fbpx

Colonel condamnat pentru că și-a înregistrat pe ascuns și lovit soția judecătoare, care îl înșela cu un grefier

Scandal monstru între o judecătoare de la Curtea de Apel București și soțul ei, colonel, finalizat cu condamnarea acestuia, în primă instanță, la 3 ani închisoare cu suspendare pentru violarea vieții private și violență în familie. Colonelul i-a pus în geantă judecătoarei un dispozitiv de înregistrare, aflând astfel că aceasta are o relație cu grefierul, cu care a întreținut relații sexuale chiar și în birou. După ce a găsit dispozitivul, femeia a fost lovită de mai multe ori cu capul de podea de către soț.

Pe lângă pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare pe un termen de supraveghere de 3 ani, Tribunalul Militar București a aplciat și po pedeapsă complementară –  interzicerea dreptului de a comunica cu persoana vătămată ori de a se apropia de aceasta şi dreptul de a se apropia de locuinţa, locul de muncă sau alte locuri unde persoana vătămată desfăşoară activităţi sociale, la mai puţin de 500 m, pe o perioadă cuprinsă în intervalul indicat de textul de lege, respectiv de 3  ani.

Cazul a fost prezentat în premieră de ziarul Libertatea, iar Clujust vă redă pe larg starea de fapt din dosar și individualizarea pedepsei:

”Cu privire la infracţiunile săvârşite, în actul de sesizare a instanţei procurorul militar a reţinut că, în perioada august – 31 octombrie 2019, inculpatul colonel a plasat, fără drept, un mijloc tehnic de înregistrare audio în geanta personală a soţiei sale, C.S.M, şi a înregistrat convorbirile în mediu ambiental, înregistrările fiind ulterior descărcate din memoria dispozitivului de înregistrare în mediul ambiental şi stocate pe suporţi de memorie, iar conţinutul unei părţi din acestea a fost difuzată de către inculpat către alte persoane în această perioadă, precum şi ulterior, persoana vătămată C.S.M descoperind dispozitivul la data de 31.10.2019 şi punându-l la dispoziţia organelor de urmărire penală.

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate C.S.M, în cursul zilei de 31.10.2019, în jurul orelor 1900, în timp ce se deplasa împreună cu martorul E. cu metroul de la locul de muncă a descoperit în căptuşeala genţii personale un dispozitiv de înregistrare. În acest context, persoana vătămată arată că i-a solicitat martorului să o însoţească la birou pentru a verifica ce reprezintă acest dispozitiv şi ce se află stocat pe acesta, împreună constatând că pe dispozitiv se regăsea înregistrat un fişier audio, pe care l-au descărcat în calculatorul de serviciu al persoanei vătămate.

Cu prilejul ascultării acestui fişier audio, persoana vătămată a constatat că acesta conţinea înregistrarea activităţilor sale din acea zi, începând cu primele ore ale dimineţii. Astfel, înregistrarea începea chiar în locuinţa sa, dimineaţa înainte să plece la serviciu şi cuprindea deplasarea către serviciu, precum şi activităţile sale ca magistrat în cadrul instanţei, inclusiv deliberări împreună cu alţi magistraţi cu privire la soluţiile din dosare.

Persoana vătămată a mai arătat că a lăsat geanta şi dispozitivul la locul de muncă, apoi s-a deplasat către locuinţă pentru a-l confrunta pe soţul său. La sugestia martorului D_, fratele său, persoana vătămată arată că a luat hotărârea să înregistreze discuţia sa cu soţul său pe un dispozitiv audio.

Persoana vătămată C.S.M a mai declarat că, cu prilejul discuţiei purtate cu inculpatul, i-a spus că a găsit acel dispozitiv de înregistrare în căptuşeala genţii, de asemenea, spunându-i că a fost la poliţie şi a formulat plângere penală pentru violarea vieţii private, predând totodată organelor de poliţie dispozitivul de înregistrare şi geanta.

În acest context, persoana vătămată a arătat că soţul său i-a recunoscut că încă de la începutul lunii septembrie 2019, i-a montat zilnic în geantă acel dispozitiv de înregistrare, după ce anterior folosise un alt astfel de dispozitiv, dar care nu s-a arătat atât de performant. Referitor la motivaţia pentru care a procedat astfel, inculpatul i-a mărturisit soţiei sale, că s-a simţit obligat să facă acest lucru, pentru a afla motivul pentru care acesta doreşte să divorţeze şi să afle ce face.

În timpul discuţiei, mai declară persoana vătămată, inculpatul a luat un alt dispozitiv de înregistrare de pe un dulap din bucătărie, l-a montat în laptop şi a deschis un fişier audio denumit „30 septembrie Casa V..”, care, arată persoana vătămată, conţinea un aspect din viaţa sa privată, respectiv momente de intimitate pe care persoana vătămată le petrecea cu martorul E.G.

Cele declarate de persoana vătămată, sunt în concordanţă cu conţinutul discuţiei ambientale, surprinse de aceasta şi pusă la dispoziţia organelor de urmărire penală. Astfel la replica persanei vătămate: „de două luni de zile: Gabriel, nu mă mai înregistra! De ce, măi, îmi pui asta în geantă?”, inculpatul îi replică: „Asta ţi-am pus-o să văd ce faci.” Apoi îi descrie o parte din activităţile persoanei vătămate pe care le-a surprins în această perioadă, respectiv, că întreţinea relaţii sexuale în biroul de la serviciu sau în alte locaţii sau că se deplasa în anumite locuri.

Fiind audiat, inculpatul a recunoscut comiterea infracţiunilor. Astfel, acesta declară că, în contextul în care soţia sa i-a comunicat că doreşte să divorţeze, în a doua parte a lunii septembrie, a achiziţionat un dispozitiv de înregistrare de pe un site de specialitate, cu intenţia de a demonstra că soţia sa are o legătură amoroasă cu un alt bărbat, aspect pe care persoana vătămată i-l negase permanent.

În acest sens, inculpatul a arătat, că a plasat acest dispozitiv în geanta soţiei sale pe care o folosea, prin desfacerea căptuşelii laterale, zilnic, în fiecare dimineaţă, iar seara, îl ridica şi asculta direct de pe dispozitiv, fie noaptea, fie în week-end. Încă de la prima înregistrare, declară inculpatul, şi-a dat seama că soţia sa are o relaţie cu un alt bărbat, cu care avea şi o relaţie de serviciu, însă iniţial nu şi-a dat seama despre cine este vorba, făcând ulterior alte demersuri, care l-au condus la concluzia că soţia sa are o relaţie cu grefierul cu care lucra la Curtea de Apel Bucureşti, martorul E-G. În concret, inculpatul, a relatat că a constatat că soţia sa avusese relaţii intime cu acesta în după-amiaza zilei de 25.09.2019, cel mai probabil la domiciliul bărbatului.

Deopotrivă, inculpatul a mai declarat că din discuţiile înregistrate în modalitatea mai sus arătată, a rezultat că şi în data de 30.09.2019, soţia sa s-a întâlnit după programul de lucru din nou cu martorul E.G, la Hotelul „Casa V..” din capitală, unde cei doi au întreţinut din nou relaţii sexuale, întâlnirea fiind înregistrată pe dispozitivul plasat de inculpat în geanta persoanei vătămate; în data de 13.10.2019, în jurul orelor 17.00, persoana vătămată a întreţinut relaţii sexuale cu numitul E. în biroul de serviciu din cadrul Curţii de Apel Bucureşti; în data de în jurul orelor 1630-1700, soţia sa a întreţinut relaţii sexuale cu E. în biroul de serviciu din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, ”partida” (sublinierea procurorului) respectivă fiind înregistrată. Tot din înregistrări, a mai declarat inculpatul colonel C.G.E, a surprins momente în care soţia sa mergea împreună cu martorul E.G la sala de sport sau desfăşurau alte activităţi zilnice, dar şi discuţii ale acesteia cu avocata sa sau cu anumiţi colegi de serviciu.

Inculpatul a recunoscut comiterea acestor fapte, arătând că a desfăşurat toate aceste activităţi de înregistrare audio a soţiei sale C.S – M pentru că nu avea altă modalitate de a dovedi relaţia ei extraconjugală.

În ciuda acestor afirmaţii, inculpatul nu s-a oprit a constata relaţia extraconjugală a soţiei sale, ci a procedat la divulgarea către alte persoane a conţinutului înregistrărilor efectuate în modalitatea mai sus prezentată.

Astfel, martora F.C a declarat că, cu aproximativ o săptămână înainte de incidentul petrecut între părinţii săi în noaptea de 31.10.2019, inculpatul colonel C.G.E i-a prezentat pe laptop un fişier audio despre care a spus că ar reprezenta o scenă de sex între persoana vătămată şi un alt bărbat.

Mai mult, inculpatul a transcris în formă scrisă aspecte ce ţin de viaţa privată pe care le-a depus atât în procesul de divorţ aflat pe rolul Judecătoriei Ploieşti, dar le-a transmis şi către conducerea Curţii de Apel Bucureşti, acolo unde persoana vătămată îşi desfăşoară activitatea ca judecător.

De asemenea, aşa cum reiese din declaraţia persoanei vătămate şi a înscrisurilor depuse de acesta la dosarul cauzei, asemenea transcrieri au fost transmise de către inculpat fratelui persoanei vătămate, martorul D, pe whatsapp, către mama acesteia prin poştă, către Inspecţia Judiciară şi către Parchetul General.

2.2. Procurorul militar a mai reţinut în actul de sesizare a instanţei că, în noaptea de 31.10.2019, inculpatul a exercitat acte de violenţă şi loviri împotriva soţiei sale, în timp se aflau în domiciliul conjugal, provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 4-6 zile de îngrijiri medicale.

Astfel, potrivit declaraţiei persoanei vătămate, în timpul discuţiilor purtate după ce a descoperit că soţul său montase în geanta sa un dispozitiv de înregistrare, în condiţiile în care îi spuse acestuia că a fost la poliţie pentru a depune plângere, inculpatul i-a cerut pe un ton agresiv să se deplaseze la poliţie, să recupereze dispozitivul de înregistrare şi să îşi retragă plângerea.

În acest context, persoana vătămată a arătat că, inculpatul a trântit-o în două rânduri la podea şi s-a urcat cu corpul peste ea, imobilizând-o cu corpul lui, iar cu mâinile a prins-o de cap şi a lovit-o de mai multe ori cu capul de podea. De fiecare dată, arată persoana vătămată, a intervenit fiica sa, martora F.C care i-a cerut tatălui său să o lase în pace, însă inculpatul nu a încetat, dimpotrivă a continuat actele de agresiune, mai mult, la un moment dat, în timp ce se afla aşezată pe fotoliul din sufragerie, a lovit-o cu piciorul peste picioare.

Declaraţia persoanei vătămate se coroborează cu concluziile certificatului medico-legal nr. A2/5976/01.11.2019, emis de INML „Mina Minovici”, potrivit cărora numita C.S.M prezintă leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corp dur, ce pot data din 31.10.2019, pentru care a necesitat îngrijiri medicale de 4-6 zile. Conform, aceloraşi constatări, persoana vătămată a prezentat pe braţul drept, 1/3 medie cu 1/3 inferioară, intern, două echimoze violaceu-roşietice, de 2/2 cm fiecare; retroauricular drept, tumefacţie palid-violacee, de 6/2 cm, de consistenţă crescută, uşor fluctuantă; retroauricular stâng, tumefacţie palid-violacee, de 2/2 cm, de consistenţă fluctuantă; pe gamba dreaptă, 1/3 superioară, lateral, echimoză violaceu-roşietică, de 1,5/1,5 cm.

Deopotrivă, actele de lovire şi violenţă, sunt confirmate şi de martora F.C, care a declarat cu privire la acele de mai sus următoarele: „La un moment dat, în jurul orelor 23.00-23.30, am auzit-o pe mama ţipând, am coborât din pat şi m-am dus să văd ce se întâmplă. În momentul în care am intrat în sufragerie am văzut-o pe mama trântită pe jos şi pe tatăl meu aflat deasupra ei, ţinând-o de încheieturile mâinilor. M-am speriat, am început să plâng şi i-am cerut tatălui meu să o lase în pace pe mama (…). În timpul discuţiilor în contradictoriu, tata s-a supărat din nou şi a pus-o la podea din nou pe aceasta şi s-a urcat din nou peste aceasta, de faţă fiind şi eu, acesta ţinând-o de încheieturile mâinilor. Am intervenit din nou, l-am luat pe tata de pe aceasta şi i-am cerut să o lase în pace. Mama s-a ridicat de jos şi s-a aşezat în fotoliul din sufragerie, însă tata a lovit-o cu piciorul în coapsa dreaptă”.

Şi din conţinutul convorbirii purtate între membrii familiei C. şi înregistrată de persoana vătămată rezulta actele de violenţă la care persoana vătămată a fost supusă de către inculpat. Astfel, persoana vătămată îi cere inculpatului să se potolească, însă acesta îi spune că nu se va potoli deloc. Mai mult, martora F.C îi cere tatălui săi să o lase în pace pe mama sa. Conţinutul întregii convorbiri este redat în formă scrisă, la dosarul cauzei.

2.3. Distinct de actele de violenţă, cu prilejul incidentului relatat la punctul 2.2., inculpatul a proferat ameninţări cu moartea faţă de persoana vătămată. Acesta a declarat că soţul său i-a cerut în cursul discuţiilor pe un ton agresiv să se deplaseze la poliţie şi să îi aducă dispozitivul de înregistrare şi să îşi retragă plângerea depusă, altfel o omoară cu acel prilej, cât are ocazia.

Declaraţia persoanei vătămate se coroborează cu conţinutul convorbirii înregistrate cu mijloace proprii şi depusă la dosarul cauzei:

Astfel, inculpatul îi spune textual persoanei vătămate: „Te omor, te omor, Te omor, scroafo!”; „Te omor, scroafo, te omor! Te omor io acum cât am posibilitatea!”; „Te omor! Te omor, scroafă ordinară”; „Ordinara dracului de ordinară!(Ţ..- n.n.) Te omor…

Toate aceste ameninţări trebuie privite în contextul în care inculpatul exercita acte de violenţă faţă de persoana vătămată şi ţipa la aceasta, aspecte care au fost de natură să îi provoace persoanei vătămate o stare de temere pentru viaţa sa. Persoana vătămată a declarat că acest aspect i-a provocat o stare de temere, având în vedere că în acele momente soţul său o dădea cu capul de covor şi îi spunea că o omoară acum cât are ocazia, de atunci trăind cu un sentiment de teamă, mai ales că, în contextul în care persoana vătămată i-a spus că va fi tras la răspundere penală, acesta i-a spus că nu îi pasă.

2.4. Procurorul militar a mai reţinut în actul de sesizare a instanţei că, în data de 31.10.2019, inculpatul col. C.G:E a exercitat acte de constrângere fizică şi psihică asupra persoanei vătămate, în prezenţa fiicei acestora, F.C, în vârstă de 16 ani, cu scopul de a-i preda dispozitivul de înregistrare şi de a nu sesiza organele de urmărire penală, iar dacă a sesizat organele de urmărire penală, să îşi retragă plângerea formulată.

Astfel, persoana vătămată a declarat următoarele: „După aceasta, am continuat discuţiile în sufragerie şi i-am spus că nu o să îmi retrag plângerea penală, iar soţul meu a început să devină agresiv în limbaj. (…)

Eu i-am spus că nu mai pot să îmi retrag presupusa plângere penală de la poliţie, motivând că soţul meu trimisese anterior alte înregistrări presupus compromiţătoare pentru mine, prin avocat, la dosarul de divorţ înregistrat pe rolul Judecătoriei Ploieşti.

Soţul meu mi-a cerut în cursul discuţiilor pe un ton agresiv să mă deplasez la poliţie şi să îi aduc dispozitivul de înregistrare şi să îmi retrag plângerea depusă, altfel mă omoară acum cât are ocazia, de faţă fiind şi fata.

În două rânduri, m-a trântit pe podea şi s-a urcat cu corpul pe mine, imobilizându-mă cu corpul lui, iar cu mâinile m-a prins de cap şi m-a lovit de mai multe ori cu capul de podea. De fiecare dată a intervenit fata care îi cerea să mă lase în pace şi care a strigat la el, ceea ce l-a făcut să nu continue actele de agresiune. În tot acest timp, îmi cerea să îi aduc dispozitivul de înregistrare.

La un moment dat, m-am aşezat pe un fotoliu din sufragerie, iar acesta, pe fondul discuţiilor, m-a lovit cu piciorul pe picioare.(…)

În jurul orelor 5, i-am spus că o să îmi retrag presupusa plângere penală şi o să îi aduc acel dispozitiv, doar pentru a mă lăsa să plec din casă”.

Aceste aspecte reies şi din conţinutul convorbirii dintre persoana vătămată şi inculpat care îi spune pe un ton ferm şi imperativ să meargă la poliţie şi să „ia alea de la poliţie” şi „să retragă plângerea”. Toate aceste solicitări au avut loc pe parcursul exercitării actelor de violenţă şi ameninţare de către inculpat. Acesta îi spune textual persoanei vătămate: „Acum mergi! Acum mergi cu mine! Auzi, m, ce… în faţă m-a păcălit, mă” Acum: „merg şi retrag acela, arată-mi ce ai”, după ce a văzut, -„nu mai merg!” E infracţiune şi nu vreau să le foloseşti împotriva mea.”, se arată în motivarea sentinței Tribunalului Militar București.

Individualizarea pedepsei

„În concret, sub aspectul stării de pericol creată pentru valoarea ocrotită, instanţa constată că infracţiunea săvârşită de inculpat prezintă un grad de pericol social ridicat, relevat de împrejurările comiterii infracţiunilor, astfel cum au fost analizate mai sus, relaţiile sociale referitoare la siguranţa circulaţiei pe drumurile publice fiind incompatibile atitudinea inculpatului.

Însă, va ţine cont şi de statutul social al inculpatului, de evoluţia în cariera militară, de caracterizările favorabile depuse la dosar, de faptul că nu a mai săvârşit infracţiuni şi de conduita corectă după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, dar nu va reţine împrejurări ori circumstanţe care atenuează răspunderea penală, întrucât recunoaşterea anumitor împrejurări ca circumstanţe atenuante judiciare nu este posibilă decât atunci când împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptelor în ansamblu sau caracterizează favorabil persoana făptuitorului într-o asemenea manieră, încât numai aplicarea unor pedepse sub minimul special satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepselor.

Conduita bună a infractorului înainte de săvârşirea infracţiunii, în sensul art. 74 alin. 1 lit. a C.pen.1969, nu a mai fost preluată de către noul Cod penal în categoria circumstanţelor atenuante; pe de altă parte, aceasta nu se reducea, în mod exclusiv, la absenţa antecedentelor penale ori la caracterizări favorabile, iar datele privind persoana infractorului constituie un criteriu distinct de împrejurările care atenuează răspunderea penală, fiind valorificate ca atare în procesul de individualizare.

Pe de altă parte, instanţa constată atitudinea oscilantă şi parţial nesinceră avută de inculpat în faţa organelor de urmărire penală şi a instanţei.

Astfel, stabilirea duratei pedepselor se face în raport cu gravitatea infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcţie de împrejurările şi modul de comitere a acestora, mijloacele folosite, natura şi gravitatea rezultatului produs, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, antecedentele penale ale infractorului, conduita avută ulterior săvârşirii infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Având în vedere criteriile de individualizare a pedepsei, prin raportare la modalitatea şi împrejurările în care au fost săvârşite infracţiunile , instanţa reţine că inculpatul a acţionat cu intenţie directă, sub imboldul revoltei declanşate de bănuiala privind o relaţie extraconjugală pe care ar fi avut-o concubina sa – persoana vătămată

În speţă nu pot fi reţinute în favoarea inculpatului, nefiind incidente, circumstanţele atenuante prev. de art. 75 alin. 1 lit. b, c şi d C.pen. (depăşirea limitelor legitimei apărări; depăşirea limitelor stării de necesitate; acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, nici cele prev. la alin. 2 lit. a şi b al aceluiaşi articol (eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii; împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului.

Comments

comentarii

Poliţiştii efectuează, miercuri dimineaţă, 146 de percheziţii în mai multe judeţe din ţară, între care și Cluj, în două dosare de evaziune fiscală, spălarea banilor, tăiere ilegală de lemne şi delapidare.... Citește mai mult
Ambasadorul Elveției, Arthur Mattli, a venit în vizită la Cluj-Napoca și s-a întâlnit cu primarul Emil Boc, cu care a discutat dezvoltarea ecosistemului local de inovare.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!