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate de instanţele naţionale în materia taxelor de mediu[3].
Totodată, având în vedere că practica organelor administrativ-fiscale se împământeneşte în sensul sfidării hotărârilor judecătoreşti definitive în materia taxelor de poluare, aceeaşi asociaţie pregăteşte în zilele următoare alte demersuri adresate organelor de cercetare penală şi Curţii de Conturi, în vederea atragerii răspunderii persoanelor culpabile pentru neexecutarea hotărârilor judecătoreşti şi pentru prejudiciul cauzat prin această conduită. Neexecutarea hotărârilor judecătoreşti generează dobânzi suplimentare precum şi cheltuieli de judecată suplimentare, toate acestea fiind suportate din bugetul statului.”
[1] Tribunalul Bistriţa-Năsăud, Decizia nr. 487/2016 pronunţată în dosar nr. 3682/190/2015, Tribunalul Bistriţa-Năsăud, Decizia civilă nr. 466/2017, ş.a..
[2] Curtea de Apel Cluj, Decizia civilă nr. 1246/2017 pronunţată în dosar nr. 2058/112/2016. În acelaşi sens, Curtea de Apel Cluj, Decizia civilă nr. 1678/13.06.2017 pronunţată în dosar nr. 2060/112/2016
[3] A se vedea p. 6 par. 4 şi p. 12 par. 2 din cuprinsul Raportului M.C.V.
Plângere împotriva ministrului Finanțelor
Asociația Monitor Lex urmează să formuleze plângere la Parchetul de pe lângă ÎCCJ împotriva Ministrului Finanțelor, a șefului ANAF si al Fondului de Medu, aceștia fiind cei care pot modifica cadrul legal pentru ca oamenii să-și primească banii. Până acum, s-a format doar o comisie interministerială în sensul acesta, fără a se merge mai departe pentru respectarea sentințelor.