fbpx

Primar al unei comune din Cluj, ales în termenul de încercare al unei condamnări cu suspendare

Primarul unei comune din Cluj a fost ales în funcție în timp ce se află în termenul de încercare al unei condamnări de 3 ani închisoare cu suspendare. Candidatura a fost posibilă deoarece pe durata suspendării executării pedepsei, a fost suspendată și pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi, cum este cel de a fi ales în funcții publice. În termenul de încercare, primarul are anumite obligații, cum ar fi să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă!

Evenimentul Zilei a publicat în premieră informația că primarul din Cojocna, Teodor Bucur, proaspăt ales pe listele PNȚCD, este același Teodor Bucur, condamnat în anul 2014 pentru că a fraudat bugetul Casei de Pensii Cluj cu dosare de pensii de refugiat fictive. Teodor Bucur a fost ales, duminică, primar al Comunei Cojocna, cu 495 de voturi, fiind clasat pe primul loc, la o mare distanță de contracandiații lui. Cu sloganul Renaștem pentru România. Cinste, dreptate și adevăr”, noul primar al comunei Cojocna a fost ales cu o larga majoritate de voturi, deși el este condamnat pentru înșelăciune.

bucur afis

Câștigătorul alegerilor din Cojocna a fost condamnat definitiv, în anul 2014, pentru înșelăciune, la trei ani de închisoare, cu suspendare, după ce a pus la cale o întreagă rețea prin care bătrânii din Cojocna și din alte sate din județul Cluj au primit pensii de refugiați de război, fără a avea acest drept.

Clujust.ro a scos minuta deciziei definitive a Curții de Apel Cluj din 31 ianuarie 2014, în care scrie că pe durata de 5 ani a suspendării executării pedepsei principale, se suspendă și pedeapsa accesorie. Adică până în 2019. De asemenea, pe durata termenului de încercare, primarul are anumite obligații, cum ar fi să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă.

”În baza art 33 lit a, art 34 lit b Cod penal contopeste pedepsele stabilite, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea si anume aceea de:

– 3 (trei) ani închisoare.

În baza art 86/1 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei aplicate inculpatului, pe durata termenului de încercare de 5 ani, stabilit conform prev de art 862 Cod penal.

Conform art 863 alin 1 Cod penal obliga inculpatul sa se supuna, pe durata termenului de încercare, urmatoarelor masuri de supraveghere, supravegherea fiind încredintata Serviciului de Probatiune de pe lânga Tribunalul Cluj:

a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul Cluj la datele fixate de consilierul de probatiune

b) sa anunte, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea;

c ) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;

d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta.

În temeiul art 71 al 5 Cod penal, pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei rezultante, se suspenda si pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi.”, se arată în decizie.

Procurorii l-au trimis în judecată pe Teodor Bucur în 2011, pe când avea 37 de ani, pentru că a obţinut pentru mai mulţi bătrâni indemnizaţii de refugiat cu acte false. Alături de “creierul” operaţiunii sunt inculpaţi în dosar persoane cu vârste cuprinse între 60 şi 80 de ani, sub acuzaţia de înşelăciune. O femeie nu a mai ajuns în faţa judecătorilor deoarece a decedat pe parcursul anchetei, la 77 de ani.

Teodor Bucur a fost acuzat de procurorii clujeni că a creat un prejudiciu de 521.000 de lei prin ”rezolvarea” a 63 de dosare de refugiați pentru diferite persoane în vârstă, în urma cărora acestea au beneficiat de pensii de refugiați. Anchetatorii au susținut că Bucur controla mai mulți bătrâni, cu vârste de peste 85 de ani, persoane pe care le ducea în fața unui notar public unde declarau că solicitantul pensiei de refugiat a fost plecat în refugiu, în timpul celui de-al doilea război mondial, și că ei cunoșteau exact acest fapt. Ulterior, declarațiile notariale erau depuse la Casa de Pensii Cluj, care aproba plata pensiei de refugiat, câte 200 de lei pentru fiecare an de refugiu. Astfel, pensia solicitantului creștea și cu 1.000 de lei lună..

Rechizitoriul procurorilor arată că Teodor Bucur “a conceput şi a pus în executare un plan de fraudare a sistemului de acordare a indemnizaţiilor în cazul unor persoane care nu puteau să facă dovada calităţii de refugiat”. Potrivit anchetatorilor, Bucur s-a folosit de 12 persoane înaintate în vârstă şi cu probleme medicale din comuna Cojocna, pe care, sub pretextul că le ajută cu consultaţii medicale, le-a dus la birourile notarilor publici Jakab Etelka şi Korcsog Andreea Beata, determinându-le să dea declaraţii notariale referitoare la calitatea de refugiaţi a unor oameni pe care nu-i cunoşteau. “În acest mod, învinuitul Bucur Teodor a ajutat mai multe persoane să depună dosare pentru obţinerea indemnizaţiei de refugiat, ocupându-se personal de întreaga procedură”, se precizează în rechizitoriu. De altfel, una dintre probele procurorilor este o expertiză care arată că scrisul de pe cereri coincide cu cel al lui Bucur.

21 dintre inculpaţii din dosar sunt pensionari acuzaţi că au obţinut ilegal ajutorul de refugiat, prejudiciind Casa de Pensii cu sume între 10.000 şi 25.000 de lei.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina