JURIDICE-LEGISLAȚIE

Cu excepția unui punct, Legea nr. 97/2018 privind unele măsuri de protecţie a victimelor infracţiunilor a intrat în vigoare. Aceasta prevede că ”începând cu data de 1 ianuarie 2019, în sediile instanţelor de judecată, vor fi amenajate spaţii de aşteptare separate pentru victimele infracţiunilor.” Legea privind unele măsuri de protecţie a victimelor infracţiunilor a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 376 din 2 mai 2018 și cuprinde următoarel prevederi: Art. I. — Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 4 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, …

Legea privind combaterea etnobotanicelor este neclară, arată o curte de apel din țară care a sesizat completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală de la Înalta Curte cu privire la incriminarea consumului. Curtea de Apel Suceava a sesizat ÎCCJ într-un dosar în care prima instanță a renunțat la aplicarea pedepsei față de inculpatul acuzat că a consumat etnobotanice și i-a administrat un avertisment constând în atenționarea asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai săvârși infrațiuni. DIICOT a atacat sentința cu apel și a cerut pedeapsă cu închisoarea. Problema pleacă de …

Curtea Constituțională a României a decis, astăzi, că unele sintagme din Codul de procedură civilă referitoare la competența facultativă aplicată în cazul proceselor în care judecătorii sunt reclamanț sau pârâți sunt neconstituționale. CCR a luat în discuție excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.127 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se …

Camera Deputaților a publicat forma pentru promulgare la legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate. Parlamentul României adoptă prezenta lege. Art. 1. – Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt măsuri de natură judiciară, dispuse prin hotărâre de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate, constând în înlocuirea măsurii executării pedepsei principale cu închisoarea în regim de detenţie cu măsura executării acesteia la domiciliu, în libertate sau în regim special penitenciar. Art. 2. – Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt: a) măsura de executare la domiciliu a pedepsei …

Proiectul legislativ privind măsurile alternative de executare a pedepselor a fost votat, astăzi, în plenul Camerei Deputaţilor, cameră decizională. Legea merge la președintele Kalus Iohannis pentru promulgare. Proiectul a fost adoptat cu 170 de voturi pentru, 81 împotrivă și șase abțineri. Proiectului prevede că măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt executarea la domiciliu a pedepsei, executarea fracţionată a pedepsei privative de libertate în timpul săptămânii la domiciliu şi în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru special înfiinţat pentru această măsură de executare, precum şi executarea pedepsei în regim mixt, la domiciliu, cu prestarea de zile de …

Majoritatea PSD-ALDE a votat, astăzi, raportul de admitere la proiectul de lege privind măsuri alternative de executare a pedepselor, precum detenția la domiciliu și de week-end pentru condmnările de maxim 5 ani, potrivit hotnews.ro Cei care au comis infracțiuni cu violență, recidiviștii, precum și cei care au fost condamnați pentru luare de mită, dare de mită și trafic de influență nu pot beneficia de aceste măsuri. Pricipalele măsuri din proiectul de lege: Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt măsuri de natură judiciară, dispuse prin hotărâre de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, constând în înlocuirea …

Curtea Constituțională a României a judecat, astăzi, obiecțiile de neconstituționalitate cu privire la cele trei legi de modificare a legilor Justiției. În cazul legilor 304 și 317 au fost respinse obiecțiile, iar în cazul legii 303/2004 privind Statutul magistraților, a fost admisă obiecţia de neconstituţionalitate privind șase puncte. Obiecțiile de neconstituționalitate au fost formulate de 89 de deputați aparținând grupurilor parlamentare al Partidului Național Liberal și al Uniunii Salvați România. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind …

Procurorul DNA Alexandra Carmen Lăncrănjan, cea care anchetează dosarul Tel Drum, a criticat pe Facebook propunerile de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală depuse la Comisia specială din Parlament, condusă de Florin Iordache. ”De foarte multe ori le reprosez, in gluma, cursantilor ca nu au imaginea clara a modului in care este construit procesul penal si ca nu pot aprecia in profunzime cum se desfasoara. Dupa lecturarea propunerilor de modificare a C. pen. si C.proc.pen. imi dau seama ca orice student in primul an la Facultatea de drept este un geniu prin comparatie. Legiuitorului, care doreste …

Răspunderea magistraților după reexaminarea legii pentru modficarea și completarea legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor: ”Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare” Camera Deputaților a publicat forma adoptată după reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.45 din 30 ianuarie 2018. Legea a fost votată, în 20 martie, după ce a trecut, în aceeași zi, prin Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul …

După decizia nr.9/2016 privind reprezentarea convențională a persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) mai detonează o bombă în capul firmelor de recuperări creanțe, precum Kruk sau Eos. Reprezentări de genul Eos Funding prin Eos România sau Kruk prin Secapital sau Secapital prin Kruk România SRL în dosarele de executare silită de la birourile executorilor judecătorești sunt vor fi de domeniul trecutului după decizia de azi a ÎCCJ. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în discuție o sesizare a Tribunalului Sibiu cu privire la interpretarea articolului 664 alin. (2) din …