Avocatul Călin Iuga, care are mai mulți clienți în luptă cu recuperatorii de creanțe, a fost invitat la NCN TV în contextul cazului recent al pensionarei care a fost executată silit pe nedrept. ”Există înțelegeri secrete între bănci și acești recuperatori, de care nu am aflat până acum”, a spus Iuga.
Încă sunt mii de dosare pe rolul instanțelor din toată țara cu firme de recuperări creanțe, precum Kruk, Secapital, EOS, Rabon, Suport Colect, APS și altele. ”Într-adevăr reprezintă un fenomen, un recul după criza financiară, acești recuperatori făcând parte din planul băncilor de a optimiza, de a tăia din pierderi.”, a declarat avocatul Călin Iuga.
”Vânduți” de banca la care sunt angajați
Potrivit acestuia, creanțele sunt cesionate în grup, dând exemplu cazul unor angajați de la o bancă care au luat credit de la aceeași bancă și s-au trezit cu creditul cesionat:
”Băncile cesionează creanțele în bloc, nu se ia fiecare caz în parte și se negociază, din câte am înțeles, un procent între 4 și 6% din valoarea totală a blocului de creanțe. Părerea mea personală este că există înțelegeri secrete între bănci și acești recuperatori, de care nu am aflat până acum. Unii recurg de la simple mandate date acestor recuperatori până la cesiuni, care din punctul meu de vedere sunt simulații ale unor înțelegeri mult mai oneroase. Așa cum mi-au zis doi clienți angajați ai băncii de care sunt executați, paradoxal chiar de propria bancă unde lucrează, s-au simțit foarte ciudat în contextul în care au aflat că creanța băncii a fost cesionată pentru un procent de 4%. Ar fi cumpărat ei pentru 4% această creanță și s-ar fi stins.
Este un fenomen să zic așa necontrolat la noi în țară, însă business-ul există în toate țările civilizate, nu s-a inventat la noi această afacere. Însă la noi nu a fost reglementată foarte strict și încă mai este loc de mai bine. Abia prin OUG 52/2016, care a intrat în vigoare în 30 septembrie 2016, s-au impus niște condiții acestor recuperatori, cât de cât de bun simț. De exemplu, să aibă un sediu în România, pentru că majoritatea au sediul în țări în care impozitul pe venit și profit e mult mai mic ca în România. Aceasta este explicația pentru care au fost cesionate în țări unde pentru tot ce este recuperat se plătește un impozit cât mai mic.
Părerea mea este că s-a profitat de prevederile Codului fiscal că aceste cesiuni nu sunt impozitate, dar plecând de la fenomentul foarte mare, cred că Statul ar fi trebuit să intervină ca aceste venituri să fie impozitate în România”, a precizat avocatul.
Executați de Tonescu Finance din Luxembourg!
În cazul de mai sus, creditul era luat dela BCR, iar acum executarea silită se face de către firma Tonescu Finance SARL din Luxembourg prin Asset Portfolio Servicing România SRL, parte dintr-un grup din Cehia.
Amintim că prin Decizia nr. 9/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind reprezentarea convențională în procesul civil, s-a statuat expres faptul că reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.
De asemenea, potrivit avocatului Iuga, ”contractele bancare au fost cesionate către un terţ, care nu mai are statutul de instituţie de credit, acestea nu mai beneficiază de prevederile legale ce permit trecerea la executare silită fără aprobarea instanţei de judecată.
Mai mult de atât, arătăm că atunci când creditorul care solicită executarea silită a unui contract de credit este creditorul cesionar în urma încheierii unei cesiuni de creanţă cu instituţia de credit – în cauza de faţă Tonescu Finance SRL, executarea silită este lipsită de un titlu executoriu.
Potrivit art. 120 din OUG nr. 99/2006 “Contractele de credit, inclusiv contractele de garanţie reală sau personală, încheiate de o instituţie de credit constituie titluri executorii”, ceea ce nu se poate reţine în cauza de faţă, având în vedere că creditoarea nu are un titlu executoriu împotriva subsemnatilor.
Astfel, raportându-ne la prevederile legale arătăm că valoarea de titlu executoriu este recunoscută contractelor de credit şi nu contractelor de cesiune de creanţă. Legiuitorul a înţeles să confere caracter de titlu executoriu contractului de credit în considerarea persoanei creditorului, respectiv a instituţiei de credit care acordă împrumutul bancar, titlul executoriu fiind raportat strict cu privire la obiectul sau: debitul principal şi accesoriile, precum şi la subiectele sale: instituţia bancară şi debitorul.
Potrivit prevederilor art. 632 NCPC “executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu”, ceea ce nu se poate reţine în cauza de faţă, având în vedere că creditorul Tonescu Finance SRL ne execută fără a deţine un titlu executoriu.
Asupra acestei probleme de drept, a statuat și Tribunalul Comercial Cluj prin Decizia civilă nr. 96 din 2014 pronunțată în dosarul civil nr. 29507/211/2012 și prin Decizia civilă nr. 874/A/2014 pronunțată în dosarul civil nr. 6028/211/2014, care cu privire la o situație asemănătoare a opinat că în cazul în care creditorul solicitant al executării silite are calitatea de creditor cesionar drept urmare a încheierii unei cesiuni de creanță cu o instituție de credit, executarea silită va fi lipsită de un titlu executoriu. Executorialitatea nu este un accesoriu al dreptului cedat ci este un aspect ce ţine de dreptul procesual, astfel încât nu se poate atribui cesiunii valoarea unui contract de garanţie.”