fbpx

Blonda care a uimit instanța cu apărările ei. 4 ani închisoare după ce a negat tot, în ciuda probelor zdrobitoare

O tânără inculpată, ce a fost filmată când scotea bani de la bancomat cu cardul sustras de la prietena ei și care a trimis mesaje de amenințare fiind logată cu IP-ul de acasă, a negat până în pânzele albe toate acuzațiile la proces, cerând, prin avocat, inclusiv expertiză medico-legală a persoanei din imaginile de la bancomat. Instanța a răspuns că o astfel de expertiză se poate face doar pe o persoană vie sau decedată, nu pe imagini. Tânăra a fost condamnată la 4 ani și 2 luni închisoare cu executare, judecătorul subliniind în motivare că ”nu a recunoscut săvârșirea faptelor, nu a manifestat regret  și nu a făcut demersuri pentru repararea pagubei.”

Despre blonda de la UMF Iași, acuzată că a furat cardul unei prietene, a scos bani de pe el, după care, de pe un cont fals de Facebook, i-a trimis prietenei mesaje de amenințare pentru a-și retrage plângerea penală, a scris în premieră Ziarul de Iași.

Clujust vă prezintă detalii despre desfășurarea procesului, din motivarea sentinței de condamnare, fiind frapantă apărarea inculpatei Ioana Alexandra Ștefan. Aceasta susține că nu ea este cea filmată la bancomat, cerând expertize, care însă nu i-au fost favorabile, iar cu privire la mesajele de amenințare trimise de la ea de acasă, a susținut că i-au intrat hackeri în calculator și le-au trimis. În final, a mai invocat că imaginile de pe camera de supraveghere de la bancomat încalcă GDPR!

Extrase din motivarea sentinței:

”Instanța, analizând în mod echitabil, imparțial, ansamblul materialului probator administrat în cauză, reține următoarele:

Evaluând materialul probator existent în dosarul de urmărire penală, coroborat cu probele administrate în fața instanței de judecată,  instanța reține că mijloacele de probă examinate relevă aceeași situație de fapt descrisă în rechizitoriu .

Astfel, în fapt , instanța reține următoarele:

Persoana vătămată C.L.G. și inculpata Ș.I.A se cunoșteau de mai multă vreme, aproximativ din anul 2012, din timpul anilor de s tudiu din liceu, fiind prietene.

În data de 05.03.2016 inculpata si persoana vătămată s-au intalnit în jurul orei 16 la cofetaria Charlotte amplasată în Piata Unirii din mun. Iași, unde au stat aproximativ  2 (două) ore. La un moment dat cele două s-au deplasat la toaleta cofetariei unde, pe rând, și-au lăsat în grijă poșetele. Profitand de acest fapt, inculpata Ș.I.A a sustras din poșeta persoanei vătămate C.L.G, cardul bancar cu seria ……… 2952  emis de către Unicredit Bank, codul PIN al acestuia fiind anul său de naștere. După ce s-au despărțit, inculpata a plecat împreună cu prietenul ei, iar persoana vătămată s-a întâlnit cu o prietenă, I..

A doua zi, în data de 06.03.2016, în jurul orei 08:40, inculpata Ș.I.A  s-a deplasat la ATM–ul Raiffesen Bank nr. RZBN0576, amplasat în … Iași,  situat în apropierea locuinței sale. Inculpata a utilizat cardul bancar al persoanei vatamate, s-a autentificat în sistemul informatic bancar folosind codul PIN și a solicitat, la ora 08:42:38, retragerea  sumei de 4000 lei. Urmare a depășirii plafonului maxim de retragere, operațiunea nu a fost autorizată de Unicredit Bank. Ca urmare, inculpata Ș.I.A a efectuat 2 retrageri de numerar, fiecare în valoare de câte 2000 de lei. Retragerile au fost înregistrate de sistemul informatic ca fiind efectate la orele la ora 08:43:06 și 08:44:04. După efectuarea acestora inculpata a solicitat retragerea sumei de 1000 de lei, la ora 08:45:11, însă operațiunea a fost refuzată de Unicredit Bank deoarece retragerea depășea plafonul maxim de retrageri din ziua respectivă.

Tot  în cursul zilei de 06.03.2016 persoana vătămată  C.L.G a sesizat lipsa cardului bancar, l-a căutat în zona unde îl ținea de obicei (pe cărțile din bibliotecă)  și bănuind că l-a pierdut a apelat serviciul de clienți al Unicredit Bank (banca emitentă a cardului) pentru a anunța pierderea cardului și a solicita blocarea acestuia. A aflat de la operatorul bancar că în dimineața aceleași zile avuseseră loc două retrageri de numerar prin folosirea cardului la ATM, retrageri în sumă totală de 4.000 de lei.

C.L.G.,  a sesizat organele de poliție cu privire la lipsa cardului bancar bănuind că l-a pierdut și cu privire la operațiunile de retragere de numerar efectuate fără autorizarea sa. Plângerea formulată de persoana vătămată în 06.03.2016 a fost înregistrată în data de 07.03.2106 sub nr. … la Secția I din cadrul Poliției Mun. Iași , iar la data de 14.03.2016 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași sub nr. dosar 3852/P/2016. Ca urmare a sesizării persoanei vătămate C.L.G., urmărirea penală  a fost începută  de către organele de poliție din cadrul Sectiei 1 Poliție Iași cu privire la săvârșirea infracțiunii de însușire a bunului găsit  sau ajuns din eroare la făptuitor , faptă prev. și ped. de art. 243 alin. 1 C. penal.  La data de 06.03.2016 și a fost schimbată încadrarea juridică, la data de 24.03.2016 din infracțiunea prev. de art.243 alin.1 C.p. în infracțiunea de furt prevăzută de art.228 alin.1 C.p.

În data de  06.03.2016, persoana vătămată a discutat la telefon cu persoanele cu care se întâlnise în data de 05.03.2016, respectiv,  cu inculpata Ș.I, cu prietena sa,  I. și  cu un prieten de familie –O., relatându-le ce s-a întâmplat. Astfel, în jurul orei 21:45 persoana vătămată  a discutat telefonic cu inculpata Ș.I.A. și i-a povestit acesteia că și-a pierdut cardul bancar, precum  și faptul că persoane necunoscute efectuaseră operațiuni de retragere neautorizate prin utilizarea cardului său bancar.

În data de 07.03.2016 , folosind contul de utlizator al retelei de socializare www.facebook.com_  ,, lupu sergiu ”, inculpata Ș.I.A. a postat pe contul de grup ,, esti din Iași dacă ” un anunț online prin care își manifesta dorința de a fi contactată de persoana vatamată.

În dimineața de 07.03.2016 folosind contul ” lupu sergiu„ inculpata Ș.I.A .i-a trimis persoanei vătămate prin intermediul aplicației messenger a site ului www.facebook..com mesaje de amenințare prin care a încercat să o determine să renunțe la plângerea formulată la poliție. Conținutul acestor mesaje a fost următorul:

”Mai tii minte ce teroare a fost acum cativa ani ? Asta nu o sa se compare cu ce voi face eu acum ! Si tie si apropriatilor.

Am un om in politie, aflu tot ce zici.

Ori faci sa inceteze totul, ori o sa fie foarte rau pt tine si  prietenii tai nu uita daca pentru niste bani vrei sa te distrug ok.

Primul lucru pe care il voi face azi daca nu retragi plangerea o sa fie sati distrug o prietenie .

Incetezi cu plangerea si nu mai auzi de mine niciodata.

Daca nu asteaptate sa fie nasol.

Daca te opresti ai ma opresc si eu. Daca nu asteapta te sa afle toata lumea, inclusiv sefii tai „.

Folo sind același cont  de utilizator ,,lupu sergiu, în dimineața de 07.03.206  a inițiat un apel vocal, prin aplicația de chat a siteului www.facebook.com către partea vătămată  pentru a-i atrage atenția asupra mesajelor trimise.

La ora 07:31 a expediat un nou mesaj de amenințare, prin aplicația messenger, persoanei  vătămate CLG în cazul în care aceasta nu își va retrage plângerea de la poliție, cu următorul conținut:

”Primul lucru pe care il voi face azi daca nu retragi plangferea o sa fie sati distrug o prietenie”.

(…)

În intervalul 20:08-21:58 inculpata Ș.I.A., folosind identitatea virtuală ascunsă ,, lupu sergiu ” a continuat să transmită mesaje de amenințare către persoana vătămată solicitându-i tototdată să-și retragă plângerea formulată. Aceste mesaje au avut următorul conținut:

”Îti retragi plângerea.

Dacă nu tu și prietenii tai veti avea parte de teroare imensa.Am acces la toate conversatiile tale de pe facebook cu toti.

(…)

Daca nu asteaptate sa fie nasol.

Si sefii tai vor afla multe. Ok?”

Amenințările și actele de intimidare la adresa persoanei vătămate au continuat în data de 09.03.2016 la ora 13:02 , când inculpata i-a transmis acesteia că  se împlinește termenul până la care C.L.G trebuia să își retragă plângere a.  Mesajul avea conțin utul : „ tic tac tic tac raspunde mi aici”.

Inculpata a utilizat pentru a se loga la contul de facebook cu identitatea de utilizator ,, lupu sergiu ” conexiunea de internet de la domiciliul acesteia, fiindui-i atribuită adresa I.P. 79.112.79.18 . Logările la acest cont de utilizator au fost realizate la data de 07.03.2016 și 09.03 2016, cand au fost trimise mesajele către persoana vătămată, folosind conexiunea de internet cu IP ul 79.112.79.18  de la domiciliul inculpatei, conexiunea de date fiind atribuită clientului Ș.A.A, din mun. Iași, care este mama inculpatei.

Deși inculpata Ș.I.A., atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de judecată, nu a recunoscut niciuna dintre infracțiunile pentru care a fost trimisă în judecată, probatoriul administrat în cauză relevă, fără dubiu, acuzațiile aduse.

Astfel, camerele de supraveghere video ale ATM – ului Raiffeisen Bank RZBN0576 au surprins-o în data de 06.03.2016 în intervalul orar  08:42 – 08:45 efectuând  operațiuni, fiind folosit cardul sustras de la persoana vătămată în data de 05.03.2016. Întrucât inculpata a negat identitatea cu persoana ce apare în înregistrărea video, în faza de urmărire penală a fost efectuată o constatare tehnico-științifică comparativă a înregistrării video c u imagini ale inculpatei preluate de experții criminaliști.

Contrar susținerilor inculpatei, concluziile acestei constatări au fost acelea că fizionimia persoanei surprinse în înregistrarea video a camerei de supraveghere are aceleași trăsături distinctive cu cele ale inculpatei. În acest sens, în imaginile comparative s-a stabilit că elementele contestate de inculpată sunt în realitate identice. Elementele comune generale   s-au identificat în ceea ce privește părul (blond, drept, inserția convexă) trăsăturile frunții (înălțime mare, lățime medie, dreaptă – fără înclinare), profilul fronto-nazal unghiular, spâncenele depărtate, oblice spre interior, înguste, în formă arcuită, ochii poziționați drept, nasul de lățime medie, rădăcina nasului de lățime medie.

Mai mult, au fost identificate și elemente particulare asemănătoare ale inculpatei cu cele ale persoanei din înregistrea video, la linia de inserție a părului sub forma literei V, forma capătului intern al sprâncenei stângi (același traiect), prezența șanțului nazolabial în ambele părți ale feței, forma lobului urechii drepte, helixul superior al urechii drepte, forma perciunilor și helixul posterior al urechii stângi.

Reține instanța că în faza de urmărire penală s-a concluzionat că persoana care apare în înegistrarea video analizată comparativ este una și acceeași cu inculpata Ș.I.A..

Mergând mai departe, în faza cercetării judecătorești, instanța, la solicitarea inculpatei, având în vedere și dispozițiile art. 172 alin. 12 Cod procedură penală, în vederea lămuririi tuturor aspectelor contestate, a încuviințat o expertiză criminalistică , lucrarea fiind efectuată de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Iași, raportul fiind atașat la filele 162-174 volum I dosar.

Subliniază instanța că expertul criminalist autorizat a ajuns la aceeași concluzie ca și cea la care s-a ajuns în faza de urmărire penală,  respectiv că persoana care apare în înregistrările video puse la dispoziție este inculpata  Ș.I.A. (fila nr. 173 verso volum I dosar).  (…)

Și metoda comparării în sistem de coordonate rectangulare a condus spre aceeași concluzie.

Important de reținut este și faptul că atât constatarea tehnico-științifică, cât și expertiza criminalistică au prezentat concluzii certe , iar obiecțiunile formulate de inculpată în ceea ce privește raportul de expertiză criminalistică au fost respinse pentru considerentele expuse în încheierea de ședință din 28 ianuarie 2019.

Pe parcursul cercetării judecătorești, apărătorul inculpatei a solicitat o contraexpertiză ,  reluând practic  o parte de obiecțiunile formulate cu privire la raportul de expertiză    criminalistică nr. 201 din 14.11.2018, obiecțiuni care i-au fost respinse.  A reținut instanța că expertul este persoana care are cunoștințele de specialitate pentru a răspunde solicitărilor părților și completului de judecată,   că acesta își asumă concluziile din cuprinsul raportului, neputând prezuma lipsa de obiectivitate sau o eventuală rea-credință. Atât timp cât concluziile sunt clare, certe, nu există niciu n motiv pentru a se dispune e fectuarea unei alte expertize, î n care un alt expert să răspundă acelorași obiective. Cu privire la autenticitatea înregistrărilor, instanța a  reținut că expertul a avut în vedere intervale orare care interesează cauza, iar  cu privire la intervalul supus analizei nu au fost identificate niciun fel de intervenții de natură a ridica suspiciuni esențiale pentru cauză.

Inculpata, prin avocat, a mai solicitat și efectuarea unei  expertize medico-legale, pentru a stabili expertul dacă persoana care apare in înregistrările video de la bancomat suferă de o afecțiune medicală, respectiv strabism și dacă acea persoană ridică in mod alternativ sprâncenele, precum și dacă inculpata Ș.I. are această abilitate. In acest sens, s-a depus la dosar o scrisoare medicală din data de 8.11.2017 emisă de CMA B.. și Examenul clinic nr. 546+547 din 8.11.2017 realizat de Cabinetul de electromiografie al Spitalului Clinic de Recuperare Iași. Referitor la cele solicitate, instanța a respins cererile ca neîntemeiate,  reținând că din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă pretinsa afecțiune medicală a persoanei surprinse în imaginile de la bancomat, pe care a  invocat -o în mod repetat domnul avocat C.G. , pe parcursul cercetării judecătorești. Această afecțiune medicală a persoanei surprinse în imaginile de la bancomat este doar o suspiciune a apărătorului inculpatei, lipsită de relevanță și de utilitate. A mai avut în vedere instanța că  expertiza medico-legală vizează examinarea corpului persoanei în viață sau decedată și nu analiza unor imagini/înregistrări. Chiar dacă s-ar fi stabilit că inculpata  suferă sau nu  de strabism și că nu își poate ridica alternativ sprâncenele, aceste aspecte sunt fără relevanță, în condițiile în care nu se poate stabili de către un medic legist dacă persoana din înregistrările de la bancomat prezintă sau nu strabism sau alte afecțiuni de natură medicală.

Mai reține instanța că imaginile video înregistrate de camera video a ATM ului  Raiffeisen Bank nr. RZBN 0576 se coroborează  și  cu jurnalul operațiunilor efectuate la ATM menționat,  cu extrasul contului bancar al persoanei vătămate, cont având atașat cardului bancar sustras și utilizat de inculpata Ș.I, precum și cu declarațiile persoanei vătămate C.L.G.

Astfel, prezența inculpatei la ATM este înregistrată de camera video de la ora 08:42:10 până la ora 08:44:29,  când inculpata iese din unghiul de acoperire al camerei video, iar conform comunicării nr. 2914/04/10.2017 a Raiffeisen Bank jurnalul ATM ului a înregistrat efectuatrea de operațiuni cu cardul persoanei vătămate nr. … în intervalul 08:42:38 – 08:45:11.

Potrivit extrasului de cont de la ATM ul RZBN 0576 au fost retrase în data de 06.03.2016 câte 2.000 de lei, în două rânduri oprațiunile fiind înregistrate de sistemul informatic al Unicredit Bank.

Un alt aspect ce trebuie punctat este acela că, în cursul cercetărilor i-au fost prezentate persoanei vătămate imaginile de la ATM-ul RZBN 0576, iar aceasta  a recunoscut-o pe inculpata Ș.I.A. ca fiind persoana din imaginile înregistrate de camera video a ATM ului,  în intervalul de timp în care a fost utilizat cardul său bancar, astfel cum a concluzionat și expertul criminalist din cadrul L.I.E.C. Iași.

Instanța nu poate reține că fiind reală susținerea inculpatei Ș.I.A., în sensul că nu ar fi sustras cardul persoanei vătămate. Atât timp cât din  probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în fața tribunalului, rezultă că inculpata Ș.I.A. a efectuat retragerile de numerar  folosind cardul la ATM al Raiffeisen Bank RZBN0576, operațiuni ce au fost surprinse de camerele de supraveghere video ale ATM ului menționat, iar persoana vătămată nu i-a cedat/împrumutat cardul,  este clar că acesta a ajuns în posesia inculpatei, fără consimțământul titularului. Instanța are în vedere și declarația persoanei vătămate, din care rezultă că anterior folosirii cardului de către inculpată, cele două s-au întâlnit la cofetaria Charlotte amplasată în Piata Unirii din mun. Iași, unde au stat aproximativ  2 (două) ore, iar  la un moment dat s-au deplasat  la toaleta cofetariei unde, pe rând, și-au lăsat în grijă poșetele. Deși nu sunt probe directe în acest sens, este clar că acesta este momentul în care inculpata a sustras din poșeta persoanei vătămate  C.L.G, cardul bancar cu seria …. 2952  emis de către Unicredit Bank. Atât timp cât cele două s-au întâlnit în data de 05.03.2016, iar  persoana vătămată nu a înmânat inculpatei cardul său bancar, însă a doua zi cardul a fost folosit deȘ.I.A.,  fără consimțământul titularului, rezultă că aceasta din urmă l-a luat din posesia numitei C.L.G, fără a avea permisiunea acesteia.

Deasemenea, reține instanța că  persoana vătămată avea setat  codul PIN anul nașterii sale ceea ce, pe fondul relațiilor de prietenie dintre C.L.G și Ș.I.A ,  acestea ieșind impreună și la cumpărături,  susține ipoteza ca aceasta din urmă să fi cunoscut sau bănuit cu ușurință codul de utilizare al cardului.

Cu privire la celelalte acuzații aduse, probele administrate sunt în defavoarea inculpatei. Deși inculpata  Ș.I.A. a susținut că nu este utilizatoarea contului lupu sergiu , că nu are legătură cu acest cont din rețeaua de socializare www.facebook.cm trimis mesajele de amințare la adresa persoanei vătămate prin care ar fi încercat să o determine să își schimbe dec larațiile date în procedura judiciară declanșată urmare a plângerii formulate, instanța reține că toate probele administrate conduc către o altă concluzie, susținând acuzațiile prezentate în rechizitoriu. (….)

conform procesului verbal întocmit  în urma analizării răspunsului primit de la S.C. RCS&RDS S.A., s-a constatat faptul că adresa I.P. 79.112.19.88, de unde a fost creat contul de facebook Lupu Sergiu la data de 10.02.2015, precum și adresa I.P. 79.112.79.18, de unde fost accesat contul respectiv la data de 07.03.2016 și 09.03 2016, (când au fost trimise mesajele către persoana vătămată) au fost atribuite clientului Ș.A.A, mama inculpatei. (….)

Cu privire la aceste aspecte, s-a încercat să se acrediteze idea că laptopul inculpatei ar fi fost accesat de programe de comunicare de la distanță, sau că ar fi fost instalate programe gen virus, fără cunoștința utilizatorului, folosindu-se un cal troian de la distanță. Deși tehnic există această posibilitate, în concret, după scanarea hard discului luat in custodie cu aplicatia de investigatii informatice OSForensics, expertul nu a găsit instalate programe pentru utilizarea explicita a limbajului SQL, program care sa permita modificarea fisierelor Local Data si History. Totodată, expertul a concluzionat în lămuririle suplimentare la concuziile formulate față de obiecțiuni, că pe baza investigatiilor  efectuate, nu a gasit aplicatii (virusi) de tip “backdoor” (fila nr. 168 volum II dosar instanță).  Cu privire la lămuririle depuse la filele 167-168 volum II din dosar, niciuna dintre părți nu a formulat obiecțiuni. În aceste condiții nu poate fi reținută apărarea inculpatei, în sensul că laptopul acesteia ar fi fost  accesat de programe de comunicare de la distanță sau că ar fi fost instalate pe dânsul programe gen virus, fără cunoștința utilizatorului.

Mai reține instanța ca fiind relevant în cauză răspunsul comunicat de către RCS &RDS, de la filele nr. 117-118 volum I dosar , din  care rezultă că adresa I.P. 79.112.19.88, de unde a fost creat contul de facebook Lupu Sergiu la data de 10.02.2015, precum și adresa I.P. 79.112.79.18, de unde fost accesat contul respectiv la data de 07.03.2016 și 09.03 2016, (când au fost trimise mesajele către persoana vătămată) au fost atribuite clientului Ș.A.A, mama inculpatei ,  cu adresa în mun. Iași,…,  adresă unde locuia și  inculpata.

Mai trebuie menționat că, după epuizarea probatoriului în faza cercetării judecătorești, inculpata, prin avocat, a solicitat să se constate caracterul nelegal în care ar fi fost obținută înregistrarea imaginilor de către sistemul de supraveghere al ATM –ului nr. 0576, situat în Iași,…., invocând dispozițiile Legii nr. 677/2001, Decizia nr. 52/2012 privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video, precum și prevederile art. 102 alin. 4 Cod procedură penală. Conform art. 102 alin. 4 Cod procedură penală, probele derivate se exclude dacă au fost obținute în mod direct din probele obținute în mod nelegal și nu puteau fi obținute în alt mod.

Instanța constată că imaginile surprinse de sistemul video al ATM-ului 0576 au fost predate organele de poliție de către Raiffeisen Bank, astfel cum rezultă din procesul-verbal de la fila 28, dosar urmărire penală, iar conform Regulamentului privind protecția datelor cu caracter personal, operatorul are obligația legală de a preda poliției imaginile înregistrate . În cazul în care o instituție are instalate camere de supraveghere video în exteriorul spațiului, din motive de securitate, iar una dintre camere înregistrează  o faptă prevăzută de legea penală, acesta are obligația conform articolul 6 alineatul (1) litera (c) (obligație legală) de a preda imaginile poliției la solicitarea acestora. Chiar dacă scopul pentru care a fost instalat sistemul de supraveghere CCTV nu este determinat de la început pentru aceste cazuri operatorul nu încalcă prevederile GDPR prin punerea la dispoziția organelor de cercetare imaginile. Totodată, având în vedere și dispozițiile art. 139 alin. 3 teza a II – a Cod procedură penală, potrivit cărora orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă atâta timp cât nu sunt interzise de lege, instanța a respins în ședința din 27 mai 2020 solicitările inculpatei Ș.I.A.. Mai mult, trebuie subliniat că inculpata nu a invocat în procedura de camera preliminară aceste aspecte privind nelegalitatea probelor (procedură în care nu au fost excluse probe de judecătorul de cameră preliminară), ci doar după efectuarea expertizelor și după depunerea răspunsului expertului la obiecțiunile formulate, concluziile fiind în defavoarea acesteia.”

Individualizarea pedepsei

”Periculozitatea inculpatei  este rezultatul modalității în care aceasta a înțeles să săvârșească faptele ce i se impută, dar și a lipsei unor  repere morale având în vedere ușurința cu care a încălcat normele legale și de conviețuire socială. Astfel,  deși inculpata era studentă la data săvârșirii faptelor și provenea dintr-o familie fără probleme, aspecte ce ar fi trebuit să conducă la presupunerea că are principii sănătoase de viață, instanța r emarcă contrarietatea acestora în raport cu faptele de natură penală comise de aceasta,  săvârșite cu scopul deloc nobil de a câștiga o  sumă de bani din activități ilicite, cu nesocotirea bunului simț, dar și a relației de prietenie cu persoana vătămată.

Ins tanța subliniază că nimănui nu î i este permis să săvârșească fapte penale  în scopul de a obține cât mai facil câștiguri financiare și nici de a aduce atingere relațiilor sociale privind înfăptuirea justiției .

Totodată instanța exclude acordarea de circumstanțe atenuante inculpatei. Nicio împrejurare extrasă din probele cauzei nu este de natură să antameze reținerea vreunei circumstanțe atenuante, prevăzute de art. 75 Cod penal.

Nu poate fi ignorată atitudinea inculpatei care pe tot parcursul procesului penal nu a recunoscut săvârșirea faptelor și nu a manifestat regret față de cele petrecute.

Pe de altă parte, în ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatei , instanța va avea în vedere că aceasta nu are antecedente penale, are în prezent 25 ani, iar  la data comiterii faptelor avea 21 ani,  era studentă, însă pe parcursul procesului nu  a făcut demersuri pentru repararea pagubei suferite de prietena sa, partea civilă C.L.G.

Valorificând toate elementele decurgând din limitele de pedeapsă prevăzute de  textele de incriminare, dispozițiile părții  generale  a  Codului penal și regimul de  sancționare a infracțiunii săvârșite, gradul de pericol social concret ridicat pe care-l reprezintă, urmările produse , ținând cont și de întreaga situație de fapt reținută în sarcina inculpatei, precum și de circumstanțele personale,  instanța  va stabili câte o pedeapsă principală cu închisoarea pentru fiecare dintre infracțiunile probate, la nivelul care sa îndreptățească aprecierea ca aceasta este o măsură de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient, răspunzând astfel dezideratelor înscrise în art. 74 Cod penal.

Față de aceste considerente, având în vedere și lipsa antec edentelor penale, vârsta inculpatei , instanța îi va aplica  câte  o pedeapsă  cu închisoarea orientată  spre limita minimă î n cazul infracțiunilor de efectuare de operațiuni financiare în mod ilegal acces ilegal la un sistem informatic și influențarea declarațiilor .

Și cu privire la infracțiunea de furt, având în vedere atitudinea procesuală a acesteia, lipsa cooperării cu organele judiciare, prejudiciul nefiind acoperit, instanța se va orienta către pedeapsa închisorii –minimul prevăzut de lege, deși în lege este prevăzută alternativ și pedeapsa amenzii. Această orientare este pe deplin corespondentă și  principiului umanismului dreptului penal, fiind expresia concepției că pedeapsa penală nu poate fi considerată drept o simplă retribuire („rău pentru rău”), ci trebuie văzută în consonanță cu valențele sale educative, astfel încât scopul pedepsei  să fie atins.

În consecință, în baza dispozițiilor art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, instanța va  condamna pe inculpata Ș.I.A, la următoarele pedepse:

• 2 (doi ) ani și 6 (șase) luni închisoare , pentru săvârșirea  infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod ilegal,  faptă prev. și ped. de art. 250 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, pe lângă care se va aplica pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) Cod penal pe o durată de 2 (doi) ani.

• 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic, faptă prev. și ped. de art. 360 alin 1,  2 și 3 Cod Penal,  cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, pe lângă care se va  aplica pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) Cod penal pe o durată de 2 (doi ) ani.

• 2 (doi ) ani  închisoare închisoare, pentru săvârșirea  infracțiunii de influențarea declarațiilor,  faptă prev. și ped. de art. 272 alin. 1 Cod penal, pe lângă care se va aplica pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) Cod penal pe o durată de 2 (doi) ani.

• 6 (șase) luni închisoare închisoare, pentru săvârșirea  infracțiunii de furt,  faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1 Cod penal.

Având in vedere că  faptele anterior menționate, pentru care s-a stabilit pedeapsa închisorii, au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni , instanța va  dispune ca inculpata  să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, pe lângă care va  aplica sporul de 1 (un) an și 8 luni  închisoare, reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse  stabilite; total pedeapsă rezultantă stabilită pentru inculpata Ș.I.: 4 (patru) ani și  2 (două) luni închisoare .

Raportat la cuantumul pedepsei rezultante, instanța reține că nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, nefiind îndeplinite con dițiile prevăzute de art. 91 Cod penal.”

Sentința a fost atacată cu apel, care se judecă la Curtea de Apel Iași.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns