Acasă » OPINII-ANALIZĂ » Cel mai ironic mod de a te da banii afară din casă
Autor: avocat Ioana Bâlc

Cel mai ironic mod de a te da banii afară din casă

Te dă francul elvețian afară din casă? Află ce poți face să te aperi! Situația creditelor luate în perioada 2007-2008 în franci elvețieni, o moneda cât se poate de “exotică”, nu este deloc roză pentru 75.412 români, persoane fizice, conform datelor furnizate de Darius Vâlcov, ministrul Finanțelor.

A cui este vina? Părerile sunt împartite, evident, formându-se două tabere, tabara băncilor, susținută puternic de mama-BNR și tabăra împrumutaților, susținută de avocați (bineînțeles nu cei ai băncilor), apărători ai drepturilor cetățenilor, precum și de instituția statului-Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului. Mai sunt si câțiva neutri, aceia sunt judecătorii, care încet, încet, înclină balanța în favoarea unei părți aparent mai puțin puternice decât armata de bănci condusă de BNR…consumatorul!

Lupta e cruntă. Vina băncilor e că nu au respectat obligația de informare a fiecarui împrumutat în parte asupra nesiguranței contractării creditului într-o moneda straină și pe cealaltă parte, a omului că a semnat “ca primarul”. Dar acum e prea târziu de regrete…

Ce e de facut? În primul rând, în contextul actual, în lipsa implementării unor soluții legislative privind atingerea unui echilibru între drepturile și obligațiile părților semnatare ale unui contract în CHF, avem următoarele soluții: acționarea în judecată a băncii împrumutătoare sau negocierea amiabilă a unei soluții cu aceasta. Pare încântător…însă, singurul inconvenient ar fi că băncile nu prea sunt dispuse să stea la negocieri, aflandu-se într-o poziție favorabilă. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului a dat un comunicat de presă în 5 februarie 2015 în care arată că “a intreprins toate demersurile necesare pentru a îndeplini rolul de mediator in relația dintre bănci și consumatori in contextul legislației în vigoare. Însă, aceasta conduce, cel mult, la rezolvarea punctuală, cu o scadere nesemnificativă a costurilor pentru un număr mic de consumatori.” Evident că se referă la acei consumatori care le-au cerut ajutorul, dar nici aceia nu au un răspuns încă.

Deci, concluzia ar fi că fiecare trebuie să găsească o soluție punctuală pentru problema sa, fiecare contract de credit având particularitățile sale, deși seamănă toate între ele, că, deh! sunt contracte de adeziune. Cine poate găsi o soluție dacă nu instanța de judecată? Un judecător impartial poate decide care va fi soarta contractului de credit în CHF și să dispună înghețarea cursului valutar al francului de la momentul semnării contractului de credit. Asta înseamna că singurul, dar singurul care poate opri timpul în loc e JUDECĂTORUL. Pentru creditele luate în 2007, când francul era la un curs istoric de 1,9 lei, un judecător ar putea dispune înghetarea cursului la 1,9 lei și denominarea plăților în lei si pe viitor în contract.

În tară există precedente puternice de înghetare a cursului la momentul acordării creditului, una dintre hotarâri fiind pronunțată de Tribunalul Galați, apoi Buzău și mai nou, Ilfov, care e singura care nu e definitivă încă.

Astfel, soluții sunt, însă acestea implică timp și bani. Împrumutatul trebuie să se înarmeze cu o răbdare de fier, căci procesele durează 2-3 ani din cauza aglomerării instanțelor. La Cluj-Napoca, sunt instanțe care suspendă judecata în cauze care au ca obiect clauze abuzive, pentru a întreba Curtea de Justiție a Uniunii Europeane dacă pot interveni într-un contract de credit pentru a modifica un element esential al contractului-prețul. Evident că se modifică prețul contractului dacă nu mai plătești cât e acum francul, ci cât era în 2007, 2008…

Cert e ca instanțele sunt cât se poate de imparțiale și vor să stabilească echilibrul între prestațiile părților. Încă nu există precedent pe înghețarea cursului la Cluj-Napoca, însă instanțele sunt receptive la jurisprudența deja creată cu hotărârile din tară, așa că ne punem speranțe mari în soluțiile ce le vor găsi judecătorii.

Opinie scrisă de Ioana Bâlc, avocat

Comments

comentarii

Lasă un răspuns