Acasă » PROCESE » CA Cluj a întrebat CJUE cum se stabilește dobânda variabilă după constatarea unei clauze abuzive

CA Cluj a întrebat CJUE cum se stabilește dobânda variabilă după constatarea unei clauze abuzive

Curtea de Apel Cluj a întrebat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cum se calculează dobânda variabilă, aplicabilă după primul an cu dobândă fixă într-un contract de credit, după ce instanța a constatat caracterul abuzit al unei cauze din mecanismul de stabilire a ratei dobânzii variabile.

Potrivit credere.ro, Curtea de Apel Cluj a trimis patru întrebări preliminare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, scopul fiind acela de a elimina practica neunitară din țara noastră în ceea ce privește modul de calcul al dobânzii variabile, după ce se constată caracterul abuziv al unei clauze care definește mecanismul de stabilire a ratei acesti dobânzi. La CJUE a fost înregistrată cauza Oros C-269/19.

În dosarul în care s-a dispus sesizarea CJUE, debitorul a încheiat, în 2007, cu BCR un contract de credit în euro, ci dobânda fixă pe  primele 12 luni, în cuantum de 7.4%, iar ulterior acestei perioade, dobânda a devenit variabilă, fiind formată din marja fixă de 1.5% la care se adaugă dobânda de referință (un indice intern) stabilită în mod netransparent de către bancă.

Ajungând la concluzia că dobânda de referință reprezintă o clauză abuzivă, instanța de judecată întreabă CJUE care ar trebui să fie dobânda variabilă aplicabilă contractului de credit după primele 12 luni.

”Dispune sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare asupra următoarelor întrebări vizând interpretarea Directivei 93/13/CEE :

1. Art.6 al.1 din Directiva 93/13/CEE trebuie interpretat în sensul că, subsecvent constatării caracterului abuziv al unei clauze care defineşte mecanismul de stabilire al ratei dobânzii variabile după formula „marjă fixă şi o dobânda de referintă practicata de banca ale cărei criterii nu sunt transparente” într-un contract de credit cu dobanda fixa limitată la primul an si variabilă ulterior, conform formulei menţionate, permite instanţei naţionale să adapteze contractul prin stabilirea unui mod de calcul al dobânzii variabile in functie de indicatori de referinţă transparenti (LIBOR/EURIBOR) şi de marja fixa a băncii, pornind de la datele de fapt ale contractului de credit, pentru a asigura o protecţie mai bună consumatorului?

2. Dacă răspunsul la această întrebare este negativ, art.6 al.1 din Directiva 93/13/CEE trebuie interpretat în sensul că, subsecvent constatării caracterului abuziv al unei clauze precum cea menţionată anterior, permite instanţei naţionale, pe cale jurisprudenţială, să stabilească o dobândă fixă, prin raportare la marja fixă stabilită pentru al doilea an de derulare a contractului sau la dobânda fixă din primul an?

3. Dacă răspunsul la această întrebare este negativ, art.6 al.1 din Directiva 93/13/CEE şi principiul efectivităţii trebuie interpretate în sensul că, subsecvent constatării caracterului abuziv al unei clauze precum cea menţionată anterior, se opune ca instanţa naţională să trimită părţile la negocieri în vederea stabilirii noului nivel al dobânzii, fără stabilirea unor repere?

4. Dacă răspunsul la această întrebare este negativ, care ar fi posibilele remedii pentru asigurarea protecţiei consumatorului, care să fie în acord cu prevederile art.6 al.1 din Directiva 93/13/CEE?

Dispune suspendarea judecării apelului obiect al dosarului nr.379/1285/2017 până la pronunţarea hotărârii preliminare.”

Încheierea CA Cluj de sesizare a CJUE

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina