fbpx

CA Cluj și Tribunalul Cluj au primit noi competențe pentru judecarea cauzelor în care urmărirea penală a fost efectuată de Parchetul European

Pe lângă instanțele clujene, compentente să judece cauze în care urmărirea penală a fost efectuată de către Parchetul European mai sunt: tribunalele și curțile de apel din București, Iași și Timiș și Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – în ceea ce priveşte judecata în primă instanţă şi în apel în cazul în care competenţa sa este atrasă de calitatea persoanei.

Decretul pentru promulgarea Legii privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) a fost publicat în Monitorul Oficial nr.167 din data de 18 februarie 2021.

Reproducem forma legii adoptată de Camera Deputaților:

L E G E
privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea
ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO) Camera Deputaților adoptă prezentul proiect de lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezenta lege stabileşte unele măsuri pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor cuprinse în Regulamentul (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 283 din 31 octombrie 2017, denumit în continuare Regulamentul EPPO.
Art. 2. – Termenii şi expresiile utilizate în prezenta lege au semnificaţia prevăzută în Regulamentul EPPO, cu excepţiile din prezenta lege.
Art. 3. – Ministerul Justiţiei efectuează notificările prevăzute în art. 117 din Regulamentul EPPO, după consultarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a celorlalte autorităţi competente, potrivit Regulamentului EPPO.

CAPITOLUL II
Dispoziţii privind procedura judiciară

Art. 4. – (1) Ori de câte ori într-un act normativ se face referire la procuror sau la organul de urmărire penală, referirea se consideră a fi făcută şi la procurorul european delegat, precum şi, după caz, la
procurorul european, dacă prin aceasta se asigură îndeplinirea competenţelor ce le revin în temeiul Regulamentului EPPO.
(2) Ori de câte ori legislaţia naţională face referire la procurorul ierarhic superior, referirea se consideră a fi făcută, după caz, la procurorul european, respectiv la camera permanentă a Parchetului European, pentru cauzele de competenţa Parchetului European.
(3) Înlocuitorul procurorului european desemnat în acest sens în aplicarea art. 12 alin. (1) din Regulamentul EPPO este asimilat procurorului european din partea României pe durata şi în limitele
exercitării competenţelor specifice.
Art. 5. – Autorităţile naţionale competente sesizează Parchetul European în situaţiile în care, la sesizare sau din oficiu, constată elemente privind o infracţiune pentru care Parchetul European ar putea să îşi
exercite competenţa în conformitate cu art. 22 şi art. 25 alin. (2) şi (3) din Regulamentul EPPO.
Art. 6. – (1) În cazul în care procurorul, în cursul urmăririi penale, constată elemente privind o infracţiune pentru care Parchetul European ar putea să îşi exercite competenţa sau descoperă împrejurări care determină atragerea competenţei Parchetului European, informează despre aceasta, de îndată, Parchetul European, prin adresă, oferind, ulterior, oricare alte informaţii solicitate de Parchetul European în vederea stabilirii competenţei.
(2) Informarea prevăzută la alin. (1) va cuprinde toate elementele relevante ale cauzei, incluzând cel puţin descrierea faptelor cercetate, valoarea prejudiciului produs sau care s-ar fi putut produce, identitatea persoanelor care ar fi putut participa la săvârşirea faptei, identitatea victimelor, date privind infracţiuni legate în mod indisolubil, stadiul cercetărilor, indicarea probelor administrate, elemente transfrontaliere, argumente pentru a concluziona că Parchetul European este mai bine poziţionat pentru a efectua urmărirea penală în sensul art. 25 alin. (4) din Regulamentul EPPO, după caz.
(3) În situaţia în care Parchetul European solicită informaţii suplimentare sau accesul la dosar în vederea exercitării dreptului de evocare, acestea îi sunt puse la dispoziţie de îndată.
(4) După transmiterea informării şi până la comunicarea deciziei Parchetului European sau până la expirarea unui termen de 5 zile, organul de urmărire penală va efectua doar actele urgente. În cazul în care Parchetul European emite o decizie motivată de prelungire a termenului de adoptare privind exercitarea dreptului de evocare cu o durată maximă de 5 zile, actele urgente vor fi efectuate pe durata noului termen, începând de la momentul comunicării deciziei de prelungire.
Art. 7. – (1) În cazul în care Parchetul European îşi exercită dreptul de evocare, procurorul transmite cauza către Parchetul European, întocmind, totodată, o ordonanţă în acest sens.
(2) Ordonanţa cuprinde menţiunile prevăzute de art. 286 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală cu modificările şi completările ulterioare şi nu poate face obiectul unei plângeri în temeiul art. 336 şi următoarelor din Codul de procedură penală.
Art. 8. – În cazul transmiterii cauzei către Parchetul European, potrivit art. 7, procurorul informează de îndată în scris despre aceasta părţile din dosar, subiecţii procesuali principali, precum şi persoana care a făcut sesizarea, dacă este cazul, cu excepţia situaţiei în care consultarea dosarului este restricţionată motivat, potrivit legii.
Art. 9. – (1) În cazul în care Parchetul European decide să nu îşi mai exercite competenţa, organul de urmărire penală naţional care a transmis anterior dosarul către Parchetul European continuă urmărirea
penală în cauză, prin preluarea acesteia de la Parchetul European sau sesizează parchetul competent, după caz.
(2) Probele administrate, actele îndeplinite şi măsurile dispuse până la preluarea cauzei de către organul de urmărire penală prevăzut la alin. (1), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, se menţin.
Art. 10. – (1) Pe durata soluţionării cauzei de către Parchetul European, orice cerere ce ţine de soluţionarea cauzei transmisă organelor judiciare române va fi înaintată, de îndată, Parchetului European, spre competentă soluţionare.
(2) Durata în care dosarul cauzei se află la Parchetul European se include în durata rezonabilă a procesului penal.
Art. 11. – Dispoziţiile prezentului capitol se completează cu prevederile Legii nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare sau ale altor prevederi legale naţionale.

