Clujust a stat de vorbă cu avocatele Luiza Budușan și Carmen Szabo de la SCA Budușan și Asociații despre demersul fără precedent al asociației BeThere, pe care o asistă în lupta contra vânzării de alcool, țigări și energizante minorilor.
Clujust: De ce v-ați implicat în această luptă contra fenomenului?
Luiza Budușan: Am preluat cu deschidere și motivație – inclusiv personală, având copii ce se apropie de vârsta adolescenței – sarcina de fi parte în acest proiect, care nu ar fi trebuit să existe de altfel la noi în țară, având în vedere că avem un sistem legislativ identic cu toate țările UE în care vânzarea de alcool și tutun către minori este sever sancționată, prevenția funcționează și autoritățile sunt nemiloase. Aceste țări își protejează viitorul în timp ce noi ne uităm ridicând din umeri la tineri care în fața noastră cumpără alcool pentru că oricum “Ce putem face?”.
Așa s-a ajuns ca majoritatea adolescenților din alte țări să își ocupe timpul liber prin sport și activități utile dezvoltării lor, în timp ce în România este o modă pentru mulți să se adune în parcuri pentru a-și compară cele mai noi descoperiri în materia aromelor de țigări și vape-uri sau de a-și petrece timpul ascunși de părinți, învățând să-i mintă de la cei cu mai multă experiență.
La noi în țară, foarte multe cluburi – mai ales în orașele “cosmopolite” – deschid ușile chiar și copiilor de 12-13 ani, care consumă, alături de adulți, cocktailuri ale căror rețele le știu mai bine decât părinții lor. Ba chiar adulții renunță să mai iasă serile în cluburi pentru că “oricum e plin de copii”, ceea ce este inadmisibil.
A fost un șoc să fim informați de către clientul nostru că în liceele din Cluj într-o clasă, în medie, doar 4-5 copii nu fumează în pauză, că sunt profesori care le spun “nu mai fumați chiar în față școlii, mergeți după colț”. Există o stradă din Cluj, în plin centru, pe care aproape nu se poate trece în pauză mare. I se spune de ani buni printre liceeni “fumăroaia”, iar adulții resemnați trec pe lângă ei în mod natural. Și adevărul e că nu au ce face!
Companiile care vând vape-uri și țigări electronice au campanii adresate subtil adolescenților, pentru că e puțin probabil că adulții să fie atrași de arome de buble gum sau afine și mango, iar influenceri urmăriți masiv care targhetează tinerii, promovează aceste mijloace de “relaxare”, care sunt de fapt o mâna întinsă în drumul spre alte substanțe mult mai periculoase.
La spitalele de copii, unii părinți au asistat la scene de groază, unde copii de 12-13 ani, aflați în crize de dependență sunt violenți cu ei înșiși sau cu personalul ori aduși în comă alcoolică chiar și în timpul zilei.
Sigur că se ridică întrebarea – “Bine, bine alcool și țigări, dar drogurile?” Acestea sunt groaza oricărui părinte de adolescent care tremură de fiecare dată când tânărul lor iese în oraș sau cu prietenii seara.
Cred cu hotărâre că este aproape imposibil ca un tânăr, care nu a consumat alcool în mod curent și nu a fumat, singur sau în grupuri, în mod curent, să se ridice dimineața din pat și să-și spună – “Vai ce aș fuma un joint” sau „ce mi-aș dori o linie de cocaină”.
Acolo majoritatea ajung după ce au trecut prin consumul constant de alte substanțe – alcool și țigări în special, dar și energizante, pe care din păcate le obțin foarte ușor și care nu-i mai satisfac, astfel că vor mai mult.
Așadar am convingerea că se poate preveni mult mai eficient chiar și consumul de droguri prin a stopa accesul minorilor la stimulente.
Am văzut de-a lungul timpului prin natură profesiei, prin colaborări cu alte asociații, în special de protecția împotriva violenței domestice, drame imposibil de uitat produse pe fondul consumului de alcool în special.
Carmen Szabo: Ne-am implicat în această lupt pentru că avem copii la rândul nostru și cunoaștem ce efecte nocive are consumul de țigări și alcool de la vârste fragede asupra sănătății fizice și psihice a acestora. Astfel, de exemplu, după ingerarea alcoolului apar comportamentele de risc cărora adolescentul nu le mai poate estima cu claritate consecințele (agresivitate, auto-rănire, accidente sau înecare, sex neprotejat). Pe termen lung, consumul de alcool reduce capacitatea de memorare și alterează dezvoltarea sănătoasă a creierului adolescentului. În România, minorii au acces foarte facil la obținerea prin cumpărarea de la magazine sau benzinării a acestor substanțe. Majoritatea vânzătorilor nu cer actul de identitate, deși legea actuală le permite să o facă. În alte țări, în magazinele unde se comercializează alcool și țigări, dacă cineva cumpără produse de acest gen, un lucrător din magazine venea la casă automată și verifică cine cumpără produsele, asigurându-se că nu sunt minori sau mai mult, produsele de alcool sunt într-un raion separat, supravegheat permanent de un angajat.
