JURIDICE-LEGISLAȚIE

Una dintre modificările la Codul de Procedură Penală prevede că ”înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice pot constitui mijloace de probă.” În ciuda unor discuții din spațiul public, în forma pentru promulgare a Legii pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală scrie clar că imaginile de pe camere de supraveghere și alte filmări din spațiul public pot fi mijloace de probă în dovedirea vinovăției în dosarele penale. Articolul 139 din CPP, privitor la supravegherea tehnică, a suferită câteva modificări, potrivit legii trimise la promulgare ”La articolul 139 alineatul (1), litera a) se …

În forma pentru promulgare a legii pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală se arată că procedura Camerei preliminare, criticată recent de un judecător din Cluj, este eliminată și se introduc verificări prealabile la judecata în primă instanţă. Camera preliminară, procedura din procesele penale care ar trebui să dureze maxim 60 de zile, dar care în mod constant depășește acest termen, a fost eliminată de parlamentari. EXTRAS din forma pentru promulgare: Titlul II – Camera preliminară din Partea Specială, cuprinzând art. 342 – 348, se abrogă. După capitolul I din titlul III – „Judecata” al Părţii Speciale se introduce un …

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă de la ÎCCJ a pronunțat, ieri, 18 iunie, o decizie cu impact major. Mii de recursuri declarate după o decizie a Curții Constituționale din luna mai 2017 vor fi respinse ca inadmisibile. Prin decizia nr.369 din 30 mai 2017, Curtea Constituțională a României (CCR) a eliminat pragul impus pentru a se putea ataca cu recurs (a doua cale de atac după apel) o hotărâre dintr-un litigiu evaluabil în bani. ”Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Tița Ochi Albi în Dosarul nr.8388/197/2014 și de Horia Laurențiu Pavel și Eleonora Pavel în …

Senatul a adoptat, astăzi, în calitate de primă cameră legislativă sesizată, propunerea de modificare a Codului de procedură penală. Printre modificăr: Suspectul să fie adus cu mandat de aducere numai în mod excepţional şi motivat, denunţul să fie în termen de 6 luni de la luarea la cunoştinţă despre infracţiune și măsura arestului preventiv să se ia doar în cazul existenţei unor ”probe şi indicii temeinice”, fiind înlocuită astfel sintagma “suspiciuni rezonabile”. Proiectul, iniţiat de parlamentari PSD şi ALDE, a întrunit, în plenul Senatului, 74 de voturi “pentru” şi 28 “împotrivă”. Senatorii au aprobat toate modificările la Codul de procedură penală propuse de raportul Comisiei …

Reprezentanții Baroului Cluj au trimis un set de amendamente la Codul penal și Codul de precedură penală secretarului Comisiei speciale parlamentare, Steluța Cătăniciu. Printre modificările propuse regăsim tratarea devianței sexuale atât în cazul condamnaților aflați sub supraveghere, care au nevoie de asta, cât și în cazul măsurii obligării la tratament medical. La abuzul în serviciu, se propune un prag, dar care nu se aplică dacă persoana vătămată este o instituție publică. Un grup de lucru de circa zece avocați penaliști din Baroul Cluj s-au întrunit, în urmă cu ceva vreme, și au discutat pe marginea Codurilor. La întâlnire a participat …

Curtea Constituțională a României a emis comunicatul oficial cu privire la conflictul juridic dintre Ministerul Justiției și Președintele României în cazul propunerii de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. ”Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.”, se arată în comunicat. Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării  este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din …

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a demarat consultare publică cu privire la un proiect de OUG pentru modificarea Legii 38/2003 privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere, care lovește în plin aplicațiile gen Clever Taxi. Noul proiect de Ordonanțe de Urgență a Guvernului leagă obligatoriu aplicațiile prin care se poate chema un taximetru de dispecerat: ”Aplicație informatică mobilă  pentru comenzi de taxi – aplicație informatică virtuală bicomponentă care cuprinde o aplicație șofer instalată pe un dispozitiv de tip telefon, tabletă sau orice alt mijloc care permite instalarea aplicației informatice, proprietatea exclusivă a dispeceratului taxi autorizat …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII   Decizie nr. 11/2018 din 16/04/2018                    Dosar nr. 3.547/1/2017   Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 430 din 21/05/2018   Gabriela Elena Bogasiu – vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – preşedintele completului Lavinia Curelea – preşedintele delegat al Secţiei I civile Eugenia Voicheci – preşedintele Secţiei a II-a civile Ionel Barbă – preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal Mirela Sorina Popescu – preşedintele delegat al Secţiei penale Elena Floarea – judecător la Secţia I civilă …

Curtea Constituțonală a Românei (CCR) a motivat decizia prin care a declarat neconstituționale anumite prevederi din proiectul de modificare a legii 303/2004 privind Statutul magistaților. Cu privire la articolul care reglementează mult discutata răspundere a magistraților, CCR arată că legiuitorul trebuie să indice, în mod clar şi indubitabil, ipotezele în care există eroarea judiciară. ”Cu privire la criticile de neconstituţionalitate aduse art.I pct.152 [cu referire la art.96 alin.(3), (4), (7), alin.(8) teza întâi şi alin.(11) teza întâi] din lege, Curtea observă că definiţia erorii judiciare prevăzută la art.96 alin.(3) şi (4) din lege valorifică două considerente cuprinse în par.216 şi …

Forumul Judecătorilor din România susține că proiectul depus la Camera Deputaților, astfel cum a fost amendat, riscă să transforme Codul penal într-un instrument de instaurare a groazei în magistratură. ”Zilele trecute, asociaţia remarca și faptul că există riscul ca textul iniţial prezentat să fie completat cu texte noi, necunoscute, care nu sunt prezentate corpului magistraților și față de care nu va exista o consultare reală.[2] Amendamentele depuse la proiectul de modificare a Codului penal confirmă pe deplin această temere, iar adoptarea lor riscă să transforme Codul penal într-un instrument de instaurare a groazei în magistratură. Astfel, în rândul amendamentelor propuse[3] se numără, …