CAPITOLUL III
Dispoziţii pentru facilitarea cooperării judiciare în materie penală

Art. 12. – Parchetul European este autoritate judiciară în sensul art. 2 lit. d) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, şi va fi notificată ca atare la
instrumentele juridice internaţionale relevante în domeniul asistenţei judiciare internaţionale în materie penală la care România este parte, precum şi în cazurile în care, potrivit Regulamentului EPPO, procurorii europeni delegaţi pot desfăşură activităţi de cooperare judiciară internaţională în temeiul tratatelor aplicabile.
Art. 13. – În aplicarea art. 31 şi 32 din Regulamentul EPPO, procurorii europeni delegaţi în România aplică dispoziţiile corespunzătoare din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, şi din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi instrumentele juridice internaţionale la care România este paite, precum şi instrumentele
juridice ale Uniunii Europene aplicabile pe teritoriul României.
Art. 14. – (1) În aplicarea art. 33 alin. (2) din Regulamentul EPPO, Parchetul European poate propune judecătorului competent potrivit dispoziţiilor art. 89 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, să emită un mandat european de arestare.
(2) În aplicarea dispoziţiilor art. 104 alin. (7) din Regulamentul EPPO, Parchetul European poate sesiza instanţa română competentă potrivit Capitolului II, Secţiunea a 2- a din Titlul II al Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, pentru a dispune darea în urmărire internaţională, respectiv, să propună Ministerului Justiţiei să solicite extrădarea unei persoane care se sustrage de la urmărire penală într-o cauză a Parchetului European sau care se sustrage de la judecată într-o cauză deferită judecăţii de Parchetul European.

CAPITOLUL IV
Dispoziţii privind organizarea activităţii Parchetului European în România

Art. 15. – Activitatea desfăşurată de Parchetul European în România este sprijinită în mod activ de către toate autorităţile naţionale competente potrivit Regulamentului EPPO, în special de către organele de
cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Departamentul pentru lupta antifraudă, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, autorităţile de gestionare a fondurilor europene şi alte instituţii cu atribuţii în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice.
Art. 16. – (1) În aplicarea Regulamentului EPPO, în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se înfiinţează Structura de sprijin a procurorilor europeni delegaţi în România, care funcţionează cu un număr maxim de 20 de posturi, dintre care 5 posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, 8 posturi de specialişti, 5 posturi de personal auxiliar de specialitate (grefieri) şi două posturi de personal conex (şoferi).
(2) În vederea asigurării numărului de posturi menţionat la alin. (1), numărul maxim de posturi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie se suplimentează cu 15 posturi, din care 3 posturi de specialişti, 5 posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, 5 posturi de personal auxiliar de specialitate şi două posturi de personal conex, cu încadrarea în numărul total de posturi aprobat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Un număr de 5 posturi din cele prevăzute la alin. (1) se asigură de Direcţia Naţională Anticorupţie din cele existente în schemă la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) În vederea asigurării numărului de posturi menţionat la alin. (1), numărul de posturi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se diminuează cu 5 posturi de ofiţeri
şi agenţi de poliţie judiciară.
(4) Numărul maxim de posturi al Structurii de sprijin poate fi suplimentat, ulterior, prin hotărâre a Guvernului.
(5) Procurorii europeni delegaţi beneficiază de sprijinul Structurii de sprijin prevăzute la alin. (1) pe durata desfăşurării activităţii lor în cadrul Parchetului European.
(6) Procurorii europeni delegaţi rămân în structura de posturi şi de personal a parchetului de unde provin, dar îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul Structurii de sprijin prevăzute la alin. (1). La data încetării activităţii ca procuror european delegat, procurorul revine efectiv la parchetul de unde provine sau la care a promovat efectiv, în condiţiile legii.
Art. 17. – (1) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară din cadrul Structurii de sprijin îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control al procurorului european delegat. Dispoziţiile
procurorilor europeni delegaţi sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la art. 16 alin. (1), precum şi pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
(2) Ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pe baza dispoziţiilor procurorilor europeni delegați, nu li se modifică raporturile de serviciu şi li se menţin drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru această categorie de personal avute până la data desfăşurării activităţii pentru procurorii europeni delegaţi.
(3) Pe durata desfăşurării activităţii pentru procurorii europeni delegaţi, specialiştii prevăzuţi la art. 16 alin. (1) îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor europeni delegaţi.
(4) Rapoartele de constatare întocmite din dispoziţia scrisă a procurorilor europeni delegaţi, precum şi procesele-verbale de efectuare a percheziţiei informatice întocmite de către specialiştii prevăzuţi la art. 16 alin. (1) constituie mijloace de probă, în condiţiile Codului de procedură penală.
(5) Personalul auxiliar de specialitate care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Structurii de sprijin este condus de un grefier-şef.
(6) Modalităţile şi procedura de desemnare a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară, a specialiştilor şi a personalului auxiliar de specialitate din cadrul Structurii de sprijin sunt cele prevăzute de lege
pentru aceleaşi categorii de personal din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Procedurile de ocupare a acestor posturi se vor realiza cu cel puţin 30 de zile anterior datei preconizate pentru începerea
funcţionării Structurii de sprijin.
Art. 18. – (1) Procurorii europeni delegaţi, pe durata desfăşurării activităţii în această calitate, sunt salarizaţi de Parchetul European, potrivit Regulamentului EPPO, drepturile salariale neputând fi mai mici decât cele la care au dreptul în ţară, inclusiv cele obţinute ca urmare a promovării în grad profesional.
(2) Procurorii europeni delegaţi care provin de la alte parchete decât cele din Bucureşti şi care nu au domiciliul/reşedinţa în Bucureşti beneficiază de decontarea chiriei sau a transportului, în condiţiile art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, precum şi de dreptul prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. c) din
aceeaşi ordonanţă de urgenţă, dacă drepturi similare nu se acordă şi de Parchetul European.
(3) De la data încetării calităţii de procuror european delegat, procurorii care au activat ca procurori europeni delegaţi îşi redobândesc drepturile salariale avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a
promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii ca procurori europeni delegaţi.
(4) Parchetul de unde provine procurorul european delegat asigură în continuare plata celorlalte drepturi băneşti ale acestuia, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1), iar structura de resurse umane a
acestui parchet transmite Parchetului European toate informaţiile necesare salarizării acestuia.
(5) În aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2019 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017
de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), structura de resurse umane a parchetului de unde provine procurorul european delegat asigură efectuarea demersurilor specifice privind plata, de către statul român, a contribuţiilor de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate corespunzătoare sumelor primite de procurorul european delegat cu titlu de remuneraţie din partea Parchetului European.
(6) Dotările şi fondurile necesare desfăşurării activităţii Structurii de sprijin se asigură prin bugetul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

CAPITOLUL V
Dispoziţii de modificare şi completare a unor prevederi ale Codului de procedură penală

Art. 19. – Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 36 alineatul (1), după litera c1) se introduce o nouă literă, lit. c2), cu următorul cuprins:
,,c2) infracţiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Parchetul European, potrivit Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a
unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO);”
2. După articolul 250 ind.1 se introduce un nou articol, art. 2502, cu următorul cuprins:
„Art. 252 ind.2
– Verificarea măsurii asigurătorii
În tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, art. 250 şi 2501 aplicându-se în mod corespunzător.”
3. La articolul 272, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 272 – (1) Cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, administrarea şi, după caz, valorificarea în cursul procesului penal a bunurilor indisponibilizate, onorariile avocaţilor, precum şi orice alte cheltuieli ocazionate de desfăşurarea procesului penal se acoperă din sumele avansate de stat sau plătite de părţi.”

 

CAPITOLUL VI
Dispoziţii privind competenţa instanţelor de judecată

 

Art. 20. – (1) În cazul infracţiunilor cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Parchetul European, potrivit Regulamentului EPPO competenţa teritorială revine:
a) Tribunalelor Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş – în ceea ce priveşte judecata în primă instanţă care nu este dată prin lege în competenţa după calitatea persoanei a altor instanţe de judecată;
b) Curţilor de Apel Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara – în ceea ce priveşte judecarea apelurilor împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de tribunalele prevăzute la lit. a) precum şi în ceea ce priveşte judecata în primă instanţă în cazul în care competenţa după calitatea persoanei este dată curţilor de apel.
c) Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – în ceea ce priveşte judecata în primă instanţă şi în apel în cazul în care competenţa sa este atrasă de calitatea persoanei.
(2) Circumscripţiile teritoriale ale instanţelor prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt prevăzute în Anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

CAPITOLUL VII
Dispoziţii privind organele de aplicare a legii

Art. 21. – În cazul în care organele de aplicare a legii, altele decât organele de urmărire penală, cu ocazia desfăşurării activităţii, constată elemente privind o infracţiune pentru care Parchetul European ar putea să îşi exercite competenţa, sesizează, de îndată, Parchetul European, potrivit procedurilor specifice.
Art. 22. – Ori de câte ori legislaţia naţională care reglementează activitatea organelor de aplicare a legii face referire la procuror sau la organul de urmărire penală, referirea se consideră a fi făcută şi la procurorul european delegat, precum şi, după caz, la procurorul european dacă prin aceasta se asigură îndeplinirea competenţelor ce le revin în temeiul Regulamentului EPPO.

CAPITOLUL VIII
Dispoziţii de modificare şi completare ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011

Art. 23. – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 8, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 8 – (1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să sesizeze de îndată Parchetul European în cazul constatării unor indicii de fraudă pentru care acesta ar putea să îşi exercite competenţa în conformitate cu art. 22 şi 25 alin. (2) şi (3) din Regulamentul (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce
priveşte instituirea Parchetului European (EPPO) şi să informeze DLAF.”
2. La articolul 8, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:
„(11) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să sesizeze de îndată DLAF şi organele de urmărire penală în cazul constatării unor indicii de fraudă, în situaţiile în care nu
sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1).”
3. La articolul 8 alineatul (2), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) În cazul în care, ca urmare a sesizării menţionate la alin. (1) sau la alin. (11), procurorul dispune trimiterea în judecată şi sesizează instanţa, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene are obligaţia luării următoarelor măsuri până la rămânerea definitivă a hotărârii instanţei de judecată:”
4. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 23. – În cazul constatării unor nereguli care prezintă indicii de fraudă, structurile de control prevăzute la art. 20 au obligaţia să aplice prevederile art. 8 alin. (1) sau alin. (11), după caz, şi să continue activitatea de verificare şi întocmire a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, precum şi de recuperare a creanţelor bugetare conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, independent de desfăşurarea cercetării penale, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8 alin. (2).”
5. La articolul 45, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(4) În cazul în care existenţa creanţei bugetare depinde de existenţa unei fapte penale, respectiv a unei fraude, şi a fost sesizat/sesizată organul de urmărire penală/DLAF/Agenţia Naţională de Integritate – ANI, autorităţile competente prevăzute la art. 20 suspendă de drept emiterea titlului de creanţă până la rămânerea definitivă a hotărârii instanţei de judecată şi dispun aplicarea măsurilor asigurătorii prevăzute la art. 40 alin. (1), cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8 alin. (2).”
6. După articolul 45 se introduce un nou articol, art. 451, cu următorul cuprins:
„Art. 451
– Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor Europene şi Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF pot fi înştiinţate de către Parchetul European cu privire la decizia acestuia de începere a unei acţiuni penale, dacă acest lucru este necesar în scopul recuperării, urmăririi sau monitorizării administrative.”
7. La articolul 60 alineatul (1), litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,g) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) şi (11).”

CAPITOLUL IX
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 24. – În cauzele înregistrate anterior operaţionalizării Parchetului European, având ca obiect infracţiuni de competenţa acestuia, procurorii informează de îndată Parchetul European pentru ca acesta să decidă dacă îşi exercită dreptul de evocare a cauzei.
Art. 25. – Prezenta lege intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Acest proiect de lege se consideră adoptat de Camera Deputaţilor, în forma inițială, în condițiile art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI D

Comments

comentarii

Roxen va interpreta piesa „Amnesia” la Eurovision. Roxen spune că această piesă este una extrem de personală, dar se bucură că juriul a ales această piesă, pentru că are energia necesară.... Citește mai mult
Horoscop 5 martie 2021. Află ce zodie poate primi noi oferte de colaborare și cine trebuie să aibă mai multă grijă de sănătate.... Citește mai mult
Emil Boc este dezamăgit deoarece noul prefect de Cluj face parte din UDMR și nu PNL. Primarul este interesat ca noul prefect să respecte toate simbolurile naționale și spune că nu va accepta nici „cel mai mic derapaj”.... Citește mai mult

Lasă un răspuns