Acasă » PROCESE » Ce a invocat Uioreanu în procesul în care a primit daune de 5.000 euro pentru condițiile din arestul preventiv

Ce a invocat Uioreanu în procesul în care a primit daune de 5.000 euro pentru condițiile din arestul preventiv

Judecătoria Cluj-Napoca i-a acordat lui Horea Uioreanu daune morale de 5.000 de euro pentru condițiile în care a stat în 2014 în Arestul IPJ Cluj și în Arestul Poliției București, cât și pentru modul în care a fost transferat între cele două locații. ”Am rămas cu traume psihice care nu are trebui experimentate de nicio ființă umană”, spune fostul președinte al Consiliului Județean în acțiune împotriva Statului Român.

Horea Uioreanu a chemat în judecată, în mai 2017, prin casa de avocatură Chiriță și Asociații, Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Afacerilor Interne, I.G.P.R., Direcţia Generală de Poliţie a municipiului Bucureşti,  I.P.J. Cluj.

În 9 ianuarie, Judecătoria Cluj-Napoca a admis în parte acțiunea în pretenții, obligând Statul să plătească 5.000 de euro daune morale și peste 10.000 de lei cheltuieli de judecată, constând în taxa de timbru și onorariul avocaților de la SCA Chiriță și Asociații. Instanța a constatat că s-au încălcat articolul 3 (Interzicerea toturii) și articolul 8 (Dreptul la viața privată și de familie) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Sentința nu este definitivă.

Soluția pe scurt:Admite în parte cererea de chemare în judecata.

Obliga pârâtii S. R, M A I, I G P R si I P J Cluj, în solidar, la plata catre reclamant a sumei de 2700 euro (echivalentul în lei la data platii), reprezentând contravaloarea prejudiciului moral cauzat ca urmare a încalcarii dispozitiilor art. 3 CEDO.

Obliga pârâtii S R, M A I, I G P R si I P J Cluj, în solidar, la plata catre reclamant a sumei de 1800 euro (echivalentul în lei la data platii), reprezentând contravaloarea prejudiciului moral cauzat ca urmare a încalcarii dispozitiilor art. 8 CEDO.

Obliga pârâtii S R, M A I, I G P R si D G P B, în solidar, la plata catre reclamant a sumei de 300 euro (echivalentul în lei la data platii), reprezentând contravaloarea prejudiciului moral cauzat ca urmare a încalcarii dispozitiilor art. 3 CEDO.

Obliga pârâtii S R, M A I, I G P R si D G P B, în solidar, la plata catre reclamant a sumei de 200 euro (echivalentul în lei la data platii), reprezentând contravaloarea prejudiciului moral cauzat ca urmare a încalcarii dispozitiilor art. 8 CEDO.

Obliga pârâtii, în solidar, la plata catre reclamant a cheltuielilor de judecata în cuantum de 10.213,13 lei, reprezentând taxa de timbru si onorariu avocatial.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se va depune la Judecatoria Cluj-Napoca.”

Prin acțiunea introductivă, Uioreanu a solicitat 30.000 euro cu titlu de daune morale pentru tratamentul inuman suferit.

”În perioada în care am fost încarcerat în Arestul IPJ Cluj, condițiile de detenție din centru depășeau ca și grad de promiscuitate cam orice condiții de detenție din alte centre și penitenciare din România. Acest aspect este de notorietate, fiind dezbătut în presă și afirmat chiar de fostul șef al IPJ Cluj – Teodor Pop Pușcaș care a arătat că aceste condiții sunt pentru “sub-specii”. În condiții similare am fost încarcerat și în Centrul de detenție preventivă din București și transportul Cluj-București s-a realizat în condiții care depășesc orice limite de suportabilitate.

În urma perioadei de 31 de zile petrecută în Arestul IPJ Cluj, Centru de detenție preventivă nr. 1 București și respectiv pe transferul dintre cele două locații am rămas cu discartroză, paralizie a umărului și mâinii și respectiv hipertensiune arterială. În egală măsură, am rămas cu traume psihice care nu are trebui experimentate de nicio ființă umană.”, a precizat Uioreanu în acțiune.

Avocata Oana Chiriță a arătat că Statul Român a dat dovată de pasivitate în ce privește problema condițiilor de detenție.

”Consider că este relevant în acest sens că CEDO a dat o hotărâre pilot doar în 2017 după ce anterior s-a adresat României în 2012 pe tema condițiilor de detenție fără însă ca statul să ia măsurile necesare. Totodată, apreciez că este important faptul că România și respectiv instituțiile publice implicate au înțeles să repsecte obligațiile impuse de respectarea art. 3 și art. 8 din Convenție în raport de condițiile de detenție abia după pronunțarea hotărârii pilot de către Curte. Mai exact, deși condițiile de detenție au făcut obiectul a sute de condamnării ale statului român acesta a înțeles să rămână complet pasiv până la momentul la care a riscat excluderea din Consiliul Europei.

Pasivitatea de care a dat dovadă România în tot acest interval este o veritabilă batjocură la adresa oricărui individ aflat sub jurisdicția sa deoarece certifică faptul că statul nu dorește să protejeze integritatea fizică, psihică și demnitatea umană.”, se arată în concluziile depuse de avocata Oana Chiriță.

Uioreanu compară condițiile cu cele din penitenciarele comuniste

Fostul președinte CJ Cluj a descris în amănunțime condițiile grele în care a fost închis în perioada mai-iunie 2014 în Arestul IPJ Cluj, care a fost renovat și modernizat în 2017.

”În tot arestul – conceput pentru un maxim de 30 de persoane – eram încarcerați undeva între 60 și 70 de persoane. În celulă nu exista duș, chiuvetă sau toaletă. În fapt, așa cum a arătat și dl. Pogăcean încarcerat în celula vecină cu a mea – camera 2 – în tot arestul exista un singur WC montat odată cu construcția clădirii. Dușul era o țeavă improvizată deasupra unei chiuvete, la care aveam acces din an în Paște. La fel s-a întâmplat de altfel și cu Wcul. Din cauza suprapopulării – 70 de persoane la un WC – multe persoane se înfometau pentru a-și rări nevoile fiziologice întrucât între momentul când chemai un gardian pentru a te duce la toaletă și momentul când ajungeai efectiv puteau să treacă ore.

În celulă nu numai că nu exista nicio sursă de lumină naturală, ci mai mult, exista un neon pe hol a cărui lumină era pornită permanent. În acest sens amintesc că păstrarea luminii artificale permanent deschisă este o formă de tortură fizică și psihică, fiind uzitată între altele în Penitenciarele în care s-a făcut epurare politică (spre exemplu în Penitenciarul din Sighet).

În egală măsură, în perioada mai-iunie în care am fost încarcerat ziua era foarte clad și noaptea foarte frig iar în celulă în care îmi petreceam 23 din 24 de ore nu exista nici sursă de aerisire sau răcire și nici de încălzire sens în care peste zi era foarte cald și noaptea foarte frig.

Întrucât în perioada respectivă au fost ploi abundente și arestul e un beci, s-a înfundat canalizarea și pe jos pluteau fecale și dejecții umane care se revărsau în celule.

Întrucât în 2017, cu prilejul renovării arestului, deținuții au fost transferați la Gherla pe perioada renovărilor, în mod cert se putea face același lucru și în 2014, măcar în perioadele în care se înfunda canalizarea, însă acest lucru nu s-a întâmplat.”, a arătat Uioreanu.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns