Acasă » JURISPRUDENȚĂ » Cazul Cordoș: Motivele schimbării cuantumului şi modalității de executare a pedepselor

Cazul Cordoș: Motivele schimbării cuantumului şi modalității de executare a pedepselor

Clujust.ro vă prezintă motivele pentru care Curtea de Apel Cluj a schimbat condamnarea de 3 ani și 6 luni închisoare cu executare de la prima instanță în cea definitivă de 2 ani, 8 luni și 10 zile închisoare cu suspendare în cazul Cordoș.

Potrivit Deciziei penale nr. 1258/2016 a Curții de Apel Cluj,  ”individualizarea pedepsei reprezintă una dintre cele mai importante şi sensibile operaţiuni juridice de a cărei acurateţe depinde în mod direct reuşita procesului de îndreptare şi recuperare a condamnatului, întrucât aceasta presupune, prin evaluarea gravităţii infracţiunii comise şi a periculozităţii infractorului, determinarea gradului de răspundere penală a inculpatului în raport cu care urmează să se stabilească pedeapsa şi modul de executare a acesteia.

Infracţiunea, ca faptă socialmente periculoasă, creează o tulburare socială, aduce o atingere valorilor sociale ocrotite de legea penală şi ordinii juridice.

Pentru înlăturarea acestor consecinţe negative ale infracţiunii este necesar să se reacţioneze din partea societăţii, este oportun să se aplice anumite măsuri de constrângere juridică celor ce săvârşesc asemenea fapte. Mai mult, pentru înlăturarea neliniştii şi tulburării sociale, pentru reintegrarea ordinii juridice trebuie ca cei care au săvârşit infracţiuni să fie de îndată traşi la răspundere penală.

Pedeapsa – felul şi limitele acesteia constituie criteriul principal prin care legea penală, evaluează, determină şi diferenţiază gradul de pericol social abstract, generic al fiecărei infracţiuni în parte.

Aplicarea şi executarea pedepsei se realizează în vederea atingerii unor scopuri bine definite: pe de o parte, în scopul prevenirii săvârşirii de noi fapte penale din partea infractorilor, prin reeducarea acestora şi din partea altor persoane, prin exemplaritatea pedepselor, iar pe de altă parte, în scopul restabilirii liniştii sociale şi al reintegrării ordinii juridice.

Corupţia reprezintă o ameninţare majoră pentru democraţie, constituind o negare a drepturilor omului şi o încălcare a principiilor democratice, pentru echitatea socială şi pentru justiţie, erodând principiile unei administraţii eficiente, punând în pericol stabilitatea şi credibilitatea instituţiilor statului şi a reprezentanţilor acestora, dar nu poate fi pus semn de egalitate între marea şi mica corupţie.

Poziţia ierarhică pe care o ocupă în societate autorul unei infracţiuni de corupţie, valoarea obiectului faptei de corupţie, precum şi gradul de impact al acesteia reprezintă criterii de diferenţiere a marii corupţii de mica corupţie.

Corupţia politică sau marea corupţie, ori de nivel înalt se întâlneşte la nivelul organelor de conducere ale statelor sau la nivelul organelor ce alcătuiesc politicile, strategiile şi legile.

În speţa de faţă, este fără echivoc că sunt deduse judecăţii fapte ce sunt încadrate în mica corupţie, prin aceea că inculpata în calitate de referent în cadrul Serviciului Resurse Umane, Normare, Organizare, Salarizare al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, în cursul anului 2010, a primit de la numita S.A. suma de 500 euro pentru ca, prin influenţa pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, să intervină pe lângă aceştia în scopul obţinerii unui post de asistentă medicală pentru aceasta.

Totodată, în sarcina inculpatei s-au reţinut şi probat ca fiind săvârşite 25 de acte materiale de trafic de influenţă în perioada 2013-2014, prin aceea că, în calitate de referent în cadrul Serviciului Resurse Umane, Normare, Organizare, Salarizare al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a primit în total suma de 16.300 euro şi 34.500 lei, fie direct, fie indirect (prin persoane interpuse) de la numiţii …..(23 de persoane – n.red), a pretins sau acceptat foloase materiale, în scopul traficării influenţei sale reale sau imaginare, decurgând din funcţia ocupată sau a celei deţinute de soţul său, Cordoş Alexandru, senator în Parlamentul României, asupra unor angajaţi cu funcţii de decizie din cadrul mai multor instituţii (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj etc.), pentru a obţine în favoarea acestora, posturi scoase la concurs (temporare sau definitive), sau soluţionarea favorabilă a unui dosar de pensie pe caz de boală.”

(…)

”Cât priveşte critica procurorilor vizând majorarea pedepselor aplicate apelantei şi executarea acestora prin privare de libertate, ca unică modalitate de reeducare, Curtea reţine următoarele:

Aplicarea şi executarea pedepselor pot conduce la atingerea scopurilor urmărite, dacă efectuarea lor are loc în timp util. În general, sancţionarea infractorilor prin aplicarea pedepsei devine cu atât mai eficace şi contribuie cu atât mai intens la realizarea scopurilor de mai sus, cu cât ea survine într-un interval de timp cât mai scurt şi cât mai apropiat de momentul infracţiunii.

Exemplaritatea, care decurge din supunerea celui condamnat la executarea pedepsei, devine cu atât mai puternică cu cât punerea în executare se produce imediat după condamnare. În aceste condiţii, conştiinţa socială are încă vie şi exactă imaginea pericolului pe care îl prezintă fapta şi inculpatul, a urmărilor dăunătoare sau primejdioase ale infracţiunii săvârşite, şi va reacţiona mai adecvat.

Cu referire la speţă, în raport de toate aceste consideraţii, şi, mai ales, de materialul probator administrat în cauză în faza de urmărire penală, instanţa de control judiciar reţine că inculpata, a creat cadrul optim pentru atingerea scopului şi obţinerea beneficiului infracţional, contribuţia sa şi nivelul de instruire fiind, de asemenea, criterii utile aspectului analizat, inculpata prin activitatea derulată încălcând valorile apărate de legea penală.

Curtea reţine că inculpata a profitat de funcţia deţinută, în exercitarea căreia a săvârşit infracţiunile şi care, de fapt, o obliga la diligenţe sporite.
Conduita inculpatei Cordoş în cursul procesului penal, s-a înscris în aceiaşi parametri de recunoaştere integrală şi regret a acţiunilor ilicit penale şi de asumare a întregii activităţi infracţionale. Trebuie consemnat faptul că inculpata nu posedă antecedente penale ceea ce reprezintă, de altfel o stare de normalitate, procesul a fost soluţionat în procedură simplificată, beneficiind de reducerea pedepselor cu 1/3, este în vârstă de 50 de ani, a fost încadrată în muncă, iar din punct de vedere sanitar prezintă afecţiunile de: „litiază coraliformă renală dreaptă operată în anul 2001, iar la 13.10.2016 au fost depuse mai multe acte medicale ecografice şi radiologice de la Spitalul Militar de Urgenţă Cluj-Napoca, care atestă faptul că aceasta a suferit colici repetate renale, situaţie ce impune o intervenţie chirurgicală de urgenţă pentru salvarea rinichiului drept (nefrotomie)”.

Mai mult, în faţa Tribunalului Cluj inculpata a consemnat la CEC, la dispoziţia instanţei suma de 30 000 lei în privinţa căreia se dispusese confiscarea specială, iar în faţa curţii a mai achitat încă 30 000 lei, din suma de 14 800 euro, care făcuse obiectul măsurilor de siguranţă, astfel că în prezent instanţa de apel a mai menţinut confiscarea specială doar cu privire la suma de 8119,82 euro în sarcina acesteia.

Nu poate fi omis faptul că şi în referatul de evaluare depus la dosar la 18.02.2016 de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj, consilierul de specialitate relevă textual „dat fiind că inculpata nu mai desfăşoară activităţi profesionale de natura celor de care s-a folosit la comiterea actualelor fapte, consider că nu mai există riscul ca aceasta să reitereze conduita infracţională.”, ba mai mult, „nivelul bun de pregătire profesională, situaţia materială stabilă şi susţinerea morală din partea familiei, alături de experienţa arestului preventiv sunt factori inhibitori pentru săvârşirea unor infracţiuni, pe viitor, de către inculpată, care prezintă astfel un risc mic de săvârşire a unor noi fapte penale.”.

Apărătorul ales al inculpatei a depus mai multe comunicate ale DNA din care rezultă că în speţe similare, instanţele de judecată au pronunţat hotărâri prin care au dispus ca executarea pedepselor să fie realizată prin suspendare sub supraveghere.

În legătură cu previzibilitatea pedepselor aplicabile într-o anumită speţă, Curtea învederează că deşi previzibilitatea sancţiunii penale poate constitui un deziderat din punct de vedere al politicii statale, datorită caracterului personal al răspunderii penale, dar şi particularităţii faptelor deduse judecăţii, precum şi individualităţii persoanelor acuzate de comiterea infracţiunilor, procesul de stabilire a pedepsei are un pronunţat caracter de specificitate, aşa încât, deşi se poate discuta despre o similaritate a speţelor, nu se poate solicita aplicarea unor sancţiuni identice cu cele date în alte cazuri, pentru acelaşi tip de infracţiune.

În plus, practica judiciară nu este statică, ci este supusă în timp unui proces de modificare, datorită evoluţiei relaţiilor sociale, dar şi schimbării formelor de comitere a infracţiunilor, a frecvenţei anumitor tipuri de fapte şi a consecinţelor sociale ale acestora.

Din aceste motive, în sistemul de drept românesc, care nu atribuie precedentului judiciar valoare de lege şi obligativitate, invocarea unei anumite practici judiciare are doar o valoare orientativă.

Din altă perspectivă, Curtea consideră că durata procedurii, calculată de la data epuizării activităţii infracţionale (2014), trebuie să se reflecte în modul de individualizare a pedepselor şi generează reducerea cuantumului acestora, precum şi orientarea spre o modalitate de executare a lor, mai puţin severă.

Astfel, se apreciază că modalitatea în care inculpata Cordoş a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptelor, poziţia procesuală a acesteia, care a recunoscut integral săvârşirea ilicitului penal, asumându-şi deplin răspunderea pentru propriile acţiuni, consemnând până în prezent, la dispoziţia instanţelor de judecată 60 000 lei, mai rămânând de recuperat 8119,82 euro din măsurile de siguranţă dispuse în sarcina acesteia, ţinându-se cont şi de starea ei sanitară, alterată, justifică aplicarea pedepsei de 2 ani şi 3 luni închisoare pentru infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată şi o pedeapsă de 1 an şi 4 luni închisoare pentru actul material comis în anul 2010, pedepse apte a asigura îndeplinirea scopului de exemplaritate şi educativ al pedepsei.

La dozarea şi individualizarea acestor pedepse Curtea a avut în vedere criteriile statuate de legiuitor în dispoziţiile art.74 din Codul penal şi art. 396 alin. 10 Cpp, evidenţiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanţelor reale efective, dar şi a circumstanţelor personale ale inculpatei, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât şi a celor care vizează strict persoana acesteia, aprecierea, fiind făcută fără o preeminenţă a vreunuia din criteriile arătate, precum şi consecinţele pedepsei şi a modalităţii de executare neprivative de libertate, prin prisma funcţiilor unei asemenea sancţiuni.

Comportamentul corespunzător avut de apelantă anterior săvârşirii prezentelor fapte, eforturile materiale depuse de aceasta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, posibilităţile sale de îndreptare relevate de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj, îndreptăţesc Curtea să dea eficienţă prevederilor art. 91 lit. d C.pen. vizând suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi să aprecieze că aplicarea pedepsei este suficientă chiar şi fără executarea acesteia, neexistând riscul ca apelanta să mai comită şi alte infracţiuni, fiind însă necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Trecerea unei perioade de 2 ani de la momentul comiterii infracţiunilor şi până în prezent, justifică concluzia curţii că aceasta este de natură a diminua rezonanţa socială a activităţii ilicite derulate de către inculpată şi a pune sub semnul întrebării eficienţa constrângerii penale, cu referire la funcţia de exemplaritate a pedepsei, respectiv de izolare temporară a apelantei din societate, prin executarea efectivă a pedepselor stabilite de către instanţa de apel.

Pedepsele astfel individualizate sub aspectul cuantumului şi al modalităţii de executare neprivative de libertate sunt îndestulătoare raportat şi la vârsta inculpatei şi la starea sa sanitară, pentru a o determina să conştientizeze consecinţele conduitei sale ilicite şi să adopte, pe viitor, o atitudine de respect, faţă de valorile sociale ocrotite de lege.

Astfel, prin cuantumul şi modalitatea de executare a pedepselor, neprivative de libertate, se poate concluziona că organele judiciare sunt în măsură să realizeze un act de justiţie, cu respectarea tuturor garanţiilor conferite atât de dispoziţiile legale procesuale penale, cât şi de cele ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a cărui finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condiţiile stabilirii vinovăţiei inculpatei, corespunde şi caracterului disuasiv al pedepsei.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!