Un bulgar și soția sa, notar, au primit daune morale de 10.000 euro, respectiv 4.000 euro deoarece CEDO a interpretat că filmarea realizată de poliție la reținerea bărbatului în biroul soției lui și transmisă presei încalcă articolul 8 din Convenția europeană a drepturilor omului.

Tencho Nikolov Popovi a fost reținut de polițiști în 1 aprilie 2010, în timp ce se afla în biroul notarial al  soției lui, Antonia Vasileva Popova. El a fost culcat la pământ de ”mascați” și încătușat. Popovi a fost acuzat că împreună cu vărul său, judecător la Tribunalul din Sofia, ar fi încercat să intervină pe lângă procurorii care îl anchetau pe fostul ministru al Apărării, Nikolay Tsonev.

Potrivit hotărârii CEDO din 9 iunie 2016, reclamantul s-a plâns că arestarea sa a fost filmată și că înregistrarea a fost livrată către mass-media de către serviciul de presă al Ministerului de Interne. El a explicat că unele imagini din această înregistrare, care îl arată culcat la pământ și încătușat cu mâinile la spate, au fost difuzate pe scară largă de către presă și alte mijloace media. El susține că acestă situație constituie o ingerință nejustificată în dreptul său la respectarea vieții private. Mai mult decât atât, potrivit lui, această ingerință nu a fost prevăzută de lege și nu a fost necesară într-o societate democratică.

Guvernul a răspuns că persoana în cauză nu a respins în mod expres ca arestarea sa să fie filmată și făcută publică. Guvernul afirmă că, în orice caz, aceasta a fost o măsură prevăzută de lege, care a fost destinată să asigure strângerea de probe într-o anchetă penală și transparența activității unor servicii ale Ministerului de Interne.

Curtea notează că părțile sunt de acord că înregistrarea arestării reclamantului cât și transmiterea de imagini  au fost făcute de către serviciul de comunicare al Ministerului de Interne. Având în vedere toate circumstanțele cazului, a considerat că înregistrarea și prezentarea acestor imagini au fost făcute fără acordul solicitantului. Cu toate acestea, se consideră că absența opoziției exprese a acestuia din urmă nu poate afecta concluzia Curții. În ochii Curții, a fost, în acest caz, o ingerință în dreptul la imagine al solicitantului, drept și o parte integrantă a noțiunii de viață privată (a se vedea, de exemplu, Von Hannover v. Germania , No. 59320/00, § 50, CEDO 2004-VI).

În conformitate cu paragraful 2 al articolului 8 din Convenție, ca o astfel de ingerință să fie justificată, acesta trebuie mai întâi să fie “prevăzută de lege”. Pe baza informațiilor de care dispune, Curtea consideră că situația nu era reglementată de o “lege” care îndeplinea criteriile stabilite prin jurisprudența sa, ci mai degrabă a fost o practică a organelor Ministerului de Internet să filmeze operațiunile care au stârnit un mare interes din partea publicului și mass-media. Cauza Slavov și alții v. Bulgaria (nr 58500/10, § 37, 10 noiembrie 2015) oferă un alt exemplu al acestei practici.

De asemenea, Curtea notează că CPP-ul bulgar oferă posibilitatea de a face înregistrări video în cadrul procedurii penale atunci când vine vorba de colectarea de probe, de exemplu, în timpul inspecției scenei unei crime, la o căutare sau de examinare. Ori, în acest caz, ele nu sunt măsuri de anchetă la locul în care reclamantul a fost reținut. Prin urmare, nu s-a arătat în fața Curții că ingerința în cauză a fost prevăzută de lege.

Statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu articolul 44 § 2 din Convenție, următoarele sume care urmează să fie convertite în leva bulgare, la rata de schimb aplicabilă la data plății:
– 10 000 EUR (zece mii euro), dl Popov și 4 000 (patru mii euro) dnei Popova, plus orice taxă care poate fi percepută taxei pentru prejudiciul moral
– 5 000 EUR (cinci mii euro), plus orice taxă care poate fi  impozit plătit de către reclamanți cu privire la această sumă pentru costuri și cheltuieli, inclusiv 258.77 € (două sute cincizeci și opt euro și șaptezeci-șapte cenți), care urmează să fie plătite direct în contul bancar al firmei de avocați Ekimdzhiev Boncheva și Chernicherska;

De la expirarea acestei perioade pînă la data plății, aceste sume vor fi majorate cu o dobândă simplă la o rată egală cu rata minimă de împrumut a Băncii Centrale Europene pe parcursul perioadei, plus trei puncte procentuale”

Menționăm că pe imaginile trimise presei de către Poliția Română sau DIICOT cu rețineri și percheziții, întotdeauna oamenii au fețele blurate. În ce privește filmările realizate de echipele de televiziune, nu există o prevedere în legea penală, însă cei nemulțumiți pot uza de dreptul la imagine și viață privată din legislația civilă. Doar că în cazul funcționarilor plătiți din bani publici primează interesul public.