Acasă » JURIDICE-LEGISLAȚIE » ÎCCJ: Modificările la CPP oferă posibilitatea revizuirii unor hotărâri pronunțate în interval de 50 de ani!
ICCJ

ÎCCJ: Modificările la CPP oferă posibilitatea revizuirii unor hotărâri pronunțate în interval de 50 de ani!

Secțiile unite ale ÎCCJ arată în sesizarea trimisă la Curtea Constituțională că modificările la Codul de procedură penală (CPP) oferă posibilitatea revizuirii, pentru motive nou introduse de care beneficiază și Liviu Dragnea, a unor hotărâri pronunțate în interval de 50 de ani!

Sesizarea Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la Legea de modificare a CPP nu cuprinde referiri la camere de supraveghere sau violatori, ci multe chestiuni de calitate și claritate legislativă, pe care ar trebui să le respecte legiuitorul, adică parlamentarii.

Judecătorii ÎCCJ arată că aceștia transformă recursul în casație în cale ordinară de atac: ”În contradicție cu natura recursului în casație, de cale excepțională de atac, completarea dispozițiillor art. 438 C. proc . pen, prin introducerea alineatelor (1/1) și (1/2), tranformă recursul în casație într-o veritabilă cale ordinară de atac, prin intermediul căreia se repun în discuție hotărârile penale definitive pronunțate de instanțele de apel. (…)

Transformarea recursului în casație într-o veritabilă cale ordinară de atac pune în discuție întreaga structură a căilor de atac reglementate în Codul de procedură penală, exclude coerența sistemului căilor de atac și anihilează distincția între căile ordonare de atac și căile extraordinare de atac în materie penală”

Cu privire la modificarea de care beneficiază Liviu Dragnea, ÎCCJ precizează: ”Nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei nu prezintă configurația unui ”motiv substanțial și imperios” care justifică derogarea de la principiul autorității de lucru judecat și nu are aptitudinea de a produce efecte de importanța admiterii unei excepții de neconstituționalitate în cauză, în contextul în care dispozițiile art. 406 alin (4) C. proc. pen, nemodificate, prevăd că ”în caz de împiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecată a semna, hotărârea se semnează în locul acestuia de președintele completului. Dacă și președintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de președintele instanței.

Noile dispoziții ale art. 453 alin (1) lit. g) C. proc. pen, prin modul în care sunt formulate, nu întrunesc nici exigențele privind claritatea legii, încălcând art. 1 alin. (5) din Constituție și în componenta sa referitoare la calitatea legii. În acest sens, din formularea dispozițiilor care reglementează noul caz de revizuire nu rezultă, cu claritate, dacă acest caz de revizuire prevește numai ipoteza completului format dintr-un judecător sau privește și ipoteza completului colegial. În ambele ipoteze, nu se poate stabili modalitatea în care noile dispoziții ale art. 453, alin. (1) lit. g) C. proc . epn se pot concilia cu prevederile art. 406 alin. (4) C. proc. pen”

De asemenea, judecătorii ÎCCJ arată că nu este clar ce înseamnă ”alte modalităţi de natură a induce în percepţia publică că acestea ar fi vinovate de săvârşirea unor infracţiuni” cu referire la persoanele suspectate de comiterea de infracțiuni.

”În art. 4 alin. (6) C. proc. pen, introdus prin art. I. pct. 4, se prevede că ”În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepţia publică că acestea ar fi vinovate de săvârşirea unor infracţiuni.” Dacă prima parte a art. 4 alin. (6) C. proc. pen, care interzice ”prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare” este clară, precisă și previzibilă și, în același timp, răspunde exigențelor articolului 5 alineatul (1) din Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale (potrivit căruia statele membre iau măsuri adecvate pentru a garanta că persoanele suspectate și acuzate nu sunt prezentate ca și cum ar fi vinovate, în fața instanței sau în mod public, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică), partea finală a art. 4 alin (6) C.proc.pen nu întrunește standardele de precizie consacrate în jurisprudența Curții Constituționale. Formularea ”alte modalități de natură a induce în percepția publică”, utilizată în cuprinsul art.4 alin.(6) C. proc. pen. nu permite stabilirea exactă a sferei de aplicare a interdicției”, scrie în sesizarea către CCR.

Potrivit ÎCCJ, calea de atac a revizuirii, de care ar beneficia și Dragnea, ar urma să se aplice la unele hotărâri pronunțate în interval de 50 de ani.

În contradicție cu Decizia Curții Constituționale nr.377/2017, art. II alin (1), (2) și (3) prevede posibilitatea exercitării căii extraordinare de atac a revizuirii pentru cazurile introduse în dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. g), h) și i) C. proc. pen. împotriva hotărârilor penale definitive pronunțate sub imperiul Codului de procedură penală anterior și sub imperiul noului Cod de procedură penală, într-un interval de aproape 50 de ani, subminând principiul securității raporturilor juridice.

De asemenea, în contradicție cu Decizia Curții Constituționale nr.377/2017, art. II alin (1), (2) și (3) prevede posibilitatea exercitării căii extraordinare de atac a recursului în casație împotriva hotărârilor penale definitive indicate în art. 434 alin (2) lit. e) (soluțiile pronunțate cu privire la infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate) și lit. g) (hotărâri pronunțate ca urmare a admiterii acordului de recunoaștere a vinovăției) C. proc. pen. pronunțate anterior intrării în vigoare a legii noi, sub imperiul noului Cod de procedură penală, începând cu data de 1 februarie 2014, soluție legislativă care încalcă grav principiul securității raporturilor juridice”, se arată în sesizare.

Noile cazuri de revizuire, introduse prin modificarea CPP, sunt:

”La articolul 453 alineatul (1), după litera f) se introduc trei noi litere, lit. g) – i), cu următorul cuprins:

„g) neredactarea şi / sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei;
h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti, iar consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă;
i) un judecător sau un procuror a fost sancţionat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă aceste împrejurări au influenţat soluţia pronunţată în cauză.””

Dispozițiile finale din legea de modificare a CPP, care, potrivit ÎCCJ, oferă posibilitatea revizuirii unor hotărâri în interval de 50 de ani:

”Art. II. – (1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică tuturor cauzelor aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare şi hotărârilor pronunţate până la această dată.

(2) Hotărârile pronunţate până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi supuse căilor de atac prevăzute de prezenta lege şi vor fi analizate şi sub aspectul motivelor reglementate de aceasta.

(3) Termenele pentru exercitarea căilor de atac declarate împotriva hotărârilor pronunţate până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi pentru motivele prevăzute de aceasta încep să curgă la data intrării sale în vigoare.”

Descarcă Hotărârea nr. 7 din 19.06.2018 a Secțiilor Unite privind sesizarea Curții Constituționale

Comments

comentarii

Lasă un răspuns