Clujust: Mai exact, cum ajutați asociația? Ce demersuri ați făcut?
Luiza Budușan: Am oferit consiliere în toate demersurile pe care și le-au propus și am stabilit ce se poate face în condițiile date, de unde trebuie pornit.
În primă faza asociația a dorit să evalueze amploarea fenomenului și posibilitățile legale de a aduce o schimbare la nivelul, în primul rând a orașului nostru, și în al doilea rând, la nivelul întregii țări.
Este un demers extrem de ambițios al unui grup de asociații, dar care sunt dispuși să și-l asume – și noi alături de ei – pentru a crea o mișcare la nivel național, având convingerea că se vor alătură mulți alții.
După ce am fost efectiv șocați să aflăm că din 100 de magazine din Cluj-Napoca doar trei au refuzat servirea minorilor care cereau alcool, am constatat că suntem – aparent – cu mâinile legate față de imposibilitatea efectivă a cetățenilor de a sesiza autoritățile care să poată lua măsuri de îndată în momentul în care observă că se vinde alcool minorilor.
Carmen Szabo: Din păcate autoritățile competențe în domeniu nu fac mare lucru, sau oricum, fac prea puțin. Așadar am asistat asociația în a crea un plan de acțiune în condițiile permise de lege în acest moment. Văzând că singură posibilitate de a face sesizări la ANPC, de exemplu, este să prezinte bonul de vânzare, am susținut legal crearea unei patrule comunitare prin ajutorul unor tineri voluntari implicați benevol în proiect și cu acordul și susținerea părinților acestora. Tinerii voluntari s-au prezentat la o serie de magazine, mari și mici, benzinării din Cluj-Napoca, însoțiți de adulți din cadrul asociației sau dedicați cauzei, pentru a obține probe, în sensul că magazinele au vândut tutun, alcool și energizante minorilor, fără să le ceară un act de identitate, cu foarte multă lejeritate. De exemplu dacă voluntarii s-au prezentat în 10 magazine într-o zi, au văzut că toate cele 10 magazine au vândut minorilor aceste produse. Ba mai mult decât atât, la vizite repetate și chiar și a două oară s-a întâmplat la fel. Practic acești operatori economici s-au aflat la a două abatere, caz în care li se și poate închide magazinul, conform legii.
Ce sperați să obțineți prin acțiunile demarate?
Luiza Budușan: Soluția reală și finală nu este sancționarea și închiderea a câte unui magazin, pe ici, pe colo, pentru 30 de zile, pentru că minorii dependenți vor găsi soluțiile de a se deplasa chiar și în afară localității, în zonele chiar și mai puțin controlate de autorități pentru a-și obține proviziile.
Soluția este implicarea reală a comercianților, atât la nivel local, cât și la nivel național, și colaborarea cu societatea civilă și cu autoritățile.
Campanii de sensibilizare și de conștientizare a riscurilor există și se fac în mod constant în media, însă nu au niciun efect.
Nici chiar faptul că, după ce am deschis un proces împotriva ANPC, peste câteva zile se intervine în București – cum a apărut în presă – și se închid câteva magazine care au vândut țigări minorilor, nu va duce la rezultatul scontat.
Au tot fost astfel de campanii și astfel de acțiuni o dată la câteva luni după care totul se calmează, ochii se închid și tinerii au din nou acces liber la alcool și țigări.
Asta se întâmplă de peste 25 de ani, însă acum s-a ajuns la un nivel fără precedent în pofida înăspririi în legislație a măsurilor de prevenție. După dată de 26 iulie, dată la care a avut loc modificarea legislativă prin care se impune solicitarea cărții de identitate tinerilor care solicită alcool și țigări, am primit zeci de dovezi, ulterioare acestei date, ale faptului că minorilor li se vând aceste produse “la liber”.
Carmen Szabo: În acest context, noi ghidăm asociația, în care ne-am implicat, în măsurile reale și legale de colaborare cu comercianții și agenții comerciali, care sunt singurii care pot aduce o schimbare reală și de durată în vederea stopării acestui flagel prin verificarea atentă a personalul și pentru a institui reguli mai dure și implementarea unor proceduri în acest sens.
Parteneriatele la nivelul societății civile atât cu autoritățile locale, cât și cu magazinele în discuție sunt cele care vor aduce rezultatele dorite pentru a putea monitoriza și stopa într-un final acest comportament inadecvat și până la urmă nelegal.
Sigur este un proces de durată și necesită acțiuni concrete pe parcursul unei perioade îndelungate.
Urmare a proceselor demarate împotriva autorităților, noi așteptăm în primul rând o reacție din partea acestora, adică să aloce mijloacele necesare asigurării unei prevenții efective și sancționări dacă și unde e cazul – adică deocamdată peste tot.
În acest context, fac mențiunea că Statul Român, prin instituțiile sale abilitate, s-a obligat prin Convenția-Cadru din 21.05.2003 pentru controlul tutunului – CONVENŢIA WHO , la care a aderat și pe care a ratificat-o prin Legea nr. 332/2005, să implementeze măsuri eficiente legislative, executive, administrative şi de altă natură la nivelul corespunzător al guvernului pentru a interzice vânzările de produse ce conțin tutun unor persoane cu o vârstă inferioară celei stabilite de legislația locală, națională sau inferioară vârstei de 18 ani. Astfel la art. 16 din Convenție (Vânzările către sau de către minori)
Fiecare parte ar trebui, în mod corespunzător, să adopte şi să implementeze măsuri eficiente legislative, executive, administrative sau de altă natură pentru a interzice vânzarea de produse ce conțin tutun de către persoane cu o vârstă inferioară celei stipulate de legislația locală, națională sau inferioară vârstei de 18 ani.
Prin urmare, Statul Român s-a obligat să ia toate măsurile și să implementeze orice proceduri necesare în vederea interzicerii vânzării produselor din tutun, și care conțin tutun sau nicotină, însă se pare, că în concret aceste proceduri sunt inexistente. Tocmai de aceea am chemat în judecată ANPC, care, în cadrul campaniilor sale publicitare face reclamă la un număr de telefon la care se poate sună în măsură în care un cetățean obervă comercializarea de tutun către minori. Însă la acest număr de telefon, cetățeanul este redirecționat către website unde trebuie să încarce o reclamație, însoțită de dovezi justificative, adică bon și factură. În concret cetățeanul nu poate sesiza efectiv autoritatea deoarece asta ar însemna să ia bonul din mâna minorului ori că minorul să se autodenunțe, ceeea ce este în mod evident ilogic și aberant. La acest moment cetățeanul revoltat renunță la demers. Noi sperăm totuși că vom obține o reacție prompta din partea autorităților prin procesele și acțiunile demarate, pentru a își exercita prerogativele legale în vederea stopării acestui flagel.
Menționez că dintre toate autoritățile Poliția Locală a mun. Cluj-Napoca a fost cea mai receptivă la sesizarea noastră, ne-am întâlnit și am discutat despre cum am putea să implementăm împreună proceduri pentru verificarea comercializării de tutun, alcool și energizante către minori, poate chiar într-un parteneriat de colaborare, la care lucrăm.
Clujust: Ce mesaj aveți pentru comercianți?
Luiza Budușan: Acum este momentul să aducă o contribuție pozitivă și să fie promotorii unei schimbări reale în comunitate, care să pornească de la ei. Soluția nu este o vânătoare a celor care nu respectă legea, ci promovarea chiar de către ei a unui comportament corect în ceea ce privește accesul minorilor la aceste produse.
Desigur este alegerea fiecăruia dacă este un agent al schimbării în bine sau în rău a societății, dar sperăm că prin aceste semnale de alarmă serioase pe care le tragem și care sunt însoțite de acțiuni concrete să ajutăm la scuturarea de acel “oricum eu nu am ce să fac, plagă este prea mare că să ajute observația mea către un vânzător”.
Până la urmă vorbim de sănătatea fizică și psihică a copiilor noștri și de viitorul lor, inclusiv de al nostru că și țară.
Clujust: Ce știți despre situațiile și prevederile legislative din alte țări, având în vedere că sunteți membri în TEN – asociația europeană de avocați ?
Luiza Budușan: Am discutat despre acest aspect cu colegi avocați din alte țări, în care interdicția funcționează și în care nu întâlnești niciun minor în cluburi în care se consumă preponderent alcool.
Așa cum am arătat mai sus, spre surprinderea mea, legislația este identică. Singură deosebire este că se respectă. Întotdeauna ne mirăm cât sunt de disciplinați cei din afară granițelor, însă asta se întâmplă odată din educația și respectul față de reguli și a două oară pentru că atât controlul preventiv, cât și sancționarea chiar funcționează cu precizie de “ceasornic elvețian” sau german, sau olandez sau danez și așa mai departe. Exact țările despre care ne gândim că sunt “mai liberale“ și ridicăm din sprâncene superiori, au cei mai fericiți (dovedit statistic), cei mai sănătoși și sportivi adolescenți, implicați în comunitate și voluntariat și pentru care aceste realizări sunt motive de mândrie, iar nu faptul că s-au îmbătat până n-au mai știut de ei.
Responsabilitatea comercianților și a societății civile este cea care face diferența pe termen lung și nu neapărat doar intervenția punitivă a autorităților, care reprezintă excepția și care este susținută de cetățeni.
La noi, dacă vă uitați până și la multe din comentariile de la video-urile ce au apărut acum câteva zile pe Clujust, 99% sunt favorabile vânzării de alcool către minori și disprețuitoare pentru cei care consideră că este asta o problemă.
Ironia este că majoritatea părinților ar face orice pentru a-și ține copiii departe de alcool însă le este extrem de greu, aproape imposibil, atunci când nu există colaborarea comercianților, a societății și a autorităților.