Acasă » CEDO » Ce spune CEDO în ultima hotărâre contra României despre condițiile din penitenciarul Gherla
Penitenciarul Gherla

Ce spune CEDO în ultima hotărâre contra României despre condițiile din penitenciarul Gherla

Doi dintre cei patru reclamanți din ultima hotărâre CEDO contra României au trecut și prin Penitenciarul Gherla. Cei patru au primit daune morale însumate de 16.000 de euro. Judecătorii CEDO fac o amplă analiză a supraaglomerării din penitenciarele din România. Mai jos vă prezentăm ce au reținut despre Penitenciarul Gherla și centrul de detenție de la Poliția Baia Mare.

Cauza reclamanților Daniel Arpad Rezmiveș, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian si Iosif Gazsi de la CEDO a tras un semnal de alarmă asupra sistemului penitenciar din România, judecătorii curții europene sugerând un termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru ca autoritățile române să conceapă un plan pentru rezolvarea problemei supraaglomerării. Pe lângă măsurile propuse, judecătorii CEDO au arătat și condițiile din penitenciare și câte procese a pierdut România din această cauză. Din hotărârea publicată în limba franceză, am tradus pasajele referitoare la Penitenciarul de Maximă Siguranță Gherla din județul Cluj:

”La 5 aprilie 2011, primul reclamant a fost încarcert în închisoarea Gherla. A rămas acolo până la 12 martie 2012, când a fost transferat la închisoarea din Aiud.

Primul reclamant s-a plâns de condițiile de detenție în închisorile din Gherla, Aiud si Oradea. El a denunțat în special suprapopularea (potrivit lui, spațiul unui deținut este între 1,60 și 2,22 mp m²), lipsa luminii naturale, plimbarea zilnică scurt și lipsa de activități recreative. Acesta indică faptul că, în închisoarea Aiud, a împărțit o celulă de 20 m² cu 9 alți deținuți, că în celulele închisorii din Oradea, din cauza unei supraaglomerării majore și dimensiunii reduse a ferestrelor ( 80 cm x 80 cm), amplasate la o înălțime de 1,50 m pe un perete superior de 5 m, aerul era irespirabil. El adaugă că se folosesc găleți ca și coș de gunoi și toaletele au fost neigienice. Reclamantul s-a plâns că spațiul pentru plimbări a fost o suprafata de 80-90 mp si a fost insuficient pentru aproape patruzeci de deținuți prezenți. În cele din urmă, el a spus că aceste condiții, combinate cu lipsa unor programe socio-culturale și educaționale sau cursuri profesionale, au fost pentru el o sursă de depresie și sentiment de umilire.

Conform informațiilor furnizate de către Guvern, în baza unei scrisori de la conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor (denumit în continuare „ANP“), primul reclamant a fost la închisoarea Gherla în cea mai mare o parte a detenției sale, într-un spațiu vital între 1,84 și 3,06 mp. Timp de trei zile, reclamantl a fost transferat într-o celulă de 16,35 de metri pătrați și pentru o perioadă de cincisprezece zile ar fi beneficiat de un spațiu de locuit de 3,24 m². Guvernul afirmă că unele transferuri au fost solicitate de către reclamant și că autoritățile s-au asigurat că acesta a fost introdus în celule cu o capacitate de cazare bună. Potrivit Guvernului, primul reclamant a avut acces la diverse activități socio-culturale, educaționale și sportive, precum și plimbări în aer liber.

Primul reclamant a susținut că celulele în care a stat în închisorile din Gherla și Aiud au fost supraaglomerate și că cea din închisoarea din Oradea suferea de o lipsă gravă de igiena, instalații sanitare degradate și inadecvate pentru numărul mare de deținuți și că nu a avut acces la lumină naturală.”, se arată în hotărârea CEDO.

Al patrulea reclamant a stat la Gherla și în arestul Poliției Baia Mare.

”Al patrulea reclamant a fost deținut în poliția locală Baia Mare între 27 martie – 25 mai 2012 și apoi a fost transferat la închisoarea Gherla.

Acesta s-a plâns, în ceea ce privește centrul de detenție al poliției Baia Mare, de condițiile de igienă precară, lipsa de toalete, de apă curentă, lipsa luminii naturale și o ventilație insuficientă, prezența șobolanilor și accesul inadecvat la dușuri. În ceea ce privește detenția sa în închisoarea Gherla, el pretinde că a suferit de suprapopulare, lipsa ventilației în celule, insuficiente și alimente inadecvate, care, în plus, ar fi fost servite în recipiente ruginite, existența doar a unei băi cu două toalete pentru 27 de deținuți, și lipsa de apă caldă, astfel că a fost în incapacitatea de a se curăța mai mult de o dată pe lună.

Guvernul susține că în centrul poliției Baia Mare, produsele necesare pentru întreținerea celulei au fost furnizate de către autorități, că cearșafurile au fost schimbate de două ori pe săptămână și că deținuții și-au putut spăla ruferel. Potrivit Guvernului, în lipsa unei toalete în celulă, al patrulea reclamant a avut acces, la cerere, la o toaletă situată în afara celulei. Nu ar fi fost sistem de ventilație, iar iluminare naturală a fost asigurată de ferestre spre exterior. Reclamantul ar fi putut să duș de două ori pe săptămână și au fost furnizate apă rece și apă caldă. Au fost efectuate operațiuni de dezinfecție. În ceea ce privește închisoarea Gherla, potrivit afirmațiilor conducerii ANP, reclamantul a beneficiat de un spațiu de locuit de 2,31 m² (din 6 la 26 martie 2014) de 1,82 m² (26 martie-16 aprilie 2014) de 2,82 mp (de la 16 aprilie-6 mai 2014) de 4,49 mp (6 mai-16 iunie 2014) de 3,23 mp (16-30 iunie 2014 ) și 2,04 mp (din 30 iunie 2014). De asemenea, potrivit conducerii ANP, deținuții au acce la apă, un duș de două ori pe săptămână și alimente suficiente și adecvate și au beneficiat de condiții foarte bune de igienă și de încălzire în timpul sezonului rece.

Al patrulea reclamant pretinde că a fost deținut în condiții „inumane“ din centrul de detenție de la poliția din Baia Mare, cât și în închisoarea Gherla, potrivit lui, situația fiind contrară standardelor europene.”

Concluziile judecătorilor CEDO: ”Curtea observă, mai întâi, că reclamanții au stat o mare parte din detențiea lor în celule suprapopulate din închisorile Gherla, Aiud si Oradea (primul reclamant), Craiova, Targu-Jiu si Pelendava (al doilea reclamant) Rahova, Tulcea Iasi si Vaslui (al treilea reclamant) și Gherla (al patrulea reclamant). Acest lucru este confirmat de informațiile furnizate de către Guvern. Curtea constată că spațiul personal alocat reclamanților a fost, în cea mai mare parte a timpului de detenție, sub 3 mp, ceea ce a determinat Curtea să concluzioneze, în conformitate cu jurisprudența sa că există, în acest caz, o puternică prezumție de încălcare a articolului 3 din Convenție. În ceea ce privește cererile de transfer între diferitele celule ale închisorii Gherla făcute de primul reclamant, Curtea a constatat că acestea nu scutesc autoritățile de obligația de a se asigura că orice persoană este deținută în condiții compatibile cu respectarea demnității umane și nu este expus la situații de suprapopulare.”

CEDO a amintit cazurile în care a fost condamnat Statul Român: ”În continuare, Curtea constată că descrierea detaliată făcute de reclamanți cu privire la condițiile materiale din închisorile în care au fost deținuți este similară cu poziția adoptată de Curte în mai multe alte cazuri de acest tip. În acest sens, Curtea se referă la constatările referitoare la închisoarea Gherla (Ciprian Ioan Florin Pop Vladut v România, 43490/07 și 43304/07 , §§ 59-63, 16 iulie 2015; .. Apostu v România, nr 22765/12, § 83, 03 februarie 2015; Tirean v România, nr 47603/10, §§ 37-46, 28 octombrie 2014; .. Axinte v România, nr 24044/12, §§ 49-50, 22 aprilie 2014 c Leontiuc România, No. 44302/10, §§ 56-62, 04 decembrie 2012 ;. și Radu Pop v România, No. 14337/04, §§ 95-101 din 17 iulie 2012)”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!