fbpx

Avocatul Poporului NU sesizează CCR cu privire la legea 129/2019. Avocata petiționară: ”considerentele expuse sunt de-a dreptul halucinante”

Avocatul Poporului, Renate Weber, a răspuns cererii avocatei Silvia Uscov în sensul că a decis să nu sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu legea 129/2019 privind combaterea spălării banilor. Motivele expuse de Avocatul Poporului au determinat-o pe avocata petiționară să emită o scrisoare deschisă către Renate Weber, în care arată că, în considerentele răspunsului, a pus un comunicat al UNBR deasupra legii.

Avocatul Poporului arată în răspuns că una din problemele ridicate cu privire la legea 129/2019 a fost rezolvată prin comunicatul UNBR  despre întâlnirea cu reprezentanții Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

”Însă, această lipsă de reglementare (în sensul desemnării explicite, prin lege a unui organism de autoreglementare) a fost acoperită prin măsurile luate ca urmare a intâlnirii de lucru din 17 ianuarie 2020 a reprezentanţilor Uniunii Naţionale a Barourilor din România (U.N.B.R.) cu reprezentanţii Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (O.N.P.C.S.B.).

Astfel, potrivit comunicatului întâlnirii, in cadrul acesteia s-au analizat implicaţiile intrării în vigoare a reglementărilor din Legea nr. 129/2019 din perspectiva obligaţiilor instituite în sarcina avocaţilor, respectiv: desemnarea persoanei, din cadrul formei de exercitare, cu responsabilităţi în aplicarea dispoziţiilor legale şi obligaţiile de raportare ale formelor de exercitare.

„in urma discuţiilor s-a concluzionat că, având în vedere forma actuală a actului normativ (perfectibilă orintr-o iniţiativă legislativă care să susţină clarificări în privinta  subiecţilor de drept) avocaţii, indiferent de forma de exercitare, urmează a respecta obligaţia de desemnare a persoanei cu responsabilităţi aplicarea dispoziţiilor legale. in toate cazurile, formele de exercitare a profesiei sunt cele care au obligaţia de a desemna persoanele cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019. Avocaţii care fac parte din cadrul acestor forme de exercitare a profesiei nu au obligaţia de înregistrare.

S-a concluzionat că U.N.B.R, în calitate de autoritate de auto-reglementare, consecventă politicilor profesionale internaţionale privind drepturile omului şi respectarea secretului profesional, urmează să coordoneze raportările care se vor  face către 0.N.P.C.S.B, prin crearea unei interfete la dispozitia membrilor corpului profesional in relaţia cu O.N.P.C.S.B.”, se arată în răspunsul Avocatului Poporului

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Avocata Silvia Uscov a redactat și emis o Scrisoare deschisă către Avocatul Poporului Renate Weber (Spre știința UNBR), intitulată ”Când deasupra legii sunt comunicatele și drepturile sunt un lux…”. Redăm în continuare scrisoarea:

Stimată Doamnă Avocat al Poporului Renate Weber,

Aș fi dorit să vă mulțumesc pentru răspunsul primit la petiția mea, dar acesta nu mă mulțumește deloc. Nu pentru că ați decis să nu sesizați Curtea Constituțională a României referitor la neconstituționalitatea anumitor dispoziții din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, astfel cum v-am sesizat prin petiția nr. 1032 din 20.01.2020, ci pentru motivele pe care le-ați expus.

În primul rând, aceste motive denotă faptul că, după aprecierea mea, nu v-ați aplecat deloc asupra problemei de drept, pe care să o analizați în raport de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (pentru că o încălcare a acestei Convenții conduce automat la neconstituționalitatea actului normativ), ci considerentele expuse de Dvs. la pct. 3 lit. b (pag. 6) sunt de-a dreptul halucinante.

Deși Legea nr. 129/2019, în forma actuală, prevede în mod expres că avocatul va raporta în mod exclusiv către ONPCSB și va notifica UNBR (organismul de autoreglementare, cum e definit de lege) în legătură cu această situație, Dvs. validați sub aspectul legalității/constituționalității o întâlnire din 17.01.2020 dintre reprezentanții UNBR și reprezentanții ONPCSB, între care NU s-a semnat niciun act, ci doar s-a emis un comunicat, din mai multe puncte de vedere:

  1. Apreciați ca fiind legal ca printr-o ÎNTÂLNIRE, în urma căreia nu s-a semnat niciun act (adică nici măcar un protocol), să se deroge de la dispozițiile Legii nr. 129/2019 în sensul ca avocații să raporteze ONPCSB nu în mod exclusiv, ci printr-o interfață pusă la dispoziție de UNBR (legat de neconstituționalitatea soluției discutate, a se vedea pct. nr. 4 din prezenta scrisoare deschisă).

Vă anunț că această interfață nu a fost pusă la dispoziția avocaților (ONPCSB nu a validat până acum soluția tehnică) și nu avem un ghid de completare/bune practici (care ar trebui să fie validat tot de ONPCSB) astfel încât astăzi, daca un avocat va fi nevoit să facă o raportare, cum va proceda? Direct pe site-ul ONPCSB încălcând garanțiile secretului profesional sau nu va mai raporta deloc expunându-se din punct de vedere contravențional sau chiar penal?

De asemenea, vă mai anunț că în normele de aplicare publicate de ONPCSB în Monitorul Oficial la data de 03.02.2020 nu se menționează nimic de astfel de măsuri discutate la întâlnire.

Poate la următoarea revizuire a Constituției României o să fie precizat că normele de aplicare pot deroga de la dispozițiile unei legi, dar deocamdată suntem încă într-un stat de drept în care avem o ierarhie a actelor normative ca cele din națiunile civilizate.

  1. Apreciați că UN COMUNICAT (eventual emis doar de una dintre părți cu ce concluzii a rămas ea în urma întâlnirii) ARE FORȚĂ JURIDICĂ SUPERIOARĂ LEGII. (!!!)
  2. Apreciați că, în măsura în care s-ar fi semnat un act/un protocol între cele două instituții și prin acesta s-ar fi derogat de la prevederile actuale ale Legii nr. 129/2019, acest lucru să fie legal (dacă tot ne-am obișnuit cu protocoalele între instituții).
  3. Apreciați ca fiind constituțional ca UNBR, ca organism de autoreglementare, să fie doar un intermediar între avocat și ONPCSB, nu organism de filtru și control, așa cum se prevede în Cauza Michaud c. Franței (CEDO).

Adică ori ne îndemnați să comitem niște ilegalități prin raportare la Legea nr. 129/2019 în forma actuală, ori să ne expunem dpdv contravențional sau chiar penal dacă decidem să dăm prevalență dispozițiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Aș fi apreciat dacă ați fi lăsat să fie tranșată această chestiune de către Curtea Constituțională a României. Îmi pare rău că nu îmbrățișați viziunea mea asupra neconstituționalității acestor prevederi ale Legii nr. 129/2019 (pe principiul 2 juriști, 3 opinii), dar mai rău îmi pare că nici măcar nu simt că ați dat importanța cuvenită acestei chestiuni (nici UNBR nu a dat importanța cuvenită atunci când Legea nr. 129/2019 era în faza de proiect și, sub anumite aspecte, nici ulterior) pentru că refuz să cred că un Avocat al Poporului poate veni cu motivarea de mai sus după ce a studiat îndeaproape problema de drept.

Abia acum, având în vedere că e prima dată când sunt justițiabil, simt ce simt clienții mei când hotărârile unui organ administrativ sau ale unei instanțe de judecată nu doar că nu le fac dreptatea cuvenită (tot pe principiul 2 juriști, 3 opinii), dar reprezentanții acestor autorități nici măcar nu își dau cu adevărat interesul.

Și e prima dată când ajung să îmi pun speranțele că Parlamentul României va adopta în procedură de urgență proiectul de lege prin care corectăm aceste aspecte de neconstituționalitate (apreciez că ați copiat din comunicat și ați subliniat că Legea nr. 129/2019 este ˝perfectibilă printr-o inițiativă legislativă˝).

Adică să ajung să îmi pun mai multe speranțe în politicieni, decât într-o autoritate prevăzută în Constituția României pentru a proteja drepturile și libertățile cetățenilor români. Ciudate vremuri trăim…

Silvia Uscov – avocat în Baroul București

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina