Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat în cazul avocați clujeni vs. ”Big Brother”: Persoanele ale căror date cu caracter personal fac obiectul transmiterii și prelucrării între două autorități ale administrației publice a unui stat membru trebuie să fie informate în prealabil.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg, a pronunțat în 1 octombrie 2015 Hotărârea în cauza C-201/14 Smaranda Bara și alții/Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și alții, în care 60 de avocați clujeni au reclamant că ANAF le-a transmis datele personale fiscale la CNAS, fără a fi informați despre acest lucru și fără a fi respectate imperativele europene în materia protecției datelor.
Potrivit CJUE, ”directiva privind prelucrarea datelor cu caracter personal reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal în cazul în care acestea sunt conținute sau urmează să fie conținute într-un sistem de evidență a datelor cu caracter personal.
Doamna Smaranda Bara și mai mulți alți cetățeni români sunt lucrători care desfăşoară o activitate independentă. Administrația fiscală română a transmis datele privind veniturile lor declarate către Casa Naționale de Asigurări de Sănătate, care a solicitat în consecință plata restanțelor contribuțiilor la sistemul de asigurări de sănătate.
Persoanele vizate contestă la Curtea de Apel Cluj (România) legalitatea acestui transfer în raport cu prevederile directivei. Acestea consideră că datele lor au fost utilizate în alte scopuri decât cele pentru care fuseseră comunicate inițial administrației fiscale, fără informarea lor prealabilă.
Dreptul român abilitează entitățile publice să transmită date cu caracter personal caselor de asigurări de sănătate pentru a le permite acestora din urmă să stabilească calitatea de asigurat a persoanelor vizate. Datele respective privesc identificarea persoanelor (nume, prenume, adresă), însă nu cuprind date privind veniturile obținute.
În acest context, Curtea de Apel Cluj solicită, în esență, Curții de Justiție să stabilească dacă dreptul Uniunii se opune ca o autoritate a administrației publice a unui stat membru să transmită date cu caracter personal unei alte autorități a administrației publice în vederea prelucrării lor ulterioare, fără ca persoanele vizate să fi fost informate despre această transmitere și despre această prelucrare.
În hotărârea pronunțată azi, Curtea de Justiție consideră că cerința prelucrării corecte a datelor personale obligă o autoritate a administrației publice să informeze persoanele vizate despre transmiterea acestor date unei alte autorități a administrației publice în vederea prelucrării lor de către aceasta din urmă în calitate de destinatar al datelor menționate. Directiva impune expres ca orice eventuală limitare a obligației de informare să fie adoptată prin măsuri legislative.
Legea română care prevede transmiterea gratuită a datelor personale către casele de asigurări de sănătate nu constituie o informare prealabilă care să permită scutirea operatorului de obligația de a informa persoanele de la care colectează datele. Astfel, această lege nu definește nici informațiile transmisibile, nici modalitățile de efectuare a transmiterii, acestea figurând numai într-un protocol bilateral încheiat între administrația fiscală și casa de asigurări de sănătate.
În ceea ce privește prelucrarea ulterioară a datelor transmise, directiva prevede că operatorul care prelucrează date trebuie să comunice persoanelor vizate informații cu privire la propria identitate la scopul prelucrării, precum și orice alte informații suplimentare necesare pentru a asigura o prelucrare corectă a datelor. Printre aceste informații suplimentare figurează categoriile de date în cauză, precum și existența dreptului de acces și de rectificare.
Curtea observă că prelucrarea de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate a datelor transmise de administrația fiscală presupunea informarea persoanelor vizate în legătură cu scopurile acestei prelucrări, precum și cu categoriile de date vizate. În speță, casa de asigurări de sănătate nu a furnizat aceste informații.
Curtea concluzionează că dreptul Uniunii se opune transmiterii și prelucrării de date personale între două autorități ale administrației publice a unui stat membru fără ca persoanele vizate să fi fost informate în prealabil despre această transmitere sau despre această prelucrare.”, a transmis CJUE într-un comunicat de presă.
MENȚIUNE: Trimiterea preliminară permite instanțelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curții întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu soluționează litigiul național. Instanța națională are obligația de a soluționa cauza conform deciziei Curții. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară.
Procesul se desfășoară la Curtea de Apel Cluj și a fost suspendat după sesizarea CJUE. Circa 60 de avocați din Baroul Cluj, între care și decanul Mircea Pop, au chemat în judecată în iunie 2013, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Cluj, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională de Administrare Fiscală, solicitând, în principal, anularea Protocolului încheiat în octombrie 2007 înre CNAS și ANAF.
TEXTUL INTEGRAL AL HOTARARII CJUE AICI
În martie 2014, procesul de la Curtea de Apel Cluj a fost suspendat deoarece a fost sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu întrebările preliminare, pe care le puteți citi AICI